Elevul Adam Mokhtari, în vârstă de șaptesprezece ani, a fost unul dintre reprezentanții Irlandei la evenimentul Your Europe, Your Say! - YEYS (Europa ta, părerea ta), care a avut loc în martie la Bruxelles, cu tema „Tinerii au cuvântul”. Ulterior, el a prezentat recomandările YEYS în cadrul Săptămânii societății civile a CESE, unde a luat cuvântul într-o sesiune pe tema Trasarea cursului Europei - Reconectarea societăților polarizate prin învățarea comunitară și educația pentru cetățenie. Adam explică ce i-a plăcut la YEYS și ne împărtășește propria poveste pentru a scoate în evidență de ce își dorește o Europă în care toată lumea să se simtă inclusă.
Elevul Adam Mokhtari, în vârstă de șaptesprezece ani, a fost unul dintre reprezentanții Irlandei la evenimentul Your Europe, Your Say! - YEYS (Europa ta, părerea ta), care a avut loc în martie la Bruxelles, cu tema „Tinerii au cuvântul”. Ulterior, el a prezentat recomandările YEYS în cadrul Săptămânii societății civile a CESE, unde a luat cuvântul într-o sesiune pe temaTrasarea cursului Europei - Reconectarea societăților polarizate prin învățarea comunitară și educația pentru cetățenie. Adam explică ce i-a plăcut la YEYS și ne împărtășește propria poveste pentru a scoate în evidență de ce își dorește o Europă în care toată lumea să se simtă inclusă.
Autor: Adam Mokhtari
Salut! Numele meu este Adam Mokhtari și am avut o experiență uimitoare ca reprezentant al Irlandei la manifestarea „Your Europe, Your Say!” (YEYS) 2025. Aproximativ 90 de tineri din toată Europa s-au reunit pentru a împărtăși idei și a contura viitorul.
Una dintre părțile mele preferate au fost activitățile în grup pentru a discuta chestiuni importante și a lua decizii. De asemenea, mi-a plăcut foarte mult activitatea în care am fost pe rând ascultători, vorbitori și observatori, discutând despre ce înseamnă Europa pentru fiecare dintre noi personal. Fiecare dintre noi a avut șapte minute la dispoziție pentru a vorbi – ceea ce ne-a asigurat că vocea tuturor este auzită.
La final, am ales împreună cinci recomandări-cheie. Acestea sunt: autoritățile să devină mai transparente și să-i includă pe tineri, să se predea cetățenia activă în școli, să se asigure egalitatea pentru toți, să li se ofere tinerilor posibilitatea reală de a-și spune cuvântul în politică și să se creeze un plan de acțiune solid privind schimbările climatice.
Am fost onorat să îi reprezint pe toți participanții la YEYS la Săptămâna societății civile a CESE, prezentând recomandările noastre factorilor de decizie. Acest lucru mi-a arătat că vocea tinerilor contează!
Puterea educației
Educația joacă un rol major în a-i ajuta pe tineri să se implice în democrație. Ne învață cum să gândim critic, să identificăm știrile false și să luăm măsuri. Fără sprijinul școlii mele, nu aș fi avut această oportunitate. Acum, vreau să-i încurajez și pe alții să se implice.
La YEYS, președintele CESE, Oliver Röpke, și coordonatorul pentru tineret la nivelul UE, Biliana Sirakova, ne-au ascultat ideile și ne-au încurajat să continuăm să facem eforturi pentru schimbare.
Povestea mea și de ce este importantă incluziunea
M-am născut în Irlanda, dar părinții mei s-au mutat aici la sfârșitul anilor '90. Când au ajuns, au primit dragoste și respect din partea poporului irlandez. Mama și tata mi-au spus că, în acea perioadă, în Irlanda exista foarte puțină diversitate. În ciuda acestui fapt, părinții mei au prosperat în anii '90.
Sunt irlandez și sunt european. Am rădăcini algeriene. Uneori m-am simțit diferit de ceilalți, dar de cele mai multe ori mă simt ca toți ceilalți. Am învățat multe din culturi diferite și cred că asta ne face viața mai bună. Dacă am fi toți la fel, ar fi plictisitor. Trebuie să fii deschis la diferențe și să îi înțelegi pe ceilalți.
Din păcate, unii migranți și tineri se confruntă astăzi cu discriminarea, ura și tratamentul inechitabil, atitudini care pot fi încurajate de rețelele sociale. Această situație trebuie să se schimbe. Când văd aceste lucruri, mă întristez. Unii imigranți din Irlanda trec acum prin momente grele, trăiesc pe străzi și sunt considerați o problemă. Nu este ușor și este foarte trist.
Am fost norocos să merg la școli în care toată lumea se simte inclusă, dar nu toți tinerii au această experiență. Trebuie să ne asigurăm că toți tinerii se simt acceptați și integrați, astfel încât să nu se simtă excluși sau deconectați de societate.
Să construim un viitor mai bun
Pentru a face Irlanda și Uniunea Europeană mai incluzive, avem nevoie de o educație mai bună despre diverse culturi și despre ceea ce face UE pentru noi. Acest lucru va contribui la înțelegerea și la îmbunătățirea incluziunii.
Avem nevoie de evenimente comunitare pentru a aduce oamenii împreună și pentru a interacționa într-un mod pozitiv unii cu alții. Mai mulți tineri trebuie să fie implicați în decizii la nivel local, chiar și în cluburi de tineret, cluburi sportive sau școli ori la nivelul UE. Acest lucru îi va face să se simtă incluși în lucrurile care sunt importante pentru ei. Arătați-le tinerilor cum să se implice.
