CESE info

Trebuie să investim tot mai mult în surse regenerabile de energie pentru a asigura un viitor mai ecologic, mai sigur și cu prețuri mai accesibile în Europa: aceasta este convingerea pe care au formulat-o președinta CESE, Christa Schweng, și comisara pentru energie, Kadri Simson, în ședința plenară a CESE din 22 martie.

Observând că creșterea bruscă a prețurilor la energie, inflația și creșterea economică limitată au făcut ca cetățenii și întreprinderile să traverseze un an foarte dificil, dna Schweng a afirmat că „eforturile în direcția unei tranziții către o energie curată în Europa, accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, prețurile accesibile la energie și asigurarea și diversificarea aprovizionării noastre cu energie rămân priorități majore pentru CESE”.

Dna Simson a descris calea de urmat pentru politica energetică a UE: „Dacă ar fi să formulez pe scurt, aș spune « surse de energie regenerabile ». Pentru că aceasta este principala prioritate a politicii energetice a Comisiei – să avansăm și să ne îndeplinim obiectivele în materie de energie din surse regenerabile”.

Pentru prima dată, UE nu mai depinde de energia rusească. Prin diversificarea aprovizionării cu gaze, reducerea cererii, creșterea eficienței și un impuls mai puternic în favoarea surselor regenerabile de energie, UE a pus capăt dependenței sale masive de Rusia.

În prezent, 39 % din energia electrică a UE provine din surse regenerabile. 2022 a fost un an-record: UE a generat mai multă electricitate din surse eoliene și solare decât din gaze, capacitatea eoliană crescând cu 15 GW, iar cea solară cu 41 GW. (mp)

În cadrul unei dezbateri cu ministrul italian al muncii, care a avut loc la 22 martie, CESE a sprijinit inițiativa Comisiei de a consolida rolul și independența organismelor naționale de promovare a egalității cu scopul de a elimina practicile discriminatorii de pe piețele forței de muncă din UE.

Ambele părți au declarat că împărtășesc obiectivele propunerii de directivă a Comisiei privind standardele menite să crească eficacitatea organismelor naționale de promovare a egalității. Propunerea a fost formulată în contextul în care măsurile legislative în vigoare în materie de egalitate s-au dovedit insuficiente pentru a asigura în mod adecvat respectarea legislației UE în materie de combatere a inegalității de tratament și a discriminării.

În avizul său pe tema „Consolidarea rolului și a independenței organismelor de promovare a egalității”, adoptat în sesiunea plenară după încheierea dezbaterii menționate, CESE a subliniat importanța găsirii unui echilibru corect între principiul subsidiarității și definirea unor standarde obligatorii pentru a consolida organismele naționale de promovare a egalității și a le crește eficacitatea – poziție care a fost subliniată de ministrul italian în timpul dezbaterii.

„Participarea diverselor categorii sociale pe piața forței de muncă nu este doar o chestiune de echitate, ci este foarte judicioasă din punct de vedere economic și social. Cu toate acestea, Comitetul este, în continuare, preocupat de faptul că protecția împotriva discriminării și a inegalității nu este încă uniformă în întreaga Uniune, și se declară în favoarea unor mecanisme solide de monitorizare a acestor fenomene, inclusiv prin consolidarea organismelor naționale de promovare a egalității”, a afirmat președinta CESE, Christa Schweng.

Dna ministru Calderone a afirmat că guvernul său sprijină obiectivul Comisiei, însă a subliniat că este important să se asigure coerența cu sistemele și organismele naționale deja existente, cum ar fi consiliile privind egalitatea, care, în Italia, garantează egalitatea la nivel atât național, cât și regional.

„Incluziunea despre care vorbim astăzi trebuie să rămână în centrul agendei sociale europene, la același nivel cu dezbaterile în curs privind reforma guvernanței economice și financiare a UE. Știm cât de dificilă continuă să fie garantarea efectivă a egalității de șanse pe piața forței de muncă. Anumite categorii sociale se confruntă încă cu obstacole enorme în ceea ce privește accesul la piețele forței de muncă și protecția socială”, a afirmat dna Calderone.

