Circulația persoanelor în UE a adus beneficii multiple tuturor celor implicați. Circulația tinerilor este deosebit de importantă, deoarece le permite să se familiarizeze cu diferite culturi europene și să experimenteze modul de viață din alte țări europene. De asemenea, le permite să înțeleagă că avem multe în comun. Vizitarea unei alte țări pentru a lucra sau a studia acolo ne ajută pe toți să înțelegem natura noastră umană comună. Indiferent de limba pe care o vorbim, de alimentele pe care le consumăm sau de clima regiunii în care trăim, împărtășim atât de multe lucruri – relațiile cu familia și prietenii, speranțele și dificultățile, provocările și oportunitățile.
Circulația persoanelor în UE a adus beneficii multiple tuturor celor implicați. Circulația tinerilor este deosebit de importantă, deoarece le permite să se familiarizeze cu diferite culturi europene și să experimenteze modul de viață din alte țări europene. De asemenea, le permite să înțeleagă că avem multe în comun. Vizitarea unei alte țări pentru a lucra sau a studia acolo ne ajută pe toți să înțelegem natura noastră umană comună. Indiferent de limba pe care o vorbim, de alimentele pe care le consumăm sau de clima regiunii în care trăim, împărtășim atât de multe lucruri – relațiile cu familia și prietenii, speranțele și dificultățile, provocările și oportunitățile.
Aceste schimburi între țări sunt cele care creează o societate de adulți solidari și care îi înțeleg pe ceilalți. Nu-i mai vedem pe cetățenii europeni din țările vecine ca pe străini, ci ca pe prieteni.
Nu ar trebui să subestimăm rolul pe care acest lucru îl joacă în menținerea păcii și stabilității pe continentul nostru. Circulația tinerilor este piatra de temelie a cooperării și colaborării actuale.
Acesta este contextul în care am propus un aviz din proprie inițiativă privind mobilitatea tinerilor și relațiile dintre tineri în UE post-Brexit. Colaborând cu colegii mei, cu personalul și cu membrii, am realizat o amplă consultare a grupurilor interesate, în cadrul căreia reprezentanți ai UE și reprezentanți ai Regatului Unit s-au întâlnit online și în persoană, au difuzat sondaje și au schimbat e-mailuri. Activitatea noastră s-a bucurat de un sprijin amplu în cadrul sesiunii plenare a CESE, cu o majoritate copleșitoare în favoarea sa.
Instituțiile europene au răspuns cu o ofertă amplă de programe de mobilitate îmbunătățite pentru tinerii din Regatul Unit. Prima reacție din partea Regatului Unit a constat în respingerea acestei oferte, însă vom continua să depunem eforturi pentru a demonstra beneficiile sale pentru toate părțile.
Subliniem că nu numai studenții (universitari) sau cei care urmează o formă de învățământ cu frecvență pot beneficia de programe precum Erasmus+ sau „Europa creativă”. Aceste tipuri de inițiative ale UE le permit tinerilor din toate categoriile sociale să aibă acces la programe de schimb și experiențe la care, altfel, ar fi greu de participat.
Costurile și randamentul financiar pot fi calculate în termeni pur economici, dar acesta este doar un aspect al valorii. Valoarea reală a mobilității și a schimburilor rezidă în schimbul de experiență și în înțelegerea reciprocă. Un continent dinamic și multicultural necesită interacțiunea și circulația persoanelor. CESE va continua să se mobilizeze în acest sens. Continuăm să colaborăm cu societatea civilă din Regatul Unit nu doar pentru a pune în practică principiile care ne ghidează, ci și pentru a da exemplu.
Am semnat un memorandum de înțelegere cu Civil Society Alliance din Regatul Unit și un memorandum de înțelegere specific cu SAFE în Scoția (cu colaborarea fostei membre a CESE, Irene Oldfather). Vom continua această activitate și o vom consolida. Sectorul tineretului și-a demonstrat poziția de lider în vremuri tulburi, nu în ultimul rând în domeniul politicilor climatice. Haideți să colaborăm la nivel instituțional pentru a le oferi tinerilor toate instrumentele de care au nevoie pentru a-și amplifica activitatea și să valorificăm puterea lor pentru a crea un viitor mai bun pentru noi toți!
Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al Comitetului Economic și Social European
Cu experiența acumulată în ultimele două decenii și cele șapte valuri de extindere de la începutul proiectului european, ar fi probabil oportun să sărbătorim aniversarea celei mai cuprinzătoare runde de extindere din 2004 cu fapte și cifre, pentru a înlătura astfel discuțiile emoționale dinaintea alegerilor europene din iunie.
Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al Comitetului Economic și Social European
Cu experiența acumulată în ultimele două decenii și cele șapte valuri de extindere de la începutul proiectului european, ar fi probabil oportun să sărbătorim aniversarea celei mai cuprinzătoare runde de extindere din 2004 cu fapte și cifre, pentru a înlătura astfel discuțiile emoționale dinaintea alegerilor europene din iunie.
Războiul din Ucraina, intrat în al treilea său an, a readus chestiunea extinderii în prim-planul agendei geopolitice europene. Statutul de țară candidată care a fost conferit rapid Ucrainei, Moldovei, Bosniei și Herțegovinei și Georgiei, precum și negocierile de aderare care au fost deschise în cele din urmă cu Macedonia de Nord și Albania reprezintă progrese pozitive pentru o politică care stagnează de mai mulți ani.
Pentru a ne asigura că rămânem în logica acestei dinamici, ar trebui să facem un scurt bilanț al argumentelor de ordin economic.
Desigur, democratizarea și statul de drept sunt principii incontestabile, la fel ca și abordarea bazată pe merit a procesului de extindere, care nu permite luarea unor scurtături. Dar, în definitiv, oamenii trebuie să știe care sunt potențialele câștiguri economice și de prosperitate pentru următoarea generație de europeni.
Dacă considerăm că trecutul ne poate oferi vreo indicație despre viitor, putem spune fără a greși că argumentele economice sunt incontestabile. Schimburile comerciale dintre vechile și noile state membre au crescut de aproape trei ori în cursul procesului oficial de preaderare din 1994 până în 2004 și de cinci ori între noile state membre. UE-15 din acea vreme a crescut în medie cu 4 % pe an de la începutul procesului de aderare până în 2008, procesul de aderare contribuind la jumătate din această creștere, generând 3 milioane de noi locuri de muncă între 2002 și 2008.
Pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au demonstrat că UE trebuie să își regândească reziliența economică, în special în contextul tranzițiilor ecologice și digitale. REPowerEU prevede o intensificare a producției europene de energie din surse regenerabile. Regulamentul privind industria „zero net” și Actul privind materiile prime critice prevăd ca 40 % din lanțurile valorice ale materiilor prime și din lanțurile valorice ale materiilor ecologice să fie redirecționate către UE. Țările candidate la aderarea la UE, în special Ucraina, pot juca un rol important, oferind o mai mare securitate economică.
În ceea ce privește resursele naturale, Ucraina deține cele mai mari rezerve de gaze din Europa, după Norvegia. Țara produce, de asemenea, unele dintre cele mai mari cantități de energie hidroelectrică din Europa și ar putea crește producția împreună cu alte surse de energie verde, cum ar fi energia eoliană, solară și biomasa. Ucraina este, de asemenea, un exportator important de metale și găzduiește depozite de litiu și pământuri rare, care sunt esențiale pentru industriile verzi și digitale.
În același timp, sectorul agricol al Ucrainei este unul dintre cele mai mari din lume. Integrarea Ucrainei pe piața unică ar spori substanțial securitatea alimentară a UE.
Beneficiile pentru țările din Balcanii de Vest ale unei participări sporite la piața unică sunt, de asemenea, foarte clare. Cu titlu indicativ, PIB-ul Croației a crescut constant de la aderarea sa la UE în 2013, ceea ce înseamnă venituri mai mari pentru cetățenii săi, cu o creștere medie a PIB-ului pe cap de locuitor de 67 % (de la 10 440 EUR în 2013 la peste 17 240 EUR).
Drumul către aderarea la UE pentru până la nouă noi țări va fi delicat, dar nu există nicio alternativă: dacă UE dorește să fie o putere globală, ea trebuie, mai întâi, să devină o putere locală.
