CESE info

Într-un aviz exploratoriu privind cea de-a 30-a aniversare a pieței unice, CESE a preferat să sprijine ideea Comisiei de a crea un fond al UE care să pună în comun resursele pentru a investi în proiecte esențiale în domeniul tehnologiilor ecologice, mai degrabă decât ideea relaxării normelor în materie de concurență.

Relaxarea normelor privind ajutoarele de stat pentru a proteja industriile europene de concurența din partea SUA în urma Legii privind reducerea inflației ar putea crea noi dezechilibre între statele membre mai bogate, cum ar fi Germania, care pot acorda subvenții industriilor lor, și statele membre care dispun de mai puțină marjă de manevră bugetară, care nu își pot permite să facă acest lucru, a subliniat CESE într-un nou raport care realizează un bilanț la 30 de ani de la crearea pieții unice și privește în perspectivă către viitorul acesteia.

„Dezvoltarea unui Fond european pentru suveranitate este cea mai bună modalitate de a oferi un nou impuls politicii industriale europene și investițiilor în tehnologii ecologice”, a afirmat raportorul Felipe Medina Martín, din partea Grupului „Angajatori” al CESE, care a subliniat, de asemenea, necesitatea de a revizui și a reforma normele actuale privind ajutoarele de stat.

„Trebuie să existe o reflecție cu privire la criteriile de alocare a ajutoarelor de stat, la efectele și utilitatea acestora”, a afirmat raportorul. „Știm că anumite sectoare au putut beneficia de ajutoare de stat și de derogări și exceptări în materie, însă altele nu. La aceasta se adaugă dezechilibrele dintre statele membre, ceea ce provoacă diferențe în materie de competitivitate în cadrul UE.”

Raportul CESE subliniază că piața unică a constituit, fără îndoială, una dintre cele mai mari realizări politice, economice și sociale ale procesului de integrare europeană, însă trebuie să rămână un proiect în constantă evoluție, care continuă să se adapteze la realitățile în schimbare și să întâmpine provocările viitoare.

Printre acestea, ar trebui să se acorde prioritate autonomiei strategice deschise: aprovizionarea și comerțul, energia și materiile prime critice ar trebui să constituie prioritățile principale, iar acordurile cu țări care împărtășesc aceleași principii și valori reprezintă o cale de urmat în acest sens.

În cadrul pieței interne, CESE evidențiază faptul îngrijorător că cea mai mare parte a sarcinii de reglementare continuă să fie generată la nivel național, având în vedere că, uneori, normele naționale intră în vigoare înainte ca inițiativele UE să fie propuse, ceea ce împiedică armonizarea și poate provoca denaturări în cadrul pieței unice. Pentru a evita acest lucru, CESE sugerează ca UE să acționeze în mod mai proactiv și rapid în ceea ce privește elaborarea de acte legislative.

Din punctul de vedere al lucrătorilor, CESE ar dori ca măsurile menite să promoveze competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor să fie însoțite de măsuri menite să protejeze calitatea muncii și să garanteze drepturile cetățenilor, protecția consumatorilor și condiții echitabile pentru întreprinderile mai mici.

„Lumea se află în schimbare, iar paradigma care a fost utilizată în piața unică în ultimii 30 de ani va trebui, la rândul său, să se schimbe, probabil în mod radical, dacă dorim să depășim noile provocări geopolitice”, a subliniat coraportorul, Angelo Pagliara, din partea Grupului „Lucrători” al CESE. „Pentru a garanta o competitivitate reală, trebuie să combatem toate formele de dumping – dumpingul social, dumpingul fiscal și orice altă formă de dumping. Pentru că dumpingul este un instrument care subminează competitivitatea.”

Acest raport general va fi urmat de avize în care se vor aborda teme specifice legate de piața unică. (dm)

Cu ocazia Zilei mondiale a securității și sănătății la locul de muncă 2023, Comitetul Economic și Social European a îndemnat Uniunea Europeană să adopte o legislație obligatorie pentru a preveni riscurile psihosociale la locul de muncă. Există tot mai multe dovezi care indică faptul că munca precară are un impact semnificativ asupra sănătății mintale a lucrătorilor.