Ea a subliniat că disparitatea de gen în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă continuă să depășească 10% la nivelul UE. Nu există nicio țară din UE în care această disparitate de gen – întotdeauna în detrimentul femeilor – să nu se facă simțită. Tinerii absolvenți se confruntă, la rândul lor, cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Persoanele cu handicap, migranții legali și refugiații se confruntă în continuare cu discriminarea atunci când caută un loc de muncă sau încearcă să îl păstreze. (ll)

Luând cuvântul în cadrul sesiunii plenare a CESE din martie, președintele Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite (ECOSOC) a pledat pentru un rol important al societății civile în punerea în aplicare a Agendei 2030.

Ambasadoarea Lachezara Stoeva, președinta ECOSOC al ONU, a afirmat că actorii societății civile sunt aliați indispensabili pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

„Trebuie să fim ambițioși; provocările globale impun răspunsuri globale puternice”, a spus președinta Christa Schweng. Societatea civilă ar trebui să se așeze la masa summitului din septembrie consacrat ODD, iar implicarea sa ar trebui să fie mai structurată și mai concretă”, a adăugat ea.

Ambasadoarea ONU Lachezara Stoeva a afirmat: „Nu putem face nimic fără societatea civilă. Societatea civilă europeană a jucat adesea un rol de lider în gândirea orientată spre viitor. CESE, prin natura sa multipartită, are capacitatea de a contribui la politicile publice și de a le face mai echilibrate, echitabile și capabile să ofere răspunsuri adecvate”.

CESE a contribuit activ la prima revizuire voluntară globală de către UE a punerii în aplicare a ODD, care va fi prezentată la Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă din iulie. În special, contribuția Comitetului în calitate de reprezentant al societății civile a reprezentat un „model” care ar putea fi utilizat ca bună practică pentru alte regiuni din întreaga lume. (mt)

CESE sprijină propunerea Comisiei Europene de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat, considerându-l o parte necesară a eforturilor de combatere a sărăciei și de realizare a obiectivului UE de reducere a numărului de persoane expuse riscului cu cel puțin 15 de milioane până la sfârșitul deceniului.

În avizul adoptat în sesiunea plenară din martie, CESE salută în mod deosebit punerea în aplicare a unor criterii realiste și nu prea restrictive pentru punerea la dispoziția tuturor cetățenilor a unui venit minim, la un nivel care să le garanteze o viață demnă, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Asigurarea faptului că sistemele de venit minim furnizează resurse suficiente presupune, de asemenea, menținerea acestora în concordanță cu inflația, care se va păstra la un nivel de 6,5 % în 2023 (în contextul creșterii costurilor vieții generate de recentele creșteri ale prețurilor la alimente și energie). În acest scop, CESE propune statelor membre să evalueze anual nivelurile venitului minim, în funcție de nivelul inflației.

Acest lucru ar trebui monitorizat de organizațiile societății civile, de partenerii sociali și de organizațiile de protecție socială.

„Sistemele eficiente de venit minim pot contribui la garantarea respectării drepturilor omului, la asigurarea faptului că oamenii trăiesc în demnitate, îi pot ajuta să rămână activi și incluși în societate și pot contribui la integrarea lor în locuri de muncă de bună calitate”, a declarat raportorul avizului, Jason Deguara, adăugând că persoanele care desfășoară o activitate independentă ar trebui, de asemenea, să aibă pe deplin dreptul la venitul minim și la alte prestații.

Raportorul Paul Soete a declarat: „Obiectivul UE este de a reduce numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie cu cel puțin 15 milioane până în 2030. La prima vedere, acest obiectiv nu pare foarte ambițios, dar orientările furnizate statelor membre și baza pentru o metodologie solidă îl fac cu siguranță un important pas înainte.”

