În această eră, care stă sub semnul unor transformări accelerate, am putut constata cât de fragile sunt democrațiile noastre, societățile noastre și planeta noastră. 

Mi-am început președinția în aprilie 2018, considerând că suntem obligați să redescoperim spiritul umanist al Renașterii pentru a putea înainta pe calea noastră către o Europă durabilă. Pe fondul Brexitului și înainte de alegerile europene, am știut că societatea civilă joacă un rol vital în orientarea economiei către modele mai sustenabile și mai inteligente.

Acum, în ultima lună a mandatului meu, sunt în măsură să spun că Europa și-a demonstrat încă o dată reziliența. Naționaliștii și euroscepticii au fost învinși la alegerile europene, iar pandemia de COVID-19 a demontat fără drept de apel eșafodajul discursurilor lor mincinoase. UE a luat măsuri fără precedent, iar în câteva luni s-au prăbușit tabuuri care păreau a fi pietre de temelie, protejând cetățenii și comunitățile noastre și investind într-o strategie solidă pentru viitor, prin consensul cel mai larg din istorie.

Astăzi, sunt tot mai convins că cele trei priorități ale președinției mele – dezvoltarea durabilă, pacea și cultura – rămân în centrul acestei Renașteri pentru Europa.

Pandemia poate fi văzută ca un semnal de alarmă, dar în realitate ne confruntăm deja cu schimbări climatice și cu evenimente meteorologice din ce în ce mai extreme. Planul de redresare al UE adoptat în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă o ocazie unică de a evita apocalipsa și de a transforma Europa într-un lider mondial în materie de sustenabilitate. 

Societatea civilă poate deschide calea în acest sens. Am fost printre primele instituții UE care au ascultat-o pe Greta Thunberg și pe tinerii activiști în domeniul climei care au ieșit în stradă pentru a solicita schimbări imediate. Noi, CESE, am fost pionieri în ce privește elaborarea unor noi modele de economie circulară și de dezvoltare durabilă. Organizațiile pe care le reprezentăm, alături de autoritățile locale, vor continua să se afle în prima linie în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare după pandemie, depunând eforturi pentru a evita haosul. Ne aflăm acum în ajunul Conferinței privind viitorul Europei, care reprezintă o oportunitate de a ne îndrepta către o Europă nouă. 

Robert Schuman a declarat, în declarația sa cu 70 de ani în urmă, că pacea mondială nu poate fi protejată fără eforturi creative proporționale cu pericolele care o amenință. Niciodată, în nicio parte a lumii, în niciun alt moment din istorie, cetățenii nu au trăit o perioadă atât de lungă de pace, stabilitate și prosperitate economică; nu au existat niciodată asemenea garanții ale libertăților și drepturilor așa cum se întâmplă în prezent în Europa. Dar, după cum știm cu toții, nu putem să ne mulțumim cu aceste succese.

Europa a fost pusă la grea încercare printr-o serie de crize – azi, mai mult ca oricând, prin această pandemie neașteptată și fără precedent. Dar sunt sigur că avem suficientă energie și creativitate pentru a ieși din nou mai puternici, împreună. Acum este momentul să răspundem acestei provocări. 

Acestei Case a societății civile europene, care și-a sărbătorit recent cea de a 60-a aniversare, îi revine un rol important într-un moment în care ne concentrăm din nou pe ceea ce contează cu adevărat. Suntem mai deschiși pentru schimbare și propunem modalități de construire a Europei „prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”, așa cum a afirmat Schuman. 

Renașterea Europei („rEUnaissance”) va fi opera unor femei și bărbați care îndrăznesc să inoveze, să viseze, să se implice, să riște și să cultive un simț colectiv al responsabilității, încercând, în același timp, să exploreze noi căi, cu pasiune, clarviziune și realism.

Luca Jahier

Președintele CESE