În momentul în care scriu aceste rânduri, perioada de izolare se încheie timid și apar o serie de întrebări, ca de exemplu către ce fel de lume de îndreptăm? Ce semne sau ce urme va lăsa această epidemie asupra economiilor noastre, societăților noastre și vieților noastre? Am avut ceva de învățat de pe urma sa; vom face lucrurile în alt fel?

Țara mea de origine este Grecia; văzând cum această țară intră într-o nouă criză tocmai când începuse să iasă dintr-o situație de coșmar care dura de zece ani, m-am simțit nefericită și am avut sentimentul că este o nedreptate. A trebuit să înfruntăm această nouă pandemie cu un sistem de sănătate și cu o economie slăbite din cauza crizei anterioare. Astăzi, afirm cu mândrie că Grecia a abordat prima etapă a acestei crize în mod rapid, realist și cu succes. Peste tot a domnit solidaritatea și sentimentul binelui comun.

În calitate de reprezentanți ai întreprinderilor, prima noastră preocupare a fost salvarea de vieți omenești. Întreprinderile s-au mobilizat foarte rapid și au făcut donații importante pentru achiziționarea de echipamente medicale și clinice. În același timp, trebuia să organizăm munca de la distanță și să asigurăm siguranța lucrătorilor la locul de muncă, să analizăm măsuri prin care să salvăm întreprinderile și locurile de muncă, să reducem problemele de trezorerie, să menținem lanțurile valorice și să ne organizăm pentru etapa următoare.

Deciziile au fost luate de guvernul nostru, dar știam că nimeni nu putea face față singur acestui șoc asimetric. Europa a fost mai relevantă ca niciodată! Europa a oferit un răspuns - „puțin cam târziu”, vor spune unii - , dar a făcut-o și putem fi mândri că suntem europeni. Cred că aceasta este, încă o dată, prima lecție pe care o putem desprinde din această criză: perspectivele noastre de viitor sunt interconectate.

A doua lecție, în opinia mea, este că nu trebuie să încetăm eforturile odată ce amenințarea pe care o reprezintă coronavirusul este în spatele nostru, ci trebuie să mergem mai departe cu integrarea europeană, în special având în vedere evoluția relațiilor dintre China și SUA. Trebuie să continuăm pe drumul pe care l-am planificat și conceput în timpul crizei precedente pentru a realiza o Europă economică, financiară, fiscală, ecologică, socială și politică mai aprofundată. Am convingerea că, de această dată, vom stărui în eforturile noastre.

În al treilea rând, înainte de această pandemie, m-a mirat mereu cât de mult societățile noastre subestimau și subevaluau două domenii esențiale ale vieții: sănătatea și educația - și cât de puțin investeau în acestea. În prezent, suportăm consecințele acestui fapt - oameni își pierd viața, iar populismul este în creștere. Prin urmare, este cu atât mai important să creăm, acum, o Europă mai puternică din punct de vedere al sănătății și al educației.

La nivel mai personal, în timpul acestei crize, am avut timp să citesc o serie de texte filosofice și aș dori să vă împărtășesc o noțiune frumoasă. Grecii antici credeau în „cosmosul care trăiește în armonie”. Acesta se baza pe două valori: αιδώς, respectul pentru ceilalți și pentru toate elementele lumii care ne înconjoară - vegetal, animal și uman -, și δίκη, justiție. Haideți să ne inspirăm din acest concept și să creăm acest „cosmos” pentru noi înșine!