Nivelurile și componența venitului minim diferă în general în mod considerabil între diferitele state sociale, situație valabilă și în UE. Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor venitului minim variază semnificativ de la un stat membru la altul.

Niciuna dintre țările UE nu asigură în prezent un sprijin adecvat pentru venit pentru familiile fără locuri de muncă, pentru a evita riscurile de sărăcie. Din cauza condițiilor de eligibilitate, cum ar fi vârsta minimă, statutul de rezident, lipsa unui adăpost sau problemele legate de componența familiei, aproximativ 20 % dintre persoanele fără loc de muncă nu sunt eligibile pentru a primi sprijin.
Există, de asemenea, o problemă legată de neutilizarea venitului minim, estimat între 30 % și 50 %, în mare măsură din cauza sarcinilor administrative. (ll)

Răspunzând raportului Comisiei Europene din martie privind tendințele și aspectele care trebuie monitorizate, CESE a subliniat că ar fi putut contribui mult mai mult dacă ar fi fost implicat încă de la început în exercițiul de analiză prospectivă.

Avizul CESE privind Raportul de analiză prospectivă strategică pe 2022, adoptat în sesiunea plenară din martie, a subliniat că CESE poate contribui la consolidarea capacităților de analiză și prospectivă ale UE. Fiind ochii și urechile societății civile, Comitetul este cel mai în măsură să identifice tendințele emergente. Ca dovadă a acestui fapt, CESE s-a oferit să contribuie în etapele timpurii la viitorul raport de analiză prospectivă strategică pe 2023.

Raportorul, Angelo Pagliara, a prezentat conceptul pe care se bazează avizul: „Multe dintre chestiunile cuprinse în raportul Comisiei au fost deja abordate de CESE în avize elaborate în anii precedenți; avem o expertiză solidă și o experiență vastă. Nu ezitați, așadar, să ne implicați mai mult, pentru că vă putem fi de un real ajutor.”

Raportul de analiză prospectivă strategică pe 2022 analizează cum se pot alinia cel mai bine obiectivele privind schimbările climatice cu obiectivele digitale, potențial contrare primelor, și identifică zece domenii esențiale unde este nevoie de acțiune pentru maximizarea sinergiilor și coerenței. În acest sens, CESE solicită o agendă de prospectivă strategică orientată către un nou model de dezvoltare care să combine durabilitatea economică, ecologică și socială și să plaseze oamenii în centrul său.

Una dintre principalele deficiențe identificate de CESE în raportul din 2022 este absența unei imagini clare a riscurilor și scenariilor în cazul în care UE nu reușește să atingă obiectivele referitoare la disponibilitatea materiilor prime, pământurilor rare și resurselor de apă.

Privind în perspectiva raportului pe 2023, pe care Comisia prevede să îl publice în al doilea trimestru al anului 2023 și care se concentrează pe o Europă durabilă din punct de vedere social și economic, CESE a subliniat următoarele domenii care au nevoie de o atenție specială:

• sistemele de aprovizionare și reziliența sectorului agroalimentar european;
• promovarea unui sistem industrial european puternic, coerent și inovator, capabil să genereze locuri de muncă de calitate;
• nevoia de realizare a autonomiei energetice strategice și de sprijinire a întreprinderilor și lucrătorilor ca urmare a acțiunilor întreprinse în timpul crizei provocate de pandemie. (dm)

În sesiunea sa plenară din martie, CESE a adoptat un aviz prin care îndeamnă instituțiile europene să abordeze problema punerii în aplicare fragmentate a sancțiunilor de politică externă în diferitele state membre. CESE este preocupat de aceste inconsecvențe și solicită luarea de măsuri imediate pentru a oferi ajutor umanitar și pentru a-i proteja pe jurnaliști în regimurile supuse sancțiunilor.