Avem nevoie de sprijin din partea UE pentru a face din incluziune o prioritate. A fost minunat să aud că incluziunea reprezintă o prioritate pentru CESE.
Ce îmi doresc eu pentru Europa
Mulți tineri nu știu prea multe despre ceea ce face UE pentru ei. UE ar trebui să facă mai mult pentru a ne ajuta să ne implicăm în politică și în procesul de votare.
Îmi doresc o Europă unită, corectă și primitoare, în care toți să se simtă incluși, indiferent de mediul din care provin.
YEYS mi-a arătat că tinerii pot face diferența. Chiar dacă nu toate ideile noastre sunt acceptate imediat, cel puțin sunt auzite. Ca tânăr irlandez cu rădăcini algeriene, simt că vocea mea contează – și vreau ca și alții să aibă aceeași oportunitate.
Educația poate ajuta la reunirea oamenilor și la combaterea discriminării și le poate oferi tinerilor posibilitatea de a-și spune părerea. Voi duce această experiență acasă și îi voi încuraja și pe alții să se implice. Viitorul se află în mâinile noastre! Europa este a noastră și avem un cuvânt de spus!
Adam Mokhtari este un elev de 17 ani din Irlanda. Studiază la Liceul Bremore Educate Together din Balbriggan, lângă Dublin. Pasionat de UE și de consolidarea incluziunii și a reușitelor societăților, Adam a participat la evenimentul YEYS 2025 și a fost reprezentant al YEYS la ediția din acest an a Săptămânii societății civile.
Reducerea diviziunilor: cum poate societatea civilă să combată polarizarea dăunătoare
Într-o perioadă în care societățile noastre se confruntă cu o polarizare tot mai accentuată și încrederea în instituțiile democratice este în scădere, societatea civilă trebuie să facă față acestor dificultăți. Polarizarea, în sine, nu este întotdeauna negativă, căci dezbaterea democratică are de câștigat din diversitatea de opinii. Cu toate acestea, atunci când conduce la ostilitate, dezinformare și dezbinare, ea amenință însăși fundamentele democrațiilor noastre.
Reducerea diviziunilor: cum poate societatea civilă să combată polarizarea dăunătoare
Într-o perioadă în care societățile noastre se confruntă cu o polarizare tot mai accentuată și încrederea în instituțiile democratice este în scădere, societatea civilă trebuie să facă față acestor dificultăți. Polarizarea, în sine, nu este întotdeauna negativă, căci dezbaterea democratică are de câștigat din diversitatea de opinii. Cu toate acestea, atunci când polarizarea conduce la ostilitate, dezinformare și dezbinare, ea amenință însăși fundamentele democrațiilor noastre.
În cadrul Săptămânii societății civile din acest an, am văzut exemple remarcabile de inițiative care luptă împotriva polarizării dăunătoare. Premiul CESE pentru societatea civilă a pus în lumină organizații care promovează educația în domeniul mass-mediei, combat dezinformarea și încurajează dialogul între generații. Acestea sunt tipurile de proiecte care trebuie susținute dacă ne dorim să construim societăți reziliente și coezive.
În întreaga Europă, asistăm la o fragmentare tot mai accentuată a societății. Provocările sunt numeroase: inegalități economice, excluziune socială, dezinformare digitală și extremism politic. Recenta ascensiune a mișcărilor populiste în Europa, reducerea pluralismului mediatic și scăderea încrederii în instituții ilustrează modul în care polarizarea alimentează nemulțumirea. Aceste tendințe slăbesc structurile democratice și erodează coeziunea socială. În astfel de vremuri, societatea civilă nu este doar un participant la procesul democratic, ci și un gardian al rezilienței acestuia.
Organizațiile societății civile se află de mult timp în prima linie a apărării valorilor democratice. Ele acționează ca mediatori, aducând la masa discuțiilor voci diverse, combătând dezinformarea și promovând dezbateri publice informate. Oferă o platformă celor care nu se simt auziți, militând pentru politici incluzive care reduc diviziunile, nu le adâncesc. Prin implicare civică, discuții bazate pe fapte și inițiative care promovează toleranța, societatea civilă luptă activ împotriva forțelor diviziunii.
CESE crede cu tărie că consolidarea participării și a dialogului este singura cale de urmat. Vedem acest lucru în activitatea noastră zilnică – membrii noștri, reprezentând angajatori, sindicate și ONG-uri, participă la dezbateri intense, dar întotdeauna cu scopul de a găsi un numitor comun. Puterea noastră rezidă în consens, iar acest model trebuie extins în întreaga Europă.
Societatea civilă trebuie să fie responsabilizată să își joace pe deplin rolul în combaterea polarizării. Aceasta presupune să-i asigurăm accesul la finanțare, să-i protejăm libertatea de acțiune și să creăm un mediu în care contribuțiile sale la viața democratică să fie recunoscute și apreciate. Mecanismele participative, fie că este vorba despre consultări cetățenești, inițiative de la firul ierbii sau instrumente de democrație deliberativă, trebuie consolidate pentru ca oamenii să se simtă implicați în procesul decizional.
Viitorul Europei depinde de cât de bine se simt cetățenii săi reprezentați, implicați și ascultați. Societatea civilă nu este un accesoriu al democrației, ci coloana sa vertebrală. Pe măsură ce traversăm această eră a dezbinării, trebuie să-i oferim societății civile instrumentele, recunoașterea și spațiul de care are nevoie pentru a ne proteja în continuare valorile democratice. Prin încurajarea dialogului, promovarea incluziunii sociale și combaterea extremismului, societatea civilă poate fi forța care transformă polarizarea din sursă de conflict într-un factor determinant al dezbaterii constructive și al progresului social.