La 27 aprilie, CESE și-a prezentat avizul pe tema „Munca precară și sănătatea mintală”, în cadrul unei dezbateri cu secretarul de stat spaniol pentru muncă și economia socială, Joaquín Pérez Rey.

Raportorul acestui aviz. José Antonio Moreno Díaz, a reiterat faptul că tot mai multe dovezi demonstrează că munca precară sporește probabilitatea deteriorării sănătății mintale a lucrătorilor, fiind vorba, așadar, despre o problemă de sănătate publică.

Munca precară - care acoperă aspecte cum ar fi nesiguranța locului de muncă, contractele temporare abuzive, orarele prelungite de muncă - încalcă drepturile fundamentale ale lucrătorilor și trebuie să fie eradicată și combătută sub toate formele sale. Din acest motiv, CESE solicită adoptarea unei legislații cu caracter obligatoriu la nivelul UE, precum și dezvoltarea și modernizarea Directivei privind securitatea și sănătatea la locul de muncă (89/391/CEE).

„Avem nevoie de un mediu de lucru de înaltă calitate, care să nu inducă suferință, nici fizică, nici psihologică. Avem nevoie ca UE să adopte o directivă specifică privind riscurile psihosociale”, a afirmat dl Moreno Díaz.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a afirmat: „Comitetul s-a angajat să contribuie la realizarea Agendei sociale a UE și la construirea unei Europe durabile și competitive, adecvată secolului XXI. Aceasta înseamnă, printre altele, condiții decente pe piața forței de muncă, sprijinirea implicării lucrătorilor și combaterea muncii precare.” (ll)

Una dintre principalele priorități ale mișcării de protejare a persoanelor cu dizabilități, cardul european pentru dizabilitate, le va permite acestor persoane să își exercite dreptul fundamental la liberă circulație în UE pe picior de egalitate cu persoanele fără dizabilități.

CESE a salutat inițiativa Comisiei Europene de instituire a unui card european pentru dizabilitate, menită să ajute persoanele cu dizabilități să circule și să rezide liber în cadrul Uniunii Europene.

Într-un aviz adoptat la sesiunea sa plenară din luna aprilie, CESE a avertizat, însă, că succesul acestui card va depinde de recunoașterea reciprocă a statutului de dizabilitate între țările Uniunii, care nu este o realitate în prezent, privând persoanele cu dizabilități de măsuri de sprijin atunci când călătoresc în alte țări. Este vorba despre o încălcare gravă a libertății de circulație a acestora, o valoare fundamentală a Uniunii.

Raportorul acestui aviz, Ioannis Vardakastanis, a afirmat: „În prezent, există două clase pentru cetățenii europeni: cei de la clasa întâi sunt cei care pot să se deplaseze dintr-un stat membru în altul pentru a călători, munci, studia, sau pentru a se stabili, în timp ce cei de la clasa a doua sunt cei care nu pot face acest lucru. Cardul european pentru dizabilitate va înlătura aceste obstacole.”

În avizul său, CESE a indicat că acest card a constituit o prioritate majoră și o revendicare de multă vreme a mișcării de protejare a persoanelor cu dizabilități. Comitetul a recomandat ca acest card să fie instituit prin intermediul unui regulament, deoarece este vorba despre un instrument mai adecvat, care ar asigura o aplicare coerentă și universală și ar evita discrepanțele în punerea în aplicare la nivel național.

Ar trebui, de asemenea, luate măsuri complementare astfel încât transporturile, serviciile și clădirile să fie accesibile tuturor, asigurându-se, totodată, protecția datelor cu caracter personal înregistrate pe card prin regulamente în materie. Astfel, cardul va funcționa ca un pașaport european pentru dizabilitate.

În opinia CESE, acest card va obliga statele membre să îmbunătățească sistemele actuale, bazate în principal pe o abordare medicală a dizabilității, și să le alinieze la modele care respectă Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH).

Pentru a garanta succesul acestui card, CESE a solicitat implicarea deplină a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor care le reprezintă în toate etapele punerii sale în aplicare și în timpul procesului de monitorizare.

