Ratele excesive ale mortalității în timpul actualei crize provocate de pandemie au scos la iveală probleme structurale și sistemice ale modelului de îngrijire în centre. În plus, creșterea speranței de viață și, în consecință, creșterea numărului de persoane în vârstă în anii următori indică necesitatea unei reforme a modelului de îngrijire.

Cum se poate garanta o mai bună accesibilitate a îngrijirii, inclusiv ca preț, și o mai bună calitate a acesteia, precum și un număr adecvat de lucrători în sistemul serviciilor de îngrijire, care să beneficieze de condiții de muncă mai bune? Acestea sunt câteva dintre principalele provocări identificate în cursul audierii organizate de CESE pe tema „Către un nou model de îngrijire pentru persoanele în vârstă: învățămintele desprinse din pandemia de Covid-19”  Contribuțiile colectate în cursul acestei audieri vor fi încorporate într-un aviz din proprie inițiativă pe care Comitetul îl pregătește pe această temă.

Raportorul avizului, Miguel Ángel Cabra de Luna, a afirmat: „Acest aviz nu este menit să constituie o abordare cuprinzătoare a îmbătrânirii, ci să se concentreze pe chestiunea îngrijirii persoanelor în vârstă, deoarece aceste persoane au fost cele mai afectate de pandemia de COVID-19”.

În timpul audierii au fost prezentate modele de asistență medicală dintr-o serie de state membre, ilustrând astfel diferitele abordări și dificultăți cauzate de pandemie.

Conform raportului pe 2021 privind îngrijirile pe termen lung, elaborat de Comisie și de Comitetul pentru protecție socială, se preconizează că îmbătrânirea populației va duce la o creștere evidentă a cererii de servicii de îngrijire pe termen lung. Potrivit estimărilor, numărul persoanelor cu vârste mai mari sau egale cu 65 de ani va crește cu 41 %, până la 130,1 milioane, în următorii 30 de ani.

Maciej Kucharczyk, secretarul general al Platformei europene a persoanelor în vârstă (AGE Platform Europe), a declarat: „Dezvoltarea unor sisteme performante de îngrijire este o oportunitate, iar aceste servicii sunt mijlocul de a sprijini autonomia persoanelor, independența lor și calitatea vieții lor”.

Tuscany Bell, reprezentând Federația Europeană a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU), a declarat: „Pentru a putea asigura servicii adecvate pentru persoanele care au nevoie de îngrijire, avem nevoie de condiții adecvate de lucru și de suficient personal calificat. În prezent, lucrătorii din sistemul serviciilor de îngrijire, al căror număr este insuficient, se ocupă de mult prea multe persoane”.

Dat fiind că îmbătrânirea activă are un caracter transversal și un impact asupra politicilor economice și sociale, serviciile sociale și cele din domeniul sănătății trebuie să fie coordonate, astfel încât îngrijirea pe termen lung să devină mai accesibilă, iar persoanele în vârstă să se poată bucura de o viață demnă. (at)