Haideți să lucrăm împreună pentru a ne asigura că nu dezbinarea ne va defini viitorul. Să construim în schimb o Europă în care diversitatea de opinii ne întărește unitatea, implicarea reconstruiește încrederea și societatea civilă deschide calea către crearea unor punți de legătură.
L-am întrebat pe Javier Garat Pérez, raportorul avizului CESE pe tema „Recomandările societății civile pentru un pact european privind oceanele”, despre cele mai importante recomandări ale CESE cu privire la inițiativa Comisiei Europene care stabilește o viziune globală pentru toate politicile legate de oceane. Ce măsuri concrete trebuie luate pentru a proteja oceanele împotriva devastării și a poluării și pentru a le conserva biodiversitatea? Care sunt cele mai mari amenințări la adresa bunăstării oceanelor și ce soluții propune Comitetul?
L-am întrebat pe Javier Garat Pérez, raportorul avizului CESE pe tema „Recomandările societății civile pentru un pact european privind oceanele”, despre cele mai importante recomandări ale CESE cu privire la inițiativa Comisiei Europene care stabilește o viziune globală pentru toate politicile legate de oceane. Ce măsuri concrete trebuie luate pentru a proteja oceanele împotriva devastării și a poluării și pentru a le conserva biodiversitatea? Care sunt cele mai mari amenințări la adresa bunăstării oceanelor și ce soluții propune Comitetul?
Niciodată nu am avut o generație atât de educată ca acum, cu un potențial atât de mare, dar care să fie supusă unei presiuni atât de mari și să se confrunte cu atât de multe îndoieli cu privire la ce îi rezervă viitorul, afirmă Bruno António, expert în domeniul tineretului și vorbitor principal la evenimentul „Europa ta, părerea ta!”, ediția 2025. El a vorbit pentru CESE Info despre modul în care se pot amplifica vocile tinerilor și de ce, într-un moment în care discriminarea și xenofobia se răspândesc în Europa, este esențial ca viitoarele programe UE pentru tineri să continue să-i învețe pe aceștia despre importanța democrației.
Niciodată nu am avut o generație atât de educată ca acum, cu un potențial atât de mare, dar care să fie supusă unei presiuni atât de mari și să se confrunte cu atât de multe îndoieli cu privire la ce îi rezervă viitorul, afirmă Bruno António, expert în domeniul tineretului și vorbitor principal la evenimentul „Europa ta, părerea ta!”, ediția 2025. El a vorbit pentru CESE Info despre modul în care se pot amplifica vocile tinerilor și de ce, într-un moment în care discriminarea și xenofobia se răspândesc în Europa, este esențial ca viitoarele programe UE pentru tineri să continue să-i învețe pe aceștia despre importanța democrației.
1. Tinerii de astăzi sunt pasivi sau activi în viața politică și comunitară? Cum pot tinerii să se implice mai mult în elaborarea politicilor?
Diverse studii arată că tinerilor le pasă și participă activ. Dacă definim implicarea politică drept conștientizarea problemelor importante ale societății, este evident că tinerii iau atitudine pentru a determina schimbări. Dar este deosebit de interesant modul în care aleg să se implice. Printre modalitățile tradiționale de participare se numără votul, voluntariatul în ONG-uri sau aderarea la aripa de tineret a partidelor politice. În prezent, acestea par să fie mai puțin populare în rândul tinerilor, care preferă să influențeze elaborarea politicilor publice prin semnarea de petiții sau prin participarea la proteste și alte modalități inovatoare. În cadrul rețelei DYPALL analizăm aceste modalități de implicare, care includ consultanța, participarea la consiliile locale ale tinerilor și alte mecanisme locale de dialog cu tinerii. Observăm un interes puternic din partea tinerilor de a participa, însă, în continuare, majoritatea mecanismelor dominante nu sunt nici sensibile la nevoile tinerilor, nici cu adevărat semnificative.
2. Rezultatele recente ale alegerilor europene și sondajele naționale arată că mulți tineri au votat pentru partidele de dreapta. De ce credeți că este așa și considerați că este vorba de o tendință îngrijorătoare, care ar putea pune în pericol valori europene precum egalitatea și incluziunea?
Creșterea numărului de voturi pentru partidele de dreapta în rândul tinerilor este o tendință îngrijorătoare. Credem că se datorează nemulțumirii față de politica tradițională, unei neîncrederi profunde în instituțiile politice, dorinței de a avea o identitate națională puternică și temerilor legate de securitatea economică și socială. Trebuie să reușim să înțelegem cauzele profunde ale acestor tendințe alarmante de vot. Această generație a crescut într-o perioadă de crize constante și de incertitudine cu privire la viitor. Niciodată nu am avut o generație atât de educată ca acum, cu un potențial atât de mare, dar care să fie supusă unei presiuni atât de mari și să se confrunte cu atât de multe îndoieli cu privire la ce îi rezervă viitorul. Algoritmii rețelelor sociale amplifică tipurile de conținut ce provoacă disensiuni, influențând perspectivele.
Toate acestea creează incertitudini legate de viitor. Votul acordat partidelor populiste poate fi, pe de o parte, o formă de protest și un semn de nemulțumire generală. Dar, pe de altă parte, poate reflecta și dorința de a avea figuri puternice la putere, care să ofere un sentiment de siguranță. Cu toate acestea, istoria a demonstrat că, atunci când astfel de partide populiste de dreapta ajung la putere, tinerii își pierd adesea speranța și se simt trădați. De multe ori, acest lucru se întâmplă prea târziu, când își dau seama că drepturile, libertățile și alte valori importante pentru ei le sunt luate sau puse sub semnul întrebării.
