Răspunzând raportului Comisiei Europene din martie privind tendințele și aspectele care trebuie monitorizate, CESE a subliniat că ar fi putut contribui mult mai mult dacă ar fi fost implicat încă de la început în exercițiul de analiză prospectivă.

Avizul CESE privind Raportul de analiză prospectivă strategică pe 2022, adoptat în sesiunea plenară din martie, a subliniat că CESE poate contribui la consolidarea capacităților de analiză și prospectivă ale UE. Fiind ochii și urechile societății civile, Comitetul este cel mai în măsură să identifice tendințele emergente. Ca dovadă a acestui fapt, CESE s-a oferit să contribuie în etapele timpurii la viitorul raport de analiză prospectivă strategică pe 2023.

Raportorul, Angelo Pagliara, a prezentat conceptul pe care se bazează avizul: „Multe dintre chestiunile cuprinse în raportul Comisiei au fost deja abordate de CESE în avize elaborate în anii precedenți; avem o expertiză solidă și o experiență vastă. Nu ezitați, așadar, să ne implicați mai mult, pentru că vă putem fi de un real ajutor.”

Raportul de analiză prospectivă strategică pe 2022 analizează cum se pot alinia cel mai bine obiectivele privind schimbările climatice cu obiectivele digitale, potențial contrare primelor, și identifică zece domenii esențiale unde este nevoie de acțiune pentru maximizarea sinergiilor și coerenței. În acest sens, CESE solicită o agendă de prospectivă strategică orientată către un nou model de dezvoltare care să combine durabilitatea economică, ecologică și socială și să plaseze oamenii în centrul său.

Una dintre principalele deficiențe identificate de CESE în raportul din 2022 este absența unei imagini clare a riscurilor și scenariilor în cazul în care UE nu reușește să atingă obiectivele referitoare la disponibilitatea materiilor prime, pământurilor rare și resurselor de apă.

Privind în perspectiva raportului pe 2023, pe care Comisia prevede să îl publice în al doilea trimestru al anului 2023 și care se concentrează pe o Europă durabilă din punct de vedere social și economic, CESE a subliniat următoarele domenii care au nevoie de o atenție specială:

• sistemele de aprovizionare și reziliența sectorului agroalimentar european;
• promovarea unui sistem industrial european puternic, coerent și inovator, capabil să genereze locuri de muncă de calitate;
• nevoia de realizare a autonomiei energetice strategice și de sprijinire a întreprinderilor și lucrătorilor ca urmare a acțiunilor întreprinse în timpul crizei provocate de pandemie. (dm)