Într-un aviz exploratoriu privind cea de-a 30-a aniversare a pieței unice, CESE a preferat să sprijine ideea Comisiei de a crea un fond al UE care să pună în comun resursele pentru a investi în proiecte esențiale în domeniul tehnologiilor ecologice, mai degrabă decât ideea relaxării normelor în materie de concurență.

Relaxarea normelor privind ajutoarele de stat pentru a proteja industriile europene de concurența din partea SUA în urma Legii privind reducerea inflației ar putea crea noi dezechilibre între statele membre mai bogate, cum ar fi Germania, care pot acorda subvenții industriilor lor, și statele membre care dispun de mai puțină marjă de manevră bugetară, care nu își pot permite să facă acest lucru, a subliniat CESE într-un nou raport care realizează un bilanț la 30 de ani de la crearea pieții unice și privește în perspectivă către viitorul acesteia.

„Dezvoltarea unui Fond european pentru suveranitate este cea mai bună modalitate de a oferi un nou impuls politicii industriale europene și investițiilor în tehnologii ecologice”, a afirmat raportorul Felipe Medina Martín, din partea Grupului „Angajatori” al CESE, care a subliniat, de asemenea, necesitatea de a revizui și a reforma normele actuale privind ajutoarele de stat.

„Trebuie să existe o reflecție cu privire la criteriile de alocare a ajutoarelor de stat, la efectele și utilitatea acestora”, a afirmat raportorul. „Știm că anumite sectoare au putut beneficia de ajutoare de stat și de derogări și exceptări în materie, însă altele nu. La aceasta se adaugă dezechilibrele dintre statele membre, ceea ce provoacă diferențe în materie de competitivitate în cadrul UE.”

Raportul CESE subliniază că piața unică a constituit, fără îndoială, una dintre cele mai mari realizări politice, economice și sociale ale procesului de integrare europeană, însă trebuie să rămână un proiect în constantă evoluție, care continuă să se adapteze la realitățile în schimbare și să întâmpine provocările viitoare.

Printre acestea, ar trebui să se acorde prioritate autonomiei strategice deschise: aprovizionarea și comerțul, energia și materiile prime critice ar trebui să constituie prioritățile principale, iar acordurile cu țări care împărtășesc aceleași principii și valori reprezintă o cale de urmat în acest sens.

În cadrul pieței interne, CESE evidențiază faptul îngrijorător că cea mai mare parte a sarcinii de reglementare continuă să fie generată la nivel național, având în vedere că, uneori, normele naționale intră în vigoare înainte ca inițiativele UE să fie propuse, ceea ce împiedică armonizarea și poate provoca denaturări în cadrul pieței unice. Pentru a evita acest lucru, CESE sugerează ca UE să acționeze în mod mai proactiv și rapid în ceea ce privește elaborarea de acte legislative.

Din punctul de vedere al lucrătorilor, CESE ar dori ca măsurile menite să promoveze competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor să fie însoțite de măsuri menite să protejeze calitatea muncii și să garanteze drepturile cetățenilor, protecția consumatorilor și condiții echitabile pentru întreprinderile mai mici.

„Lumea se află în schimbare, iar paradigma care a fost utilizată în piața unică în ultimii 30 de ani va trebui, la rândul său, să se schimbe, probabil în mod radical, dacă dorim să depășim noile provocări geopolitice”, a subliniat coraportorul, Angelo Pagliara, din partea Grupului „Lucrători” al CESE. „Pentru a garanta o competitivitate reală, trebuie să combatem toate formele de dumping – dumpingul social, dumpingul fiscal și orice altă formă de dumping. Pentru că dumpingul este un instrument care subminează competitivitatea.”

Acest raport general va fi urmat de avize în care se vor aborda teme specifice legate de piața unică. (dm)