Această tendință pune deja în pericol valorile noastre europene, putem observa acest lucru nu numai în discursul politic, ci și în viața de zi cu zi a oamenilor din comunitățile noastre, unde actele de xenofobie sau discriminare față de cei care sunt diferiți se normalizează. Prin urmare, este esențial ca viitoarele programe UE pentru tineret să continue să îi sprijine pe tineri să înțeleagă importanța democrației, să învețe despre aceasta și să o trăiască, ajutându-i, în același timp, să își dezvolte abilitățile necesare pentru a-și construi reziliența împotriva amenințărilor reprezentate de mișcările antidemocratice.
3. Cât de conștienți sunt tinerii europeni de ce face UE pentru ei? Cum pot fi încurajați să se intereseze mai mult de UE? Cum ați evalua eforturile de comunicare ale UE?
Putem spune cu ușurință că gradul de conștientizare al tinerilor cu privire la ce face UE pentru ei este cu siguranță mai ridicat decât în cazul generațiilor mai în vârstă. Programele pentru tineret precum Erasmus+, CES și DiscoverEU contribuie la construirea acestui sentiment de apartenență la o identitate europeană și ar trebui să fie consolidate și oferite tuturor tinerilor din Europa.
Dar sunt ei cu adevărat conștienți de ce face Europa pentru ei? În opinia noastră, nu. UE ar trebui să-și demonstreze mai bine impactul asupra societății – în special asupra tinerilor – făcându-l mai vizibil și mai bine înțeles. Deciziile luate de instituțiile UE au un impact enorm, iar acest lucru ar trebui să-i determine pe tineri să se intereseze mai mult de problemele UE. Cum? Se remarcă două idei: instituțiile UE trebuie să transmită un mesaj puternic, arătându-le tinerilor că ceea ce se decide la nivelul UE le afectează direct viața. De asemenea, aceleași instituții ar trebui să extindă programele care le oferă tinerilor mai multe oportunități de a învăța, experimenta și descoperi UE. Acest lucru poate spori sentimentul de apartenență, empatie, conexiune și prietenie între europeni.
În ciuda eforturilor enorme depuse de diferite instituții ale UE pentru a ajunge la cetățeni și în ciuda îmbunătățirilor semnificative aduse diferitelor campanii și instrumente, nu putem spune că sunt suficiente. În practică, sunt adesea departe de realitățile tinerilor.
Deși UE a făcut progrese în ceea ce privește prezența pe rețelele sociale și campaniile destinate tinerilor, mesajele sale nu au încă impactul dorit, în special în rândul tinerilor atât de diverși din societățile noastre. Eforturile de comunicare ale UE trebuie dezvoltate și structurate în continuare prin încorporarea de noi metode de informare, cum ar fi angajarea de ONG-uri de tineret ca ambasadori ai viziunii tinerilor, dezvoltarea de platforme descentralizate pentru informare și structurarea unor campanii de prezentare care să facă legătura între politicile UE și experiențe cotidiene în care se poate regăsi oricine. În acest context, este esențial să se experimenteze noi abordări de comunicare și să se implice direct tinerii în crearea și desfășurarea campaniilor și în alte eforturi de comunicare.
2. Cum putem amplifica vocile tinerilor?
Luându-le în serios și recunoscându-le valoarea. Instituțiile au puterea și capacitatea de a amplifica vocile tinerilor, dar ceea ce lipsește uneori este dorința de a le oferi spațiul, sprijinul, oportunitățile și instrumentele necesare pentru o implicare semnificativă. Participarea tinerilor nu ar trebui să fie tratată ca o listă de verificare ce așteaptă să fie bifată, adică să fie invitați tinerii la evenimente publice pentru a face fotografii pentru rețelele sociale, dar neglijându-li-se contribuțiile. Participarea tinerilor trebuie să aibă impact, adică tinerii trebuie să vadă rezultatele implicării lor și schimbările care urmează.
Amplificarea vocilor tinerilor necesită sprijin instituțional, cum ar fi reprezentarea tinerilor în organismele decizionale. De asemenea, este necesară construirea încrederii, ceea ce necesită timp, spații și procese de calitate pentru a colabora. Pentru aceasta, trebuie alocate fonduri adecvate, iar instituțiile trebuie să aibă capacitatea de a lucra mai bine și de a implica tinerii în procesul decizional. Aceasta presupune investiții, un angajament autentic și timp.
Bruno Antónioeste directorul executiv al rețelei DYPALL, o platformă europeană de organizații ale societății civile, autorități locale și instituții de cercetare care urmărește promovarea participării tinerilor la procesul decizional local. În ultimii 12 ani, Bruno a lucrat ca expert în domeniul tineretului și consultant extern pentru mai multe instituții, precum Comisia Europeană și Consiliul Europei. Anterior, a fost secretar general al organizației Youth for Exchange and Understanding, precum și director executiv la ECOS – Cooperativa de Educação, Cooperação e Desenvolvimento. Este licențiat în educație socială la Universitatea Algarve din Faro, Portugalia.
Tânăra Mădălina-Mihaela Antoci din Moldova este una dintre reprezentantele țărilor candidate la aderarea la UE care a participat la manifestarea anuală pentru tineret a CESE, Your Europe Your Say! (YEYS) (Europa ta, părerea ta).Ea a participat, de asemenea, la Săptămâna societății civile organizată de CESE, unde a ținut un discurs motivațional în cadrul reuniunii de deschidere, pe tema „Încă uniți în diversitate”.Mădălina-Mihaela, președinta Rețelei studenților Erasmus din Moldova și membră a Consiliului Național al Tineretului din această țară, ne-a împărtășit ce înseamnă UE pentru tinerii din Moldova și ne-a vorbit despre misiunea ei de a-i încuraja să studieze în străinătate și să adopte o mentalitate de anvergură globală.