Invitatul nostru special, fostul președinte al Parlamentului European, Pat Cox, își amintește marea extindere de acum 20 de ani ca o perioadă de speranță ieșită din comun, când întreg continentul a ajuns, în sfârșit, să respire cu ambii plămâni: Europa de Est și cea de Vest. Și, în timp ce Putin fabulează despre Frăția slavă dar își bombardează vecinii cu rachete balistice, UE rămâne o uniune voluntară a unor popoare libere și suverane, bazată pe valorile fundamentale ale respectării drepturilor omului, egalității și statului de drept.
Invitatul nostru special, fostul președinte al Parlamentului European, Pat Cox, își amintește marea extindere de acum 20 de ani ca o perioadă de speranță ieșită din comun, când întreg continentul a ajuns, în sfârșit, să respire cu ambii plămâni: Europa de Est și cea de Vest. Și, în timp ce Putin fabulează despre Frăția slavă dar își bombardează vecinii cu rachete balistice, UE rămâne o uniune voluntară a unor popoare libere și suverane, bazată pe valorile fundamentale ale respectării drepturilor omului, egalității și statului de drept.
Evenimentul găzduit la Dublin de Președinția irlandeză a Consiliului UE la 1 mai 2004 și ceremonia de bun venit de la Parlamentul European de la Strasbourg din 3 mai 2004 au fost pentru mine, din punct de vedere politic, dar și emoțional, zile de pozitivitate și speranță extraordinară, zile simbolice de reîntregire, de reunificare și de reconstrucție a unui continent care, astfel, începe să respire cu ambii săi plămâni: estul și vestul. La Dublin, Seamus Heaney și-a recitat poemul „Beacons at Bealtaine”, în care își exprimă optimismul fundamental că această extindere istorică va putea să schimbe convingeri și felul de a gândi și va reuși să producă noi semnificații. La Strasbourg, cele 10 steaguri naționale ale noilor state membre au fost ridicate pe stâlpii uriași fabricați în șantierele navale din Gdańsk, primite cadou din partea Poloniei; drumul lor la Strasbourg reprezintă o evocare simbolică a călătoriei de la comunism la libertate, personificată de prezența lui Lech Wałęsa.
Desigur, pentru toți cei prezenți, evenimentul a fost punctul culminant al unui proces îndelungat și complex de pregătire reciprocă de-a lungul mai multor ani. Sentimentul de bucurie s-a amestecat cu cel de ușurare că s-a ajuns cu bine la linia de sosire după un maraton politic și procedural pentru toți cei implicați.
În opinia mea, extinderea a fost probabil cel mai puternic, transformator și de succes instrument politic al UE din ultimele cinci decenii. Țara mea, Irlanda, s-a alăturat primei extinderi la 1 ianuarie 1973, atunci fiind cea mai săracă țară/regiune din ceea ce se numea pe atunci Comunitatea Economică Europeană. Accesul la o piață extinsă, solidaritatea UE prin intermediul fondurilor de coeziune regionale și, ulterior, în primele decenii de aderare, standarde mai ridicate privind egalitatea de gen și politica de mediu, sprijinul pentru procesul de pace din Irlanda de Nord și recunoașterea consecințelor extrem de dificile pentru Irlanda ale Brexitului, singurul stat al UE care împarte o frontieră terestră cu Regatul Unit, au contribuit toate la experiențe și rezultate deosebit de pozitive. Nu a fost mereu simplu de navigat, în special în timpul crizei din zona euro, dar, în termeni neți, a fost extrem de pozitiv.
Deși respect și regret decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea, acest fapt dovedește un lucru clar: UE este o Uniune voluntară de popoare libere și suverane – libere să adere, libere să plece. Toate acestea contrastează puternic cu războiul neoimperial al lui Putin împotriva Ucrainei, unde mitul său privind Frăția slavă este contrazis, zi de zi, de zgomotul armelor, de exploziile rachetelor balistice și de dronele mortale.
Aderarea Greciei, Portugaliei și Spaniei a contribuit la reapariția acestora ca democrații de succes după dictatură, pe lângă îmbunătățirea nivelului de trai și a calității vieții.
