Din 2008, crizele se țin lanț – fenomen cunoscut sub numele de „crize multiple”. Mulți oameni se întreabă pur și simplu ce îi mai așteaptă oare, ceea ce arată cât de mult teren au câștigat teama și incertitudinea. Este adevărat că majoritatea crizelor sunt importate. Dar totuși. Uniunea a depășit toate obstacolele periculoase care i-au amenințat uneori existența. Reușim să ne descurcăm în acest domeniu, dar, în același timp, ne confruntăm și cu provocări pozitive. Știm să ne descurcăm la fel de bine în ceea ce le privește?

Când văd modul în care Uniunea folosește fondul de redresare destinat combaterii impactului social și economic al pandemiei pentru a accelera tranziția ecologică și cea digitală, am speranțe. Combinăm gestionarea crizelor cu o viziune pe termen lung, iar acest lucru este cel mai dificil de realizat în lumea politică de astăzi, care este obsedată de viziunea și acțiunile pe termen scurt.

Obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050 nu este doar absolut vital pentru supraviețuirea noastră, el ar trebui și să ne ajute să menținem competitivitatea economiei noastre. Nu trebuie să repetăm greșelile pe care le-am făcut cu revoluția digitală. Aproape am pierdut trenul.

O adevărată politică privind clima ne va ajuta și la realizarea unui alt obiectiv central: autonomia strategică a Uniunii sau o formă de suveranitate europeană. O politică privind clima ne va permite să reducem și să evităm importurile de combustibili fosili, cum ar fi gazul rusesc. Pactul verde va contribui la abordarea aspectelor economice și legate de climă, și va face ca UE să devină mai autonomă. Niciunul dintre aceste aspecte nu este de sine stătător: ele sunt interdependente.

Aș merge chiar mai departe. Dacă Uniunea vrea să joace un rol geopolitic, trebuie să fie competitivă, deoarece economia determină echilibrul de putere la nivel mondial. De aceea, tranziția ecologică și cea digitală sunt atât de importante. De aceea, trebuie să vorbim în continuare cu o singură voce în ceea ce privește comerțul – așa cum am făcut cu Brexitul, cu seria de acorduri de liber schimb pe care le-am încheiat, cum ar fi cel cu Japonia, și cel cu China în domeniul investițiilor. Chiar și în era Trump, președinția Comisiei a putut evita un război comercial, deoarece am fost uniți. Însă, la nivel geopolitic, nu putem fi cu adevărat relevanți decât dacă devenim mult mai puțin dependenți de alți actori globali în numeroase domenii: tehnologia digitală, energia, migrația, serviciile financiare (inclusiv mai puțină dependență de Londra ca centru financiar și de dolarul american), alimentația, sănătatea publică etc. Putem să facem acest lucru numai dacă ne unim forțele la nivel industrial. Dimensiunea contează. Trebuie să gândim la scară mare. Facem progrese în toate aceste domenii, dar, uneori, progresele sunt prea lente. Trebuie să gândim în mod mai strategic, mai puțin naiv și mai european.

Sper ca Conferința privind viitorul Europei să se concentreze și asupra provocărilor interne cu care ne confruntăm. Trăim într-o lume nouă din punct de vedere tehnologic, demografic, economic, ecologic și geopolitic. Toate aceste evoluții se produc mai rapid decât ne-am gândit sau temut. Da, totul a devenit urgent.

În interiorul Uniunii, trebuie să avem grijă să menținem sau să readucem stabilitatea socială și politică. Pandemia a creat noi inegalități și le-a exacerbat pe cele vechi. Piețele forței de muncă sunt din ce în ce mai împărțite între persoanele cu un nivel scăzut și cele cu un nivel ridicat de educație și, prin urmare, unele grupuri riscă să se simtă abandonate, mai ales acum, când revoluția digitală pare să fi început. Fondul de redresare și achiziționarea în comun de vaccinuri arată că solidaritatea europeană există. Și la nivel național este nevoie de multe eforturi pentru a îmbunătăți coeziunea socială. Pandemia a cauzat o creștere spectaculoasă a numărului de persoane sărace, la fel cum sărăcia extremă a crescut din nou la nivel mondial după decenii de declin. Coeziunea socială este, pe bună dreptate, o temă prețuită de Comitetul Economic și Social European. Din punct de vedere politic, măsurile luate în mai multe țări au subminat statul de drept, libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei și, prin urmare, chiar a alegerilor, ceea ce a declanșat reacții.

Cu siguranță, nu ducem lipsă de provocări; deci, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți, doritori și capabili să le înfruntăm împreună. Nu este momentul pentru previziuni sumbre, ci pentru oameni, guverne și organizații pline de speranță.

Herman van Rompuy, președintele Centrului European de Politici