Tânăra Mădălina-Mihaela Antoci din Moldova este una dintre reprezentantele țărilor candidate la aderarea la UE care a participat la manifestarea anuală pentru tineret a CESE, Your Europe Your Say! (YEYS) (Europa ta, părerea ta).Ea a participat, de asemenea, la Săptămâna societății civile organizată de CESE, unde a ținut un discurs motivațional în cadrul reuniunii de deschidere, pe tema „Încă uniți în diversitate”.Mădălina-Mihaela, președinta Rețelei studenților Erasmus din Moldova și membră a Consiliului Național al Tineretului din această țară, ne-a împărtășit ce înseamnă UE pentru tinerii din Moldova și ne-a vorbit despre misiunea ei de a-i încuraja să studieze în străinătate și să adopte o mentalitate de anvergură globală.
1. Consiliul Național al Tineretului din Moldova implică tinerii în discuțiile despre integrarea în UE? Cum este percepută UE de către tinerii din Moldova?
Bineînțeles! Consiliul Național al Tineretului din Moldova se asigură că vocea tinerilor este auzită pe parcursul procesului de integrare în UE a Moldovei, prin intermediul consultărilor, al campaniilor de susținere și promovare și al colaborării directe cu responsabilii de elaborarea politicilor. Pentru mulți tineri din Moldova, UE reprezintă progresul, deschiderea unor noi orizonturi și un viitor în care talentul le este recunoscut și apreciat. Totuși, există încă lacune în ceea ce privește gradul de conștientizare, iar aici intervenim noi, transformând curiozitatea în participare activă.
Organizăm forumuri, dezbateri și ateliere privind integrarea în UE, politicile și drepturile tinerilor. Solicităm includerea tinerilor în procesele de luare a deciziilor de la nivel național. Lansăm campanii de informare și de educare a tinerilor din Moldova cu privire la beneficiile aderării la UE.
2. Ai putea să prezinți pe scurt activitatea pe care o desfășori în cadrul Rețelei studenților Erasmus (ESN) din Moldova?
În calitate de președintă a ESN Moldova, am misiunea de a facilita accesul tinerilor la oportunitățile existente pe plan internațional care le pot schimba viața. Echipa noastră depune eforturi pentru a promova mobilitatea, pentru a crea un mediu primitor pentru studenții care participă la schimburi și pentru a pleda pentru educația internațională. Una dintre inițiativele mele importante este Erasmus în școli, în cadrul căreia îi motivăm pe elevii de liceu să viseze dincolo de frontiere și să adopte o mentalitate de anvergură globală.
3. Poți să ne spui care este numărul total sau anual de elevi și studenți din Moldova care au beneficiat până în prezent de programul Erasmus+ pentru educație?
În prezent, Moldova nu găzduiește studenți Erasmus+, dar tinerii noștri se afirmă în străinătate. În fiecare an, între 500 și 700 de studenți din Moldova studiază sau fac stagii în instituții europene de top prin intermediul Erasmus+. De la lansarea programului, mii de tineri au dobândit experiență internațională și au revenit în țară cu idei inovatoare, leadership și o nouă perspectivă. Prin Erasmus în școli, mă străduiesc să fac în așa fel încât mobilitatea să devină o realitate pentru și mai mulți tineri din Moldova, arătându-le că lumea le este deschisă dacă vor s-o descopere.
4. După părerea ta, care este valoarea unor astfel de programe de schimb de studenți pentru tinerii dintr-o țară candidată precum Moldova?
Erasmus+ nu este doar un program de studii, este o rampă de lansare pentru viitorul Moldovei. Le oferă tinerilor mai mult decât educație; le oferă un cadru de adaptabilitate, reziliență și o perspectivă europeană. Într-o țară candidată precum Moldova, este vorba despre formarea unei generații care să vadă dincolo de limitări, care să inoveze, să colaboreze și să fie pregătită să ne conducă țara către un viitor european.
5. Care au fost așteptările tale de la YEYS și de la Săptămâna societății civile?
Mă așteptam la discuții intense, la idei îndrăznețe și la angajamente reale pentru includerea tinerilor în procesul de elaborare a politicilor. Aceste manifestări nu sunt simple reuniuni, ci platforme unde tinerii, care sunt factori ai schimbărilor, impun schimbări în starea de fapt și militează pentru o Europă mai puternică și mai incluzivă. Pentru Moldova, este un pas înainte spre reducerea decalajului dintre realitatea locală de pe teren și ambițiile europene, un pas care arată că tinerii noștri nu așteaptă viitorul, ci îl creează.
Mădălina Mihaela Antoci are 21 de ani și conduce o organizație de tineret, fiind pasionată de educație, de implicarea civică și de capacitarea tinerilor. În prezent, este președinta Rețelei studenților Erasmus din Moldova și membră a Consiliului Național al Tineretului din Moldova.
Susținătoare neobosită a programului Erasmus+ pentru educație, a obținut succese remarcabile în activitate, încurajându-i pe tineri să exploreze oportunitățile internaționale și evidențiind în același timp valoarea educației de acasă. Prin eforturile sale, a inspirat sute de studenți să participe la mobilitatea academică și să contribuie activ la viața comunităților lor de la nivel local.
