Peter Schmidt, Diandra Ní Bhuachalla și Arnaud Schwartz

CESE, care a reprezentat societatea civilă din UE la COP29 din Baku, capitala Azerbaidjanului, a pledat pentru acțiuni climatice urgente și concrete, solicitând totodată ca justiția socială și justiția de mediu să devină prioritare în negocierile privind clima. 

L-am invitat pe Peter Schmidt, președintele Grupului ad-hoc pentru COP, să ne vorbească despre mesajele-cheie ale CESE legate de tema principală a COP29 – finanțarea combaterii schimbărilor climatice.

Peter Schmidt: creșterea bruscă a numărului de evenimente climatice extreme în întreaga lume ne amintește fără drept de apel că trebuie să fim mai ambițioși în materie de climă. Anul acesta este pe cale de a fi consemnat ca cel mai cald din istoria datelor meteorologice, iar dezastrele climatice provocate de om, cum ar fi inundațiile, incendiile forestiere și secetele, au loc mai frecvent și se manifestă cu o intensitate sporită, exacerbând inegalitățile sociale. Costul inacțiunii climatice depășește cu mult costul acțiunii.

Pentru COP29, mizele sunt considerabile. Obținerea unui acord cu privire la soluții globale de finanțare a combaterii schimbărilor climatice este esențială pentru ca țările în curs de dezvoltare să deblocheze mijloacele necesare pentru acțiuni climatice la nivel mondial. Participarea CESE la COP29 de la Baku a adus în dezbatere recomandări bazate pe avizul nostru privind finanțarea acțiunilor climatice, punând accentul pe reconfigurarea arhitecturii financiare internaționale pentru a debloca și a facilita o finanțare eficace și accesibilă a combaterii acțiunilor climatice.

Am insistat asupra necesității de a institui noul obiectiv colectiv cuantificat pentru a elimina lacunele în materie de finanțare a acțiunilor climatice, astfel încât aceasta să devină mai adecvată scopului, mai favorabilă biodiversității, să aibă un impact sporit și să fie direcționată cu mai mare precizie către țările și comunitățile cele mai vulnerabile. Fluxurile de finanțare a combaterii schimbărilor climatice ar trebui să fie ghidate de principiile tranziției juste, în conformitate cu Acordul de la Paris și să se axeze pe obiectivele de dezvoltare durabilă. Este extrem de important ca actorii publici și privați să-și asume angajamente pe termen lung, iar finanțele publice vor juca un rol esențial în mobilizarea investițiilor private destinate inițiativelor în domeniul climei și în reducerea riscurilor asociate cu aceste investiții.

Comitetul solicită, pe de o parte, ca inițiativele locale și mișcările de la nivel local să poată avea acces la finanțarea combaterii schimbărilor climatice, și pe de altă parte, să se adopte o abordare cuprinzătoare pentru a curma ciclul îndatorării și al investițiilor insuficiente în adaptare. Solicităm o distribuție echitabilă a fondurilor pentru climă, pentru a aborda disparitățile. În plus, angajamentul societății civile are o importanță decisivă pentru elaborarea unei abordări democratice și favorabile incluziunii, care să garanteze că investițiile în domeniul climei sunt eficace și sustenabile.

Delegata CESE pentru tineret în cadrul COP (2023-2025), și-a împărtășit așteptările în ce privește COP29. Din perspectiva unei persoane tinere, ca dumneavoastră, care credeți că sunt chestiunile cele mai presante legate de climă, de rezolvat în mod prioritar?

Diandra Ní Bhuachalla: După dezamăgirea stârnită de rezultatele COP28, am încercat să-mi temperez, pe cât posibil, așteptările pentru COP29. În plus, întrucât eram conștientă că rezultatele unei noi conferințe anuale nu puteau fi decât limitate – ca urmare a prezidării ei și de această dată de către un stat care depinde în mare măsură de profiturile generate de combustibilii fosili – mi-a venit destul de greu să mai sper.

Cu toate acestea, după ce m-am consultat cu diferite organizații de tineret din întreaga Europă prin intermediul ședințelor structurate ale Grupului operativ pentru tineret, ca parte a programului „Delegatul CESE pentru tineret în cadrul COP”, mi-am dat seama că cea mai bună opțiune consta în concentrarea atenției asupra justiției climatice și tranziției juste, asupra finanțării combaterii schimbărilor climatice și a noului obiectiv colectiv cuantificat în acest sens, și în creșterea participării semnificative a tinerilor la procesele decizionale de la nivel internațional.

La ora actuală, știind că nu s-a putut obține niciun progres într-o serie de negocieri din cursul primei săptămâni, ca urmare a imposibilității găsirii unui acord și a lipsei de cooperare – inclusiv cu privire la subiecte precum genul, finanțarea combaterii schimbărilor climatice și tranziția justă – îmi dau seama că așteptările mele au fost, încă o dată, mult prea ridicate, și de aceea mi-am reorientat activitatea de sensibilizare către evenimentele conexe și ședințele bilaterale. În prezent, am două mari aspirații: sper ca formulările actuale, în special în ceea ce privește drepturile omului, să rămână neschimbate și să realizăm mici progrese pentru a alinia perfect lucrurile în vederea COP30, în care toată lumea pare acum să-și investească toate speranțele.