O altă solicitare privește separarea fizică a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Acest lucru ar înlesni accesul persoanelor cu dizabilități la sistemele de transport și la serviciile publice. (ll)

CESE descrie propunerile Comisiei de consolidare a dialogului social în statele membre și în UE ca fiind atât oportune, cât și necesare, dar solicită măsuri suplimentare. Sunt necesare acțiuni pentru a îmbunătăți consultările naționale cu partenerii sociali, acoperirea pentru negocierile colective la nivel național și european și punerea în aplicare a acordurilor cu partenerii sociali.

Comitetul Economic și Social European a salutat recenta inițiativă a Comisiei menită să consolideze și să promoveze dialogul social în UE. Cu toate acestea, el a semnalat o serie de probleme care trebuie soluționate pentru a se asigura că dialogul social este semnificativ și eficient la nivel național și european.

În avizul adoptat la sesiunea sa plenară din aprilie, CESE a analizat recenta comunicare a Comisiei privind consolidarea dialogului social și propunerea de recomandare a Consiliului pe aceeași temă.

CESE a avertizat asupra pericolului de a considera dialogul social ca fiind de la sine înțeles și a recomandat ca Comisia să analizeze modelele de succes la nivel național, regional și sectorial și să afle care este cheia reușitei lor.

„Dată fiind ambiția sa de a consolida dialogul social, inițiativa Comisiei trebuie salutată. În același timp, avizul nostru recomandă calea de urmat, de exemplu în ce privește îmbunătățirea dialogului social tripartit la nivel național, îmbunătățirea acoperirii negocierilor colective și utilizarea directivelor Consiliului pentru a dezvolta norme clare pentru punerea în aplicare a acordurilor partenerilor sociali”, a afirmat raportorul avizului, Pekka Ristelä.

În opinia CESE, un dialog social eficient trebuie să includă parteneri sociali reprezentativi și legitimi, care să dispună de cunoștințe, capacitate tehnică și acces la informații în timp util. De asemenea, este nevoie de voință politică și de angajamentul de a se implica în acesta. Este necesară respectarea autonomiei și drepturilor partenerilor sociali, cum ar fi dreptul la libertatea de asociere și la negociere colectivă, precum și un cadru juridic și instituțional favorabil.

„Considerăm că recomandarea propusă reprezintă un instrument adecvat pentru sprijinirea procesului în măsura în care include prevederile clare și eficiente privind monitorizarea propuse inițial de Comisie. Înțelegem din discuțiile dintre statele membre că aceasta pare a fi o problemă încă de la început. Textul final al recomandării va constitui un test decisiv pentru voința politică reală de a consolida cu adevărat procesul”, a declarat coraportoarea, Maryia Mincheva.

Pentru a contracara faptul că, în unele state membre, dialogurile sociale tripartite sunt mai degrabă o chestiune de formă decât de fond, CESE propune stabilirea unui cadru comun eficient pentru implicarea partenerilor sociali la nivel național. CESE recomandă Comisiei ca, în cazul în care nu există o adevărată implicare a partenerilor sociali, să intre în acțiune.

CESE observă că dialogul civil, care implică o gamă mai largă de părți interesate și de teme, este un proces separat. Această distincție ar trebui făcută și cu privire la sprijinul pentru consolidarea capacităților în cazul partenerilor sociali și al societății civile. (ll)

În sesiunea sa plenară din aprilie, Comitetul Economic și Social European a adoptat un aviz privind impactul metaversului asupra societății. Avizul subliniază necesitatea ca UE să abordeze rapid oportunitățile și riscurile asociate metaversului, pentru a garanta un mediu virtual incluziv și sigur.

Metaversul și-a demonstrat deja potențialul de a oferi soluții rentabile, o producție mai rapidă, o mai bună calitate, reducerea riscurilor și creșterea edicacității. Acesta promite, de asemenea, în termeni de diminuare a impactului asupra mediului, făcând posibilă munca de la distanță și reducând nevoia de deplasări fizice și emisiile de dioxid de carbon.

Raportorul avizului, Martin Böhme, a subliniat că „metaversul și lumile virtuale vor avea efecte considerabile asupra vieților noastre. Acestea deschid noi posibilități, dar prezintă și potențiale provocări, care trebuie anticipate”.