Într-o lume precară, în care convingerile vechi se destramă, iar valorile până acum împărtășite nu ne mai unesc, ci ne dezbină, tinerii trebuie să aibă posibilitatea de a se implica în mod semnificativ, aici și acum, pentru a răspunde numeroaselor probleme presante care continuă să se înmulțească sub ochii noștri. Discuțiile din cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025 au arătat în mod clar că nu există un singur subiect care să poată fi considerat „preocuparea tineretului” și că tinerii sunt pe bună dreptate preocupați de multe probleme diferite – de la combaterea corupției și promovarea egalității până la abordarea schimbărilor climatice, scrie Kristýna Bulvasová, studentă cehă și participantă la „Europa ta, părerea ta!”.
Într-o lume precară, în care convingerile vechi se destramă, iar valorile până acum împărtășite nu ne mai unesc, ci ne dezbină, tinerii trebuie să aibă posibilitatea de a se implica în mod semnificativ, aici și acum, pentru a răspunde numeroaselor probleme presante care continuă să se înmulțească sub ochii noștri. Discuțiile din cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025 au arătat în mod clar că nu există un singur subiect care să poată fi considerat „preocuparea tineretului” și că tinerii sunt pe bună dreptate preocupați de multe probleme diferite – de la combaterea corupției și promovarea egalității până la abordarea schimbărilor climatice, scrie Kristýna Bulvasová, studentă cehă și participantă la „Europa ta, părerea ta!”.
De câte ori nu am auzit, ca tânără din generația Z, cuvintele „generația voastră se confruntă cu probleme fără precedent” sau „liderii voștri au misiunea de a ajuta la rezolvarea provocărilor actuale”. Miza este mare, dar la fel sunt și provocările cu care ne confruntăm: un regres fără precedent al democrației, polarizarea societăților noastre pe teme care fuseseră anterior „valori comune”, destabilizarea convingerilor și sistemelor cu tradiție îndelungată, precum și nivelul tot mai mare de precaritate.
Marile așteptări nu pun presiune doar pe tineri, ci și pe organizațiile subfinanțate ale societății civile și pe rolul lor crucial în orientarea valorilor tinerilor, precum și pe sistemele educaționale. Educația formală ar trebui să aibă capacitatea de a înzestra tinerii cu competențele și instrumentele de care au nevoie pentru a deveni cei ce rezolvă problemele și liderii de azi și de mâine. Mă tem că multe sisteme de învățământ sunt prea rigide pentru a face față secolului XXI, școlile nereușind să ofere educație pe tema schimbărilor climatice sau pe teme generale de sănătate – fie că vorbim despre sănătatea mintală sau cea reproductivă. De asemenea, le lipsește tehnologia de ultimă oră și nu oferă acces adecvat pentru grupurile vulnerabile.
Chiar și întrebarea „cine este considerat vulnerabil” a devenit politizată – sau, mai rău, instrumentalizată – punându-se presiune suplimentară pe cei care își permit cel mai puțin și care nu ar trebui să fie lăsați în urmă.
Societățile noastre nu mai sunt de acord cu privire la ce înseamnă vulnerabilitatea sau cum să o recunoaștem, lucru pe care l-am observat personal în timp ce conduceam un atelier la o școală din apropierea graniței dintre Cehia și Slovacia, în cadrul căruia am abordat diferența de remunerare între femei și bărbați și alte inegalități legate de gen. Elevii și profesorii au reacționat cu totală neîncredere, respingând categoric ideea că există inegalități în societatea noastră. Acest lucru mă face să cred că avem nevoie de mai multe discuții și de consolidarea capacităților privind vulnerabilitățile și inegalitățile existente, indiferent de grupa de vârstă.
Accesul egal la educație și oportunitățile pentru tineri – inclusiv pentru femeile și fetele defavorizate, persoanele cu dizabilități, tinerii care provin din familii de migranți – continuă să fie un vis greu de atins. Dacă obiectivul nostru comun este să le oferim tinerilor o bază solidă pentru a-și realiza potențialul și visele, trebuie să trecem la fapte. Propunerea unei soluții nu este simplă, însă consolidarea legăturilor dintre statele membre ale UE și societățile civile – în special cele din domeniul educației informale – ar putea contribui la reducerea decalajelor, după stabilirea domeniilor care sunt cele mai vulnerabile. Recalificarea ulterioară a cadrelor didactice și a tuturor lucrătorilor din domeniul tineretului în practicile de consolidare a comunității ar putea oferi un cadru pentru unele soluții specifice și sistematice.
Societatea civilă și-a asumat rolul de a încuraja participarea civică activă, însă implicarea tinerilor în procesul decizional și în guvernanța democratică rămâne scăzută. Există un decalaj clar între aspirațiile tinerilor și spațiile și oportunitățile disponibile pentru realizarea acestora. Procesele electorale nu produc de unele singure rezultatele dorite, deoarece în unele țări, lupta împotriva culturilor politice și a dezinformării rămâne o provocare. Cu toate acestea, neparticiparea la vot nu înseamnă că cetățenii nu au o opinie sau probleme de rezolvat. Pentru a încuraja cetățenia activă, tinerii au nevoie nu doar de experiențe pozitive de acțiune democratică, ci și de rezultate tangibile – fără „youthwashing”, tokenism sau selectivitate. Îmi păstrez speranța că statele membre ale UE vor reuși să creeze aceste spații și poate să depășească punctul în care tinerii au de așteptat până li se oferă oportunități semnificative de implicare și contribuție creativă. Dar acest lucru nu trebuie să se întâmple peste trei, cinci sau zece ani. Schimbarea trebuie să aibă loc acum, pentru a preveni adâncirea disparităților societale.
În cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025, am avut plăcerea de a participa la redactarea unei recomandări referitoare în special la schimbările climatice, deoarece cred că tripla criză planetară este una dintre cele mai mari provocări pentru omenire. Dezvoltarea unei strategii coerente privind schimbările climatice pentru UE a fost una dintre cele cinci recomandări din cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025, alături de combaterea corupției prin transparență și participarea tinerilor, cetățenia activă, egalitate și ideea că „tinerii merită să participe”. Din moment ce a fost inclusă pe lista celor mai susținute recomandări, este clar că tinerii participanți la evenimentul „Europa ta, părerea ta!” din 2025 o consideră o provocare majoră. Cu toate acestea, perspectiva aparține unui grup de tineri oarecum responsabilizați deja și care nu poate fi considerat reprezentativ pentru toate statele membre ale UE. Unii ar fi putut crede că această recomandare specială ar fi cea mai importantă pentru participanții la evenimentul „Europa ta, părerea ta!” din 2025, însă s-a clasat pe ultimul loc la votul final. Aceasta ar trebui să ne atragă atenția că nu există un singur subiect care să poată fi considerat „preocuparea tineretului”. Tinerii sunt preocupați, pe bună dreptate, de toate problemele actuale, iar agenda pentru tineret este în mod inerent vastă și intersectorială.
Unii tineri recunosc importanța protecției mediului și a sustenabilității, în timp ce alții nu își pot permite să acorde prioritate acestui aspect, deoarece se luptă să își satisfacă nevoile de bază. Am menționat tripla criză planetară ca fiind una dintre provocările majore ale omenirii, dar atunci când luăm în considerare necesitatea de a aborda toate problemele majore în același timp pentru a găsi soluții eficiente, tabloul se schimbă. Contextul geopolitic actual și lupta UE pentru competitivitate globală distrag atenția și încetinesc procesele de tranziție. Însă adevărul este că nici noi, nici generațiile viitoare nu avem o planetă „de rezervă” care să ne rezolve aceste probleme și nu ne mai putem permite să depășim limitele planetare.
Revenind la mizele importante, tinerii, în toată diversitatea lor, ar trebui să aibă totuși posibilitatea de a-și trăi tinerețea cu toate avantajele, provocările și frumusețea ei. Cu toate acestea, un raport recent al ONU arată un declin clar al satisfacției și fericirii în rândul tinerilor adulți în ultimul deceniu. Chiar și în fața provocărilor grave cu care ne confruntăm, cred cu tărie că, dacă îi putem inspira pe tineri prin rezultate tangibile ale acțiunilor lor, avem o șansă reală de a rezolva problemele presante și de a îmbunătăți calitatea vieții pentru toți.
Kristýna Bulvasová este membră a Rețelei europene de tineret pentru dezvoltare durabilă. A fost delegată pentru tineret la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și delegată pentru tineret din partea Cehiei la ONU. Fostă purtătoare de cuvânt a Forumului ceho-german pentru tineret, rămâne implicată activ în consolidarea cooperării ceho-germane. Activistă în domeniul tineretului axată pe o educație orientată spre viitor și sustenabilitate, Kristýna conduce în prezent ONG-ul ceh MOB – Tineri cetățeni, în același timp finalizându-și studiile la Universitatea Carolină din Praga și la Universitatea din Regensburg. Pe lângă participarea activă la evenimentul „Europa ta, părerea ta!”, Kristýna a fost, de asemenea, vorbitoare la Săptămâna societății civile a CESE, în cadrul sesiunii pe tema previziunilor pentru o tranziție justă și incluzivă și pentru o creștere verde-albastră.
Your Europe Your Say! Ediția din 2025 a manifestării YEYS (Europa ta, părerea ta!) a a dus laolaltă în jur de 90 de elevi din UE, din țările candidate și din Regatul Unit. Valeriia Makarenko a venit tocmai din Harkov, un oraș din Ucraina distrus de război, pentru a-și reprezenta țara la această manifestare. Ne-a spus de ce participarea la YEYS a fost foarte importantă pentru tinerii ucraineni și și-a exprimat speranța că generația ei, modelată de reziliența și unitatea călite în timpul războiului, va conduce Ucraina spre un viitor mai bun.
Your Europe Your Say! Ediția din 2025 a manifestării YEYS (Europa ta, părerea ta!) a a dus laolaltă în jur de 90 de elevi din UE, din țările candidate și din Regatul Unit. Valeriia Makarenko a venit tocmai din Harkov, un oraș din Ucraina distrus de război, pentru a-și reprezenta țara la această manifestare. Ne-a spus de ce participarea la YEYS a fost foarte importantă pentru tinerii ucraineni și și-a exprimat speranța că generația ei, modelată de reziliența și unitatea călite în timpul războiului, va conduce Ucraina spre un viitor mai bun.
1. De ce crezi că e important ca tinerii să participe la manifestări ale UE precum „Your Europe Your Say!”?
Cred că participarea la manifestări ale UE precum „Your Europe Your Say!” este esențială pentru tineri, deoarece le oferă o platformă pentru a-și exprima opiniile, pentru a participa la discuții semnificative și pentru a modela activ viitorul Europei. Aceste manifestări oferă șanse cu adevărat valoroase de a învăța despre procesele decizionale, de a dobândi abilități de lider și de a intra în legătură cu colegi din diferite țări. Pentru tinerii ucraineni, participarea este chiar mai semnificativă, deoarece ne permite să ne împărtășim experiențele autentice, să susținem integrarea europeană a Ucrainei și să promovăm solidaritatea în rândul tinerilor europeni.