Extinderea uriașă de acum 20 de ani a adus noilor state membre o creștere spectaculoasă, în special celor din Europa Centrală și de Est, printr-o creștere bruscă a investițiilor, a comerțului și a solidarității UE. În medie, PIB-ul lor pe cap de locuitor, ajustat în funcție de inflație și de monedă, a crescut de la mai puțin de jumătate din media UE la trei sferturi din media UE, aflat și el în creștere pe parcursul celor două decenii. PIB-ul pe cap de locuitor al Lituaniei s-a triplat în această perioadă. Sănătatea s-a îmbunătățit, la fel ca și educația, ceea ce a condus la progrese atât în ceea ce privește calitatea vieții, cât și nivelul de trai. Producția agricolă din întreaga regiune s-a dublat. Pe scurt, la fel ca în cazul tuturor extinderilor anterioare, aceasta s-a dovedit a fi un rezultat reciproc avantajos atât pentru statele aderente, cât și pentru UE. Acest lucru mă face să fiu un optimist al extinderii, fără să cad în naivitate.
Evenimentele din ultimii ani din Polonia și situația persistentă din Ungaria oferă o idee despre ceea ce se află în spatele atitudinii divergente față de standardele UE privind statul de drept, libertatea mass-mediei sau drepturile minorităților: aderarea la UE este căutată ca un mijloc de prosperitate, dar UE ca o comunitate de valori este respinsă. Prim-ministrul Ungariei proclamă cu mândrie că țara lui este o democrație iliberală. Indiferent de marja de interpretare pe care ar putea să o aibă în ceea ce privește articolul 2 din TUE, în mod evident, aceasta nu este o cartă pentru o democrație iliberală. („Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”).
Acesta a făcut parte din acordul de aderare la UE și este înscris în toate tratatele de aderare și a fost convenit de toate statele aderente. Formula „păstrați-vă valorile, dar trimiteți-ne banii” nu este o bază durabilă pentru respectul reciproc; acest lucru ar trebui să aibă un impact asupra actualelor țări candidate, care depun toate eforturile pentru a se pregăti pentru aderarea la UE. Mă aștept ca criteriile de la Copenhaga să ocupe un loc mai important în viitoarele negocieri, eventual sub forma unor clauze de aderare care să ofere o modalitate mai solidă de a apăra drepturile și valorile UE. UE nu reprezintă doar o piață și o platformă de progres material, chiar dacă acest lucru este de dorit – ba acest lucru nici măcar nu este rațiunea esențială de a fi a Uniunii.
Acestea fiind spuse, pe baza rezultatelor obținute până în prezent în ceea ce privește extinderea, aceasta a fost în esență pozitivă pentru toți cei implicați și ar trebui abordată într-un cadru pozitiv. Statele candidate vor trebui să intre într-un proces de transformări semnificative, fiecare în propriul ritm. Și UE are teme de făcut în ceea ce privește procesul său decizional și capacitatea bugetară de a absorbi noile state membre, precum și în ceea ce privește asistența pentru preaderare. După acordarea statutului de stat candidat și în urma examinării, cadrele de negociere, deschiderea și închiderea negocierilor, precum și eventualele tratate de aderare necesită unanimitate din partea Consiliului. Niciuna dintre acestea condiții nu este simplă sau ușoară. Se speră că toate statele membre vor respecta obligația de „cooperare loială” de a contribui la îndeplinirea misiunilor care decurg din tratat [articolul 4 alineatul (3) din TUE].
Ucraina este un caz diferit în ceea ce privește complexitatea din cauza dimensiunii sale, a ponderii relative a agriculturii în PIB în comparație cu media UE și a sărăciei sale comparative în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și, bineînțeles, din cauza războiului și a consecințelor sale devastatoare. Negocierile pot începe. Ucraina se află deja pe calea integrării prin intermediul Acordului său de asociere și al Acordului său de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE. Acestea ar putea fi extinse progresiv în timp, dar, în cele din urmă, un rezultat teritorial stabilit și o pace stabilă – în care aderarea la UE poate juca un rol – va fi o condiție prealabilă esențială pentru aderare. UE are nevoie de stabilitate, nu de haos, pe flancul său estic, iar aderarea Ucrainei este, în cele din urmă, atât în interesul colectiv, cât și în interesul Ucrainei.