Consiliul Uniunii Europene stabilește sancțiuni de politică externă în numele tuturor statelor membre. Cu toate acestea, punerea în aplicare a sancțiunilor și asigurarea respectării lor sunt, în prezent, descentralizate. Acest lucru a dus la un mozaic de definiții, domenii de aplicare, sancțiuni și capacități de investigare, diferite de la un stat membru la altul. Fragmentarea subminează eficacitatea sancțiunilor UE și riscă să divizeze Uniunea, unele țări fiind mai permisive decât altele în ceea ce privește încălcările sancțiunilor. Pentru a aborda aceste probleme, Comisia Europeană a propus o directivă care să standardizeze definirea infracțiunilor și pedepsele pentru încălcarea sancțiunilor UE.

Prin avizul său pe tema „Încălcarea sancțiunilor/infracțiunile incriminate de UE”, CESE îndeamnă instituțiile UE să extindă excepția umanitară, pentru a preveni orice consecințe negative neintenționate asupra ajutorului și asistenței umanitare. „Dorim să protejăm furnizarea de ajutor umanitar persoanelor aflate în dificultate care trăiesc în regimuri supuse sancțiunilor”, a explicat José Antonio Moreno Díaz, membru al CESE și raportor al avizului. „Solicităm o derogare permanentă din motive umanitare, pentru a garanta că personalul umanitar își poate desfășura activitatea fără a risca să facă obiectul răspunderii penale”.

Comitetul a subliniat necesitatea de a asigura informații adecvate și sprijin proactiv sectorului privat și organizațiilor societății civile, pentru a le permite să se adapteze noii legislații și să se conformeze cerințelor regimurilor de sancțiuni. Statele membre trebuie să dispună de suficiente capacități administrative, fonduri și personal instruit pentru a detecta încălcările, a le urmări penal și a le sancționa. (gb)

În cadrul sesiunii sale plenare din martie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat un aviz pe tema „Strategia UE privind îngrășămintele”, în care pledează în favoarea disponibilității, a accesibilității prețurilor și a durabilității acestora.

Criza globală a îngrășămintelor a atins un nivel critic în Europa, unde fermierii se confruntă cu provocări fără precedent din cauza prețurilor record și a deficitului de aprovizionare. Recentul război din Ucraina a exacerbat această criză, transformând-o într-o amenințare gravă la adresa agriculturii europene și a securității alimentare globale.

La sesiunea sa plenară din martie, CESE a salutat comunicarea Comisiei privind asigurarea disponibilității și accesibilității prețurilor îngrășămintelor, subliniind necesitatea unor acțiuni de urgență la nivel național pentru a limita impactul crizei.

„Agricultorii se confruntă cu prețuri ridicate la îngrășăminte, care au un impact asupra consumatorilor. Salutăm comunicarea Comisiei Europene privind asigurarea disponibilității și accesibilității prețurilor acestora. Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni de urgență și pe termen lung pentru a limita impactul crizei”, a declarat Arnold Puech d'Alissac, raportor pentru avizul CESE.

CESE a propus diverse măsuri corective pentru a îmbunătăți funcționarea pieței îngrășămintelor din UE, inclusiv acordarea de sprijin direct pentru cei mai afectați producători de azot și fermieri, prin intermediul ajutoarelor de stat.
Comitetul subliniază însă, de asemenea, necesitatea de a aborda atât aprovizionarea cu îngrășăminte, cât și prețurile, prin facilitarea importurilor și a concurenței interne. Acest lucru poate fi realizat prin suspendarea taxelor la import ale UE pentru toate îngrășămintele, prin facilitarea logisticii îngrășămintelor și prin asigurarea flexibilității în materie de reglementare.

Pe lângă măsurile pe termen scurt, CESE a solicitat soluții pe termen mediu pentru a limita dependența UE de îngrășămintele minerale importate și pentru a reduce amprenta ecologică a fertilizării culturilor.
CESE a salutat, de asemenea, înființarea, în 2023, a unui nou observator al pieței îngrășămintelor, pentru a spori transparența pe piața UE a îngrășămintelor prin publicarea periodică a prețurilor reprezentative ale pieței interne și a statisticilor privind producția și utilizarea de îngrășăminte.

