Cum ați făcut față perioadei de izolare?

A fost o experiență unică, care a provocat anxietate și valuri de panică, pe măsură ce circulau știri despre un virus care se răspândea în lume ca un foc.

În același timp, parcă trăiam cu încetinitorul, într-o lume în care totul se schimbase peste noapte, punându-ne față în față cu o nouă realitate.

Organizația pe care o reprezint s-a trezit inundată cu e-mailuri ale membrilor și ale cadrelor didactice care simțeau că își pierduseră busola și aveau nevoie de sprijin. Am creat o pagină de informare privind COVID-19, cuprinzând recomandări, consiliere juridică și diverse informații utile, precum și o pagină cu „Idei de învățare la distanță”, cu instrucțiuni și metode de predare și învățare online.

Toate acestea ne-au încurajat, deoarece știam că multe persoane se bazau pe noi și depindeau de noi.

Ce v-a lipsit în această perioadă dificilă?

Întâlnirile cu prietenii și colegii și, în special, cu toți cei dragi.

Să luăm, de exemplu, perioada Paștelui. De obicei, petrecem acest eveniment cu întreaga familie. Anul acesta am vopsit ouă și am pregătit anumite mâncăruri, ca de obicei, dar nu am simțit aerul sărbătorii.

Din fericire, am putut ieși la plimbare sau ca să facem mișcare, singuri sau cu membrii familiei, și ne-am folosit cât am putut de această posibilitate. 

Ce învățăminte pot fi trase din izolare?

În timpul carantinei, am pus la punct noi practici pe măsură ce desfășuram activități online. Vom vedea dacă ele vor deveni o modalitate normală de lucru și de comunicare și dacă frecvența și durata întâlnirilor noastre cu colegii și prietenii vor suferi modificări.

De asemenea, perioada de izolare a fost în parte un experiment educațional, care a comparat modalități de lucru cu elevii online cu predarea „față în față”. Din păcate, aceasta a accentuat și inegalitățile. Rămâne de văzut dacă școlile vor putea reveni, după criză, la situația de dinainte.

S-a demonstrat că trecerea la mediul digital implică riscuri legate de discriminare pe motive de vârstă, de răspândirea de teorii ale conspirației și de înmulțire a știrilor false, pe măsură ce oamenii încearcă să găsească răspunsuri la întrebările importante: ce se întâmplă, cine este de vină și care sunt motivele? Pe de altă parte, tehnologia de astăzi face posibilă monitorizarea permanentă a tuturor. Cum ne-ar putea acest lucru influența viața? Nu ar trebui să fim nevoiți să alegem între viața personală și sănătate.

Efectul benefic al perioadei de izolare este că încetinirea activităților omului atenuează schimbările climatice și că am putea asista la scăderea emisiilor de dioxid de carbon și la o schimbare a atitudinii oamenilor.

Ce speranță le rămâne celor ale căror locuri de muncă sunt în primejdie?

Lucrătorii au fost afectați în mod diferit de izolare. Cei ale căror slujbe nu erau esențiale și/sau nu puteau fi îndeplinite de acasă s-au confruntat cu cele mai mari pierderi de venit și de locuri de muncă.

Nesiguranța locului de muncă și a remunerării au legătură cu nivelul de instruire, motiv pentru care trebuie să ne consolidăm sistemele de educație și de formare și să asigurăm perfecționarea și recalificarea necesare tuturor celor care au nevoie de acest lucru. Trebuie să acționăm în așa fel încât să ieșim din această criză mai puternici și mai bine pregătiți pentru viitor, oricare ar fi acesta.

Există persoane pe care ați fi dorit să le vedeți, dar nu ați putut?

Da, prietenii și colegii din străinătate. De-abia aștept să ne întâlnim și să lucrăm împreună fără să mă gândesc la măști, distanțare socială și dezinfectant de mâini.

Lituania s-a dovedit la înălțime, nu doar încetinind progresia pandemiei, ci stopând-o cu totul. Viața noastră socială se întoarce (aproape) la normal. Dar, în alte țări, situația nu pare a fi sub control. Sper că, și acolo, lucrurile se vor fi îmbunătăți curând.

Ce a fost bine în această carantină este că oamenii și-au putut reîncărca bateriile și s-au putut gândi la cât de importante sunt relațiile dintre ei.