CESE și-a început activitatea privind Pactul albastru în ianuarie 2023, iar evenimentul oficial de lansare a acestuia, intitulat „Este momentul pentru un Pact albastru european”, a avut loc în februarie 2023.
Un aviz adoptat în sesiunea plenară din octombrie a subliniat că comunitățile locale, în special cele din apropierea instalațiilor nucleare, și organizațiile naționale ale societății civile ar trebui să aibă un cuvânt de spus și să beneficieze de sprijinul necesar în acest sens. Sarcina prelucrării deșeurilor nucleare nu ar trebui lăsată la latitudinea generațiilor viitoare, iar tehnicile de reciclare ar trebui utilizate ori de câte ori este posibil.
Energia geotermală este o sursă importantă de energie, care nu a fost încă dezvoltată în mod corespunzător. Deși beneficiile sale nu au fost încă evaluate în totalitate, este clar că ea oferă o sursă fiabilă de energie care poate contribui la autonomia strategică și la securitatea Europei.
O conferință privind gestionarea deșeurilor radioactive organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE) și de Comisia Europeană a subliniat importanța luării în considerare a opiniilor societății civile organizate și, totodată, a evaluării cu atenție a celor mai recente evoluții științifice.
La 17 și 18 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat principalul său eveniment anual de comunicare, seminarul „Conectarea UE”, care reunește comunicatori din partea organizațiilor societății civile. Sub titlul „Un bastion al democrației: sprijinind jurnalismul să supraviețuiască și să se dezvolte”, seminarul din acest an s-a concentrat pe situația actuală a mass-mediei și locul acesteia în societate. Seminarul a evidențiat că anumite guverne și interese private, care limitează libertatea mass-mediei, exercită presiuni tot mai mari asupra jurnaliștilor. Pe lângă obstacolele cunoscute, ei se confruntă în prezent cu ascensiunea IA generative, care, deși aduce unele beneficii, amenință fundamentul economic al jurnalismului.
La 17 și 18 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat principalul său eveniment anual de comunicare, seminarul „Conectarea UE”, care reunește comunicatori din partea organizațiilor societății civile. Sub titlul „Un bastion al democrației: sprijinind jurnalismul să supraviețuiască și să se dezvolte”, seminarul din acest an s-a concentrat pe situația actuală a mass-mediei și locul acesteia în societate. Seminarul a evidențiat că anumite guverne și interese private, care limitează libertatea mass-mediei, exercită presiuni tot mai mari asupra jurnaliștilor. Pe lângă obstacolele cunoscute, ei se confruntă în prezent cu ascensiunea IA generative, care, deși aduce unele beneficii, amenință fundamentul economic al jurnalismului.
„Ce este adevărul? Această întrebare străveche revine în actualitate odată cu apariția IA, într-un context în care știrile false, teoriile conspirației și guvernele autoritare subminează în mod sistematic dezbaterile în cunoștință de cauză, acuratețea și discuțiile respectuoase. A sosit momentul să ne reunim pentru a căuta întrebări și răspunsuri care ne unesc în UE”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke.
„În urmă cu 20 de ani, puțini ar fi putut anticipa că, în 2024, cei mai mulți dintre noi nu mai citim ziarul la cafeaua de dimineață, ci navigăm pe telefoane mobile pentru a ne informa pe site-urile de știri și, din ce în ce mai mult, pe platformele de comunicare socială”, a declarat Aurel Laurențiu Plosceanu, vicepreședintele CESE pentru comunicare. „Dincolo de noile provocări, persistă unele vechi. Jurnaliștii se luptă în continuare cu dușmanii lor vechi: cenzura, structurile netransparente de proprietate asupra mass-mediei, finanțarea insuficientă și legile ostile mass-mediei, pentru a numi doar câțiva.”
Ricardo Gutiérrez, secretarul general al Federației Europene a Jurnaliștilor, a subliniat că activitatea jurnaliștilor ar trebui tratată ca un „serviciu public” sau un „bun public” amenințat de provocări economice, de hărțuiri în justiție (SLAPP) și de violență directă (14 jurnaliști uciși în UE din 2015).
„Jurnalismul devine o profesie mai periculoasă ca niciodată”, a afirmat Jerzy Pomianowski, directorul executiv al Fondului European pentru Democrație, referindu-se la persecutarea jurnaliștilor din Belarus. Andrei Gnyot, regizor, activist și jurnalist belarus în arest la domiciliu în Belgrad, expus riscului de extrădare, a declarat, într-un mesaj video că cea mai mare amenințare la adresa jurnalismului este „intenția unei forțe brute de a distruge adevărul și decența”. În mod similar, Hanna Liubakova, condamnată la 10 ani de închisoare in absentia, a menționat că, în Belarus, sunt încarcerați 33 de jurnaliști; chiar și numai un abonament la canalul ei de comunicare socială poate însemna închisoare.
Dr. Alexandra Borchardt, jurnalistă principală, consilieră independentă cercetătoare în domeniul mass-mediei și autoarea principală a raportului Uniunii Europene de Radio și Televiziune intitulat „Jurnalismul de încredere în era IA generative”, a făcut o afirmație „provocatoare”, cum o numește ea, potrivit căreia „jurnalismul și IA generativă sunt contradictorii, deoarece jurnalismul se referă la fapte, iar IA generativă calculează probabilități, deci nu se referă la fapte. De aceea, informațiile trebuie verificate”, a declarat ea în discursul programatic „Informații fiabile în era IA generative”.
Dna Borchardt a avertizat mass-media cu privire la un „decalaj digital”, în care o parte a societății îmbrățișează era IA, iar restul i se opune. Dacă mass-media nu se adaptează, riscă să piardă lupta pentru a utiliza IA pentru modernizare și atragerea publicului. Printre provocările cu care se confruntă mass-media ca urmare a apariției IA generative se numără pierderea vizibilității jurnaliștilor într-un model de afaceri bazat pe IA și lipsa controlului asupra conținutului.
Excesul de informații pe care IA le produce în masă poate duce la supraîncărcarea publicului. „Vor mai dori tinerii să devină jurnaliști dacă aceasta înseamnă să concureze cu IA?” a întrebat dna Borchardt. (ll)