Din cauza naturii intersecționale a schimbărilor climatice și a efectelor lor, mi-ar fi imposibil să încerc să ierarhizez problemele în ordinea importanței sau a urgenței. Tinerii sunt îngrijorați în legătură cu viitorul lor, cu securitatea locurilor de muncă și eventuala necesitate de a se recalifica; în legătură cu casele și familiile lor și siguranța în fața furtunilor, inundațiilor și eroziunii; în legătură cu sănătatea și calitatea vieții pentru copiii lor sau chiar a următoarei generații și cu faptul că generația noastră va fi nevoită să poarte negocieri mult mai dificile cu privire la climă atunci când vom deveni la rândul nostru factori de decizie, întrucât măsurile actuale sunt absolut insuficiente, iar impactul acestei inacțiuni va fi resimțit timp de decenii.

Avem nevoie chiar acum de justiție climatică. Avem nevoie chiar acum de o finanțare realistă a combaterii schimbărilor climatice. Avem nevoie chiar acum de o ocupare a forței de muncă și o tranziție energetică corecte, juste și echitabile. Avem nevoie chiar acum de ambiție. Avem nevoie chiar acum de punerea în aplicare.

Avem nevoie de voi toți acum.

COP16 privind biodiversitatea, care a avut loc la Cali, Columbia, în octombrie, s-a încheiat în mod haotic și fără a ajunge la niciun acord cu privire la finanțarea pentru conservarea naturii. L-am întrebat pe dl Arnaud Schwartz, reprezentantul CESE la COP16, dacă putem rămâne optimiști în pofida acestui regres. Ce măsuri ar trebui luate pentru a realiza progrese în ce privește protejarea biodiversității?

Arnaud Schwartz: 200 miliarde de dolari anual. Potrivit ONU, aceasta este suma de bani care ar fi necesară (incluzând toate tipurile de finanțare – publică, privată, națională și internațională) pentru a ne îndeplini obiectivele în materie de biodiversitate. Despre ce este vorba de fapt? Este vorba, nici mai mult, nici mai puțin, despre a stopa prăbușirea lumii organismelor vii, care, la ora actuală, dispar într-un ritm tot mai accelerat, și despre restaurarea naturii, oferindu-i șansa de a supraviețui într-o lume în care viața rămâne posibilă, în loc să o lăsăm pradă lăcomiei și stupidității.

Cum arată viitorul după eșecul COP16?

Fiecare dintre noi, fără excepție, ar trebui să-și pună această întrebare și să o adreseze celor din jurul nostru, cu atât mai mult cu cât se știe că, numai în Franța, se cheltuie anual mai mult de un sfert din această sumă pentru a pregăti sau a câștiga războaie. Într-adevăr, la nivel mondial, reuniunea de la Cali a fost o oportunitate ratată, din cauza lipsei de voință politică și a lipsei de solidaritate economică.

Cu toate acestea, nu este totul pierdut.

Întrezărim și o rază de speranță: această COP le-a recunoscut popoarelor indigene și comunităților locale, inclusiv celor de origine africană, rolul de gardieni ai biodiversității – după ce precedentele CoP s-au codit să o facă timp de vreo 30 de ani; de asemenea, a fost creat și un nou fond al ONU, cunoscut sub numele de Fondul Cali. Pe termen lung, acest fond va fi utilizat pentru a strânge contribuții voluntare de la întreprinderi private, iar jumătate din suma colectată va fi destinată grupurilor de persoane menționate mai sus. Asta este ceva!

Sunteți... sunteți, de fapt...

faceți parte din noi, facem parte din voi, iar pentru a ne continua drumul pe calea noastră comună, logic ar fi să începem prin readucerea economiei noastre pe calea cea bună, în beneficiul binelui comun. Așadar... ca să încetăm să ne mai tăiem singuri craca de sub picioare, ce mai așteptăm pentru a revizui normele internaționale în materie de finanțe și comerț?

Principala temă de interes a delegaților CESE la COP29, Peter Schmidt și Diandra Ní Bhuachalla, a fost finanțarea combaterii schimbărilor climatice, domeniu în care au urmat orientările cuprinse în recentul aviz al CESE intitulat „Finanțarea acțiunilor climatice: o nouă foaie de parcurs pentru a îndeplini obiectivul ambițios privind clima și ODD”. Unul dintre principalele evenimente coordonate de CESE la Baku s-a intitulat „O perspectivă globală către promovarea unei tranziții juste în sectorul agroalimentar” și a avut loc la 18 noiembrie. Evenimentul a explorat conceperea unor sisteme alimentare sustenabile și cu emisii reduse de carbon, care să fie totodată echitabile pentru fermieri, pentru lucrătorii din lanțul de producție și pentru generațiile viitoare. Scopul a fost îmbunătățirea colaborării dintre responsabilii cu elaborarea politicilor și societatea civilă, amplificând vocile provenite din sudul global și promovând soluții climatice favorabile incluziunii și în beneficiul tuturor.

Ca membru al delegației UE, Arnaud Schwartz a participat la reuniuni în care s-au solicitat sinergii sporite între procesele ONU privind diversitatea biologică (CBD) și schimbările climatice(CCONUSC), eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului, ca mijloc de a disponibiliza mai multe resurse, și un rol mai activ pentru societatea civilă organizată în punerea în aplicare a Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Aici puteți găsi mai multe informații despre contribuția CESE la COP16.

Dl Schwartz este raportorul avizului CESE pe tema „O strategie cuprinzătoare privind biodiversitatea în cadrul COP16: reunirea tuturor sectoarelor în jurul unui obiectiv comun”.