Inflația atinge, în Uniunea Europeană, cel mai ridicat nivel de după introducerea monedei euro. În prezent, 96,5 de milioane de europeni sunt expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială: aceste persoane sunt afectate, în cea mai mare măsură, de creșterea masivă a prețurilor la bunuri și servicii, de creșterea costurilor energiei și de pierderea puterii de cumpărare.

Acestea sunt doar câteva dintre cifrele alarmante evidențiate în avizul CESE elaborat de Felipe Medina Martín și adoptat în sesiunea plenară din iulie.

Criza energetică are consecințe grave asupra economiei europene. Prețurile ridicate ale energiei, materiilor prime, serviciilor și bunurilor industriale au dus la o inflație ridicată și la încetinirea creșterii economice și au exercitat o presiune puternică asupra finanțelor publice și a întreprinderilor, subminând competitivitatea economică externă.

CESE subliniază că, pentru a inversa această tendință, gospodăriile și sectoarele-cheie (sectorul agroalimentar, cel al transporturilor, cel al comerțului cu amănuntul etc.) ar trebui să beneficieze de planuri de reducere a impactului creșterii prețurilor energiei, și invită instituțiile europene să instituie mecanisme de control. Politicile viitoare ar trebui să fie adaptate, țintite și să contracareze efectele negative ale tranziției, sprijinind, în special, familiile cu venituri mai mici și cu dificultăți mai mari.

Unele măsuri naționale de control al prețurilor s-au dovedit a fi cea mai adecvată măsură de atenuare a efectelor prețurilor ridicate ale produselor de bază asupra bugetelor familiilor. De exemplu, „excepția iberică” aplicată sistemului de prețuri de pe piața energiei electrice a permis Spaniei și Portugaliei să limiteze prețul gazului în centralele de producție a energiei electrice și, prin urmare, să reducă drastic facturile. Reducerea temporară a TVA la prețurile energiei electrice, la alimente și la combustibil, adoptată în unele state membre, este un alt exemplu. (mp)