Pat Cox, fost Președinte al Parlamentului European în perioada 2002-2004
Pat Cox este politician și jurnalist irlandez. A fost președintele Parlamentului European în perioada 2002-2004 și președintele Mișcării Europene Internaționale (2005-2011). Se află la conducerea Fundației Jean Monnet pentru Europa din 2015. De asemenea, este coordonator european pentru coridorul TEN-T (transport) al rețelei centrale Scandinavia-Marea Mediterană (UE) și lider al misiunii Parlamentului European de evaluare a nevoilor și de punere în aplicare a reformei parlamentare a Radei Supreme din Ucraina. La începutul carierei sale, a lucrat ca redactor la postul de știri TV RTE din Dublin. În 2004, dl Cox a câștigat Premiul Internațional Charlemagne de la Aachen pentru angajamentul său parlamentar față de extinderea Uniunii Europene.
În sesiunea sa plenară din 25 aprilie, CESE a aprobat acordul de instituire a unui organism interinstituțional pentru standarde etice. Noul acord a fost semnat oficial de reprezentanții instituțiilor și organismelor UE participante la 15 mai. El ar trebui să intre în vigoare la 6 iunie, în prima zi de votare pentru alegerile europene.
În sesiunea sa plenară din 25 aprilie, CESE a aprobat acordul de instituire a unui organism interinstituțional pentru standarde etice. Noul acord a fost semnat oficial de reprezentanții instituțiilor și organismelor UE participante la 15 mai. El ar trebui să intre în vigoare la 6 iunie, în prima zi de votare pentru alegerile europene.
Acordul reprezintă un pas important în direcția consolidării unei culturi comune a integrității și eticii.
Noul organism al UE va elabora, actualiza și va interpreta standarde minime comune pentru conduita etică și va publica rapoarte cu privire la modul în care aceste standarde s-au reflectat în normele interne ale fiecărei instituții și ale fiecărui organ al UE participant.
Pe lângă CESE, următoarele șapte instituții și organisme ale UE vor face parte din noul organism de etică: Parlamentul European, Consiliul UE, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Curtea de Conturi Europeană și Comitetul European al Regiunilor.
Fiecare instituție participantă va fi reprezentată de un membru de rang înalt, iar funcția de președinte al organismului va fi asigurată prin rotație anuală între instituții.
Cinci experți independenți vor sprijini activitatea organismului prin emiterea de avize la cerere. Fiecare parte la acord va putea să-i consulte cu privire la declarații scrise standardizate individuale, inclusiv declarațiile de interese. (mp)
Alegerile europene se apropie cu pași repezi, iar noi – Uniunea Europeană a Nevăzătorilor (EBU) – îi încurajăm pe toți alegătorii nevăzători să voteze, oricât de dificil le este în continuare, și să facă acest lucru ținând seama de atenția pe care candidații și partidele o acordă incluziunii în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Pentru că cetățenii cu deficiențe de vedere trebuie să își facă cunoscute așteptările.
Alegerile europene se apropie cu pași repezi, iar noi – Uniunea Europeană a Nevăzătorilor (EBU) – îi încurajăm pe toți alegătorii nevăzători să voteze, oricât de dificil le este în continuare, și să facă acest lucru ținând seama de atenția pe care candidații și partidele o acordă incluziunii în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Pentru că cetățenii cu deficiențe de vedere trebuie să își facă cunoscute așteptările.
Uniunea Europeană a Nevăzătorilor este vocea persoanelor nevăzătoare și cu deficiențe de vedere din Europa și depunem eforturi pentru o societate accesibilă și favorabilă incluziunii, cu șanse egale pentru ca persoanele cu deficiențe de vedere să participe pe deplin la toate aspectele vieții. Participarea politică este, desigur, un aspect esențial, deoarece le permite cetățenilor cu deficiențe de vedere ca, prin votul și acțiunea lor politică, să promoveze politici și acte legislative favorabile persoanelor cu handicap.
În