Pe scena internațională, CESE îndeamnă UE să intensifice acțiunile de combatere a insecurității alimentare mondiale, prin promovarea transparenței, disponibilității și utilizării eficiente a îngrășămintelor. Comerțul mondial cu îngrășăminte ar trebui facilitat prin menținerea piețelor deschise, prin evitarea restricțiilor și interdicțiilor la export, prin creșterea producției de îngrășăminte și prin extinderea rutelor logistice. (ks)

Prea multe obstacole subminează încă potențialul sistemelor energetice digitale. Soluțiile mai inteligente sunt dificil de pus în practică, în special din cauza procedurilor administrative greoaie, a lipsei de stimulente eficace și a lipsei de flexibilitate a rețelei de transport și distribuție, ca urmare a investițiilor insuficiente în infrastructura energetică.

Acestea sunt principalele concluzii la care s-a ajuns în avizul CESE „Digitalizarea sistemului energetic – Planul de acțiune al UE”.

Avizul a fost elaborat de raportorul Thomas Kattnig și de coraportorul Zsolt Kükedi și adoptat în sesiunea plenară din martie.

În ansamblu, CESE sprijină obiectivele și majoritatea măsurilor propuse în planul de acțiune al Comisiei Europene. Cu toate acestea, în opinia CESE, Comisia nu reușește să o integreze în politica energetică generală și creează o abordare compartimentată. Digitalizarea sistemului energetic trebuie să conducă la soluții de cooperare prin care utilizatorii să fie încurajați să participe la sistemul energetic digitalizat.

În proiectarea viitoare a infrastructurii energetice, toți consumatorii trebuie să fie implicați activ în dezvoltarea sistemelor energetice inteligente. „Este extrem de important să se consolideze rolul consumatorilor activi în digitalizare și să se încurajeze și să li se permită acestora să utilizeze cât mai multe soluții inteligente”, a declarat dl Kükedi.

În plus, există riscul ca noile servicii bazate pe date și soluțiile tehnologice inovatoare să nu fie puse în aplicare suficient de rapid dacă nu există suficienți lucrători calificați și profesioniști formați care să contribuie la punerea lor în aplicare. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie adoptate măsuri specifice privind piața forței de muncă și politica în domeniul educației. „Avem nevoie de o abordare coordonată și de o cooperare strânsă cu partenerii sociali. Implicarea organizațiilor societății civile este esențială”, a declarat dl Kattnig. (mp)

La 23 martie, CESE a adoptat două avize cu privire la lucrările recente ale Comisiei care urmăresc aprofundarea în continuare a uniunii piețelor de capital din UE, care rămâne fragmentată și subdezvoltată în ce privește dimensiunea: un nou Act privind cotarea și o revizuire a Regulamentului privind infrastructura pieței europene (European Market Infrastructure Regulation, EMIR)

Printr-un nou Act privind cotarea, Comisia are ca scop reducerea sarcinii administrative a procesului de cotare pentru întreprinderile de toate dimensiunile, în special pentru IMM-uri, astfel încât ele să poată avea un acces mai bun la finanțare prin cotarea pe piețele publice europene.

CESE salută această inițiativă, având în vedere că creșterea finanțării prin capitaluri proprii pentru întreprinderile europene și reducerea dependenței acestora de creditele bancare sunt esențiale pentru a asigura redresarea în urma pandemiei și pentru a construi un sistem economic rezilient. Comitetul consideră că introducerea pe piețele de capital a unui număr mai mare de întreprinderi familiale ar deschide un potențial neexploatat de atragere a capitalului pentru creștere.

Raportorul CESE, Kęstutis Kupšys, explică că „regimul drepturilor de vot multiple ajută familiile să-și păstreze controlul, făcând cotarea mai atractivă pentru acestea. De asemenea, este important să se raționalizeze conținutul prospectului pentru a reduce în mod semnificativ costurile și sarcina pentru emitenți. Cu toate acestea, utilizarea documentelor de emisiuni «numai în limba engleză», propusă de Comisie, ar împiedica dezvoltarea unei baze naționale de investiții de retail.”

Comisia a propus, de asemenea, un nou Regulament privind infrastructura pieței europene, pentru a crește capacitatea de compensare în cadrul UE. În ceea ce privește acest regulament, CESE se aștepta la o poziție mai clară referitoare la reducerea expunerii față de contrapărțile centrale din Regatul Unit (CPC), precum și la norme și stimulente mai specifice pentru a încuraja trecerea la CPC-urile cu sediul în UE, în urma Brexit-ului.

Raportorul CESE, Florian Marin, a afirmat: „Nu există un plan clar care să conțină măsuri specifice pentru crearea unei piețe competitive și consolidate a compensării. Regretăm că actualul cadru nu a fost evaluat după cinci ani și propunem Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să emită un raport privind motivele utilizării CPC-urilor din afara UE la un an după intrarea în vigoare a regulamentului.” (tk)

O aplicație EYou pentru a face UE mai accesibilă tinerilor a fost cea mai votată propunere rezultată din manifestarea emblematică pentru tineret a CESE.

Cei 105 elevi de învățământ secundar din 35 de școli din toate statele membre ale UE și din șapte țări candidate care s-au deplasat la Bruxelles, la 23 și 24 martie, pentru a participa la „Europa ta, părerea ta!” (YEYS!) au elaborat următoarele cinci recomandări:

1.    EU simplified (UE simplificată), o aplicație EYou care le permite tinerilor să dialogheze direct cu politicienii și cu societatea civilă, privilegiind principalele lor teme de interes și urmărind cele mai recente evoluții la nivel local;
2.    E-Youth, o platformă de informații cu privire la UE pentru a prezenta politica într-un mod simplificat generațiilor mai tinere, oferindu-le un forum în care să-și facă auzită vocea;
3.    EYout(h)rust, o platformă care urmărește să sporească transparența politicilor la nivel local, național și la nivelul UE;
4.    Youth Democratic Opinion (YDO) (Opinia democratică a tinerilor), un proiect menit să îmbunătățească calitatea educației și a implicării civice în Europa prin instituirea unui program de ambasadori la nivelul UE, însărcinați să colecteze punctele de vedere ale tinerilor și să propună recomandări pentru factorii de decizie politică;
5.    Mai multe inițiative finanțate de UE și realizate DE tineri PENTRU tineri.

„Spuneți-ne care sunt așteptările și speranțele voastre pentru viitorul Europei”, i-a îndemnat președinta Christa Schweng pe elevii participanți la manifestare. „Pentru a face față noilor provocări, UE trebuie să-i asculte pe tineri și să ia în considerare idei noi.”
 
Vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Cillian Lohan, i-a informat pe elevi că CESE va face cunoscute recomandările lor cu ocazia Evenimentului tineretului european (European Youth Event - EYE) al Parlamentului European, care va avea loc la Strasbourg, în luna iunie 2023. În opinia vicepreședintelui Lohan, „atunci când sistemul începe să dea semne de oboseală sau când se află în pericol, trebuie cu toții să ne intensificăm activitățile private și să devenim activi. Astăzi ați făcut acest pas: vă mulțumim!”

Din discuții a reieșit că tinerii consideră că, în momentul actual, nu au unde să-și facă auzite vocile în Uniunea Europeană. Neža Repanšek, membră a CESE, i-a asigurat că această frustrare reprezintă un bun punct de plecare pentru schimbare: „Motivația mea de a participa activ a pornit de la sentimentul de frustrare. Atunci când noi, tinerii, ne reunim, suntem capabili să descătușăm o forță enormă.”

Această a 14-a ediție a manifestării YEYS a avut ca temă „Dialogurile cu tinerii pe tema democrației” și s-a bucurat, pentru prima oară, de participarea unor elevi din Ucraina și Moldova. (gb/tk)