Redactat de Sandra Parthie

Regulamentul privind IA este primul cadru juridic cuprinzător la nivel mondial care reglementează inteligența artificială.

Utilizarea IA se extinde și afectează numeroase aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De exemplu, influențează informațiile pe care persoanele le vizualizează online prin intermediul unor anunțuri publicitare direcționate. Dar, mai important, aceasta este utilizată în prezent în sectorul sănătății pentru a contribui la diagnosticarea și tratarea unor boli precum cancerul. În acest scop, aplicațiile de IA se bazează pe modele de IA de uz general, care trebuie să fie antrenate. Acestea trebuie să fie alimentate cu multe imagini, de exemplu, de celule canceroase, pentru a le putea recunoaște, în cele din urmă, în mod autonom.

Succesul acestui antrenament se bazează pe date – cantități enorme de date. Modul în care se realizează antrenamentul influențează calitatea rezultatelor modelului antrenat sau a aplicației de IA. Dacă acestea sunt alimentate cu date sau imagini greșite, vor confunda celulele sănătoase cu cele canceroase.

Îmbunătățirea asistenței medicale și sanitare este un exemplu convingător al motivului pentru care este necesar ca, în UE, să dispunem de capacitatea și infrastructura necesare pentru a dezvolta modele subiacente de IA de uz general, ceea va contribui pur și simplu la salvarea de vieți omenești.

În plus, IA de uz general reprezintă un factor de schimbare în procesele de producție și, de asemenea, pentru întreprinderi. Pentru ca economia Europei să rămână competitivă, trebuie să lăsăm loc pentru inovare în cadrul UE și să încurajăm antreprenorii și întreprinderile nou-înființate să își dezvolte ideile.

Desigur, există riscuri legate de IA și IA de uz general – de la deficiențe ale modelelor și erori ale aplicațiilor până la utilizarea pur și simplu în scopuri infracționale a tehnologiei. Astfel, UE trebuie, de asemenea, să dispună de expertiza necesară pentru a combate atacurile răuvoitoare și amenințările cibernetice, și trebuie să se poată baza pe infrastructuri comune existente în UE pentru a se asigura că, în termeni simpli, „luminile rămân aprinse”.

Toate cele de mai sus demonstrează importanța unei reglementări adecvate, care să se axeze pe calitatea datelor, a metodelor de antrenare și, în cele din urmă, a produsului final. Aceasta trebuie să se bazeze pe valori europene, cum ar fi transparența, sustenabilitatea, protecția datelor sau respectarea statului de drept. Din păcate, multe dintre evoluțiile majore în materie de IA de uz general sunt determinate de actori din afara jurisdicției UE. Prin urmare, UE trebuie să dezvolte capacitățile necesare pentru a asigura respectarea dispozițiilor sale de reglementare și a valorilor europene de către actorii din UE și din afara UE care își desfășoară activitatea pe piața noastră.

UE trebuie să reducă poziția dominantă pe piață a marilor întreprinderi digitale, adesea neeuropene, inclusiv prin mobilizarea instrumentelor politicii în domeniul concurenței. Autoritățile de concurență din UE trebuie să își valorifice capacitățile și să se asigure că așa-numiții „hyperscalers” (adică gestionarii de centre de date care oferă servicii scalabile de cloud computing) nu abuzează de poziția lor pe piață în contextul tranzacțiilor între întreprinderi (business-to-business, B2B) sau între întreprinderi și administrațiile publice (business-to-government, B2G).

Autoritățile publice pot sprijini furnizorii europeni de IA de uz general și de aplicații de IA prin achiziționarea produselor lor, demonstrând fiabilitatea lor și altor utilizatori și clienți. UE dispune de talentul, de cunoștințele tehnologice și de spiritul antreprenorial necesar pentru a crea o „IA fabricată în Europa”. Însă lipsa investițiilor, lipsa infrastructurii informatice relevante și fragmentarea continuă a pieței interne, care opresc extinderea, împiedică competitivitatea actorilor europeni din domeniul IA.