2. Cum crezi că i-a afectat războiul pe tinerii din Ucraina? Fără îndoială, acest război de amploare a schimbat semnificativ viața tinerilor din Ucraina, afectându-le educația, sănătatea mintală și sentimentul general de siguranță. De exemplu, mulți au fost nevoiți să se adapteze la învățământul online sau să se mute, adesea în condiții instabile. Totuși, războiul a generat și reziliență – tinerii ucraineni au devenit nu numai exemple de tărie și forță, ei sunt și mai implicați în acțiuni de voluntariat, activism și în eforturile de reconstrucție, de exemplu, proiectele de planificare urbană. În ciuda dificultăților, suntem în continuare hotărâți să ne protejăm identitatea și să contribuim la viitorul țării noastre.
3. Care sunt speranțele tale pentru viitorul tinerilor din Ucraina? Problema viitorului este, cu siguranță, complicată pentru aproape fiecare adolescent ucrainean. Eu și comunitatea mea sperăm că toți tinerii din Ucraina vor avea acces la educație de calitate, la oportunități de dezvoltare profesională și la un viitor sigur într-o Ucraină puternică și independentă. De asemenea, sper că comunitatea internațională va continua să sprijine Ucraina în procesul de reconstrucție, pentru ca tinerii să poată și prospera, nu doar supraviețui. Tinerii ucraineni sunt foarte puternici și e încurajator să vedem tot mai mulți tineri participând la diverse proiecte din domenii precum educația, știința, reconstrucția infrastructurii și altele. Cel mai important, sper că generația noastră, modelată de reziliență și unitate, va conduce Ucraina către un viitor mai bun, inovator și democratic.
4. Un ultim gând legat de manifestare?
M-au inspirat cu adevărat. Chiar și din discuțiile informale, ascultând și analizând ce au spus ceilalți participanți, pot spune că, într-adevăr, este o manifestare plină de energie și, prin simplul fapt că ne reunim în felul acesta, putem arăta de ce suntem capabili. De exemplu, unele proiecte pe care le-am realizat chiar ne-au ajutat să înțelegem mai bine alte țări. Am aflat multe lucruri despre diverse țări, pe care nu le știam până acum. Sunt încântată și mândră că am participat.
Valeriia Makarenko are 16 ani și este elevă în Harkov, Ucraina. Ea este în clasa a X-a, la Liceul #99 din Harkov.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a emis recomandări-cheie cu privire la semestrul european 2025 – pachetul de toamnă, îndemnând la investiții strategice și la o cooperare mai strânsă pentru a crește reziliența și competitivitatea UE.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a emis recomandări-cheie cu privire la semestrul european 2025 – pachetul de toamnă, îndemnând la investiții strategice și la o cooperare mai strânsă pentru a crește reziliența și competitivitatea UE.
CESE și-a prezentat recomandările într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii sale plenare din februarie, punând accentul pe sustenabilitate, pe reformele pieței muncii și pe o mai bună aliniere între politicile naționale și cele ale UE, solicitând totodată o mai mare implicare a societății civile.
CESE a regretat absența analizei anuale a creșterii durabile, un document de politică esențial. Comitetul a subliniat că este necesar ca instituțiile UE să se pregătească pentru riscurile geopolitice care afectează comerțul, inflația și creșterea economică.
CESE și-a exprimat sprijinul pentru inițiativa privind Busola pentru competitivitate și a solicitat investiții în sectorul energetic și în cel digital, inclusiv un Fond european pentru investiții strategice. În plus, CESE a solicitat o participare mai activă a societății civile, o revizuire pragmatică a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru îmbunătățirea politicilor economice și a productivității. (tk)
Deja de mult timp, politica de coeziune este un pilon al integrării europene, promovând unitatea economică, socială și geografică la nivelul UE. Pe măsură ce Cadrul financiar multianual (CFM) post-2027 prinde contur, este esențială modernizarea acesteia, pentru a-i crește eficiența, durabilitatea și capacitatea de reacție la noile provocări.
Deja de mult timp, politica de coeziune este un pilon al integrării europene, promovând unitatea economică, socială și geografică la nivelul UE. Pe măsură ce Cadrul financiar multianual (CFM) post-2027 prinde contur, este esențială modernizarea acesteia, pentru a-i crește eficiența, durabilitatea și capacitatea de reacție la noile provocări.
„Politica de coeziune trebuie să rămână instrumentul-cheie al UE pentru dezvoltarea regională. O abordare orientată spre rezultate garantează că fiecare euro cheltuit contribuie la bunăstarea economică și socială”, a declarat raportorul avizului, David Sventek.
CFM 2028+ va necesita o revizuire majoră pentru a sprijini dezvoltarea regională, dubla tranziție verde și digitală, precum și competitivitatea economică. Având în vedere că nevoile de investiții depășesc 750-800 de miliarde EUR anual, este esențială o finanțare solidă din partea UE.
CESE solicită menținerea capacității fiscale la 1,8 % din PIB-ul UE și creșterea finanțării politicii de coeziune. Printre prioritățile majore se numără guvernanța partajată, politicile regionale adaptate, finanțarea bazată pe rezultate și procesele simplificate.
Abordarea axată pe rezultate crește eficiența, dar necesită o mai bună punere în aplicare și supraveghere. Echilibrarea competitivității cu investițiile sociale, consolidarea sprijinului tehnic și asigurarea transparenței vor face ca politica de coeziune să aibă un impact mai mare, promovând reziliența economică și reducând disparitățile în întreaga Europă. (tk)