Într-adevăr, lumile virtuale comportă riscuri, mai ales pentru copii și pentru grupurile vulnerabile. Comitetul solicită operatorilor de platforme să instituie mecanisme de control stricte, pentru filtrarea și eliminarea conținutului nociv, precum și garanții pentru prevenirea hărțuirii, a abuzului și comportamentului abuziv. Sunt, de asemenea, scoase în evidență, o serie de probleme pentru utilizatori, cum ar fi cele legate de dependență, de viața privată și de sănătatea mintală.

Este posibil ca legislația existentă să nu fie suficientă pentru a reglementa lumile virtuale. CESE solicită instituțiilor UE să se asigure că metaversul respectă legislația din lumea reală, inclusiv în materie de fiscalitate, și să ia noi măsuri pentru a răspunde nevoilor specifice legate de această tehnologie.

În aviz se subliniază că metaversul industrial prezintă un potențial semnificativ pentru întreprinderile europene care doresc să își optimizeze operațiunile, să colecteze date și să își îmbunătățească performanța. Metaversul implică, totodată, o serie de provocări pentru întreprinderi, care vor trebui să accepte în mai mare măsură aceste noi tehnologii, să își recalifice forța de muncă și să garanteze că experiența metaversului se desfășoară în mod etic și sigur.

„Construirea de metaversuri pentru întreprinderi necesită un anume tip de competențe, iar Europa trebuie să se străduiască să redevină o comunitate care îi primește cu brațele deschise pe cercetători, dacă dorește să rămână cu un pas înainte”, a declarat coraportorul CESE, Hervé Jeannin.

Un al doilea aviz privind metaversul se află în curs de elaborare în cadrul CESE; acesta ar urma să fie adoptat în semestrul al doilea al acestui an. (gb)

Transportul durabil pe termen lung este posibil, dar numai dacă cetățenii, industria și sectorul transporturilor își asumă două obiective: o reducere cu 90 % a emisiilor în sectorul transporturilor până în 2050 și un angajament de a utiliza modalitățile și mijloacele convenite pentru a ajunge la rezultatul final.

Acesta este mesajul transmis de avizul CESE elaborat de Stefan Back și Mateusz Szymański, și adoptat în sesiunea plenară din 27 aprilie 2023.

Pentru a realiza obiectivul privind transportul ecologic pe termen lung, „tranziția trebuie să fie atractivă și realistă, și, astfel acceptabilă pentru cetățeni și întreprinderi din trei puncte de vedere: financiar, social și practic”, a declarat dl Back.

„Acesta este singurul mod în care tranziția poate fi sprijinită în mod activ de societatea noastră; în caz contrar, riscăm nu doar eșecul, ci – în cel mai rău caz – tulburări sociale”, a adăugat dl Szymański.

Mai precis, CESE afirmă că, pentru ca tranziția să aibă succes, trebuie îndeplinite anumite condiții.

În primul rând, întreprinderile trebuie să simtă că nu sunt împovărate cu costuri excesive și că își vor păstra competitivitatea, nu numai pe teritoriul UE, ci și în afara acestuia.

În al doilea rând, angajații trebuie să considere tranziția drept acceptabilă și să aibă posibilitatea de a se adapta la noile condiții de muncă într-o manieră acceptabilă din punct de vedere social.

În al treilea rând, cetățenii, atât în aglomerările urbane, cât și în zonele rurale, trebuie să beneficieze de accesibilitate și mobilitate la un cost rezonabil și în condiții generale bune. (mp)

CESE și-a reînnoit solicitarea de revizuire a semestrului european, solicitând un regulament al UE care să stabilească obligativitatea implicării societății civile în ciclul semestrului european.

Într-un aviz dezbătut și adoptat în sesiunea sa plenară din aprilie, CESE a subliniat că reformele economice ar trebui să se bazeze și pe factori sociali, nu doar pe indicatori economici. A subliniat, de asemenea, că trebuie revizuit și procesul de recomandări specifice fiecărei țări, pentru a încuraja statele membre să preia cârma în procesul de implementare a acestora.

Semestrul european este ciclul anual cu o durată de șase luni de coordonare economică, socială și fiscală între statele membre; el monitorizează și planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR). În ciuda rolului important pe care semestrul l-a avut de la instituirea sa în 2011, acesta prezintă și o serie de puncte slabe semnificative.

În avizul său, CESE își reiterează apelul în favoarea reformei semestrului european, în vederea consolidării transparenței și democrației, a implicării societății civile organizate și a eficacității funcționării sale. CESE recomandă:

• revizuirea și completarea sistemelor de indicatori existente în sensul coerenței lor, pentru a contribui la îmbunătățirea procedurilor de evaluare;
• ca recomandările specifice fiecărei țări – unul dintre instrumentele principale ale semestrului – să acopere o perioadă de trei ani, cu evaluări și revizuiri anuale, iar punerea lor în aplicare și finanțarea lor să fie legate de bugetul UE, acesta fiind stimulentul cel mai adecvat pentru asigurarea respectării normelor;
• implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile printr-o procedură de consultare formală structurată și un organism specific căruia să i se încredințeze în mod legal această sarcină. Consiliile economice și sociale naționale existente ar trebui, de asemenea, să joace un rol relevant în acest proces;
• stabilirea într-un regulament al UE a principiilor și a caracteristicilor generale ale implicării structurate și permanente a societății civile organizate în diferitele etape ale semestrului european.

Comunicat de presă

Avizul complet (tk)

Războiul din Ucraina a adus daune semnificative mediului la nivel transfrontalier, dând naștere unor preocupări majore. CESE solicită insistent ca acțiunile Rusiei să fie considerate o infracțiune în temeiul legislației UE și subliniază necesitatea protecției mediului pentru a proteja drepturile fundamentale.

Ecosistemele Ucrainei au fost grav afectate, cu distrugerea pe scară largă a pădurilor și poluarea aerului și a apei. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa bogatei biodiversități, a ecosistemelor, a sănătății umane și a producției agricole din această țară. CESE, alături de Parlamentul European, pledează pentru recunoașterea ecocidului ca infracțiune în temeiul dreptului UE, pentru a trage la răspundere Rusia și a preveni catastrofele ecologice pe viitor.

Raportoarea Ozlem Yildirim a declarat: „CESE subliniază nevoia urgentă de a îmbunătăți protecția mediului din perspectiva protecției drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană și în afara ei, iar această necesitate a fost exacerbată de daunele grave aduse mediului de războiul din Ucraina”.

Comitetul solicită, de asemenea, măsuri pentru a documenta și a măsura acest impact, asigurând protecția juridică, tragerea la răspundere a vinovaților și o redresare justă după încheierea războiului, în conformitate cu standardele internaționale.

Dreptul la un mediu sănătos este vital pentru bunăstarea socială și economică, dat fiind că multe locuri de muncă se bazează pe un climat sănătos. CESE îndeamnă statele membre și instituțiile UE să consolideze instrumentele juridice și eforturile existente pentru a proteja dreptul la un mediu sănătos, în special având în vedere starea fragilă a ecosistemelor, evidențiată de conflictul din Ucraina. (ks)

Membrii au putut observa îndeaproape un ecosistem sofisticat care protejează mediul, promovează succesul economic, încurajează practicile economiei circulare în agricultură și sprijină coeziunea socială.

La 5 mai, o delegație a Comitetului Economic și Social European a vizitat Wildpoldsried, un sat durabil din punct de vedere energetic, situat în regiunea germană Allgäu.

Satul este renumit pentru implementarea cu succes a energiei produse pe plan local, din surse regenerabile și cu o puternică participare publică.

Membrii CESE au fost impresionați de infrastructura satului, care include turbine eoliene, o uzină de biogaz, o centrală de cogenerare cu o rețea locală de termoficare și un sistem fotovoltaic cu o baterie.

Abordarea inovatoare și durabilă de la Wildpoldsried este un exemplu perfect de ecosistem sofisticat care protejează mediul, promovează succesul economic, încurajează practicile economiei circulare în agricultură și promovează coeziunea socială prin implicarea cetățenilor.

Vizita a suscitat un interes deosebit pentru CESE, având în vedere că acesta este instanța consultată de instituțiile europene în ce privește chestiunile legate de societatea civilă și are ca scop construirea de punți între implicarea socială și politicile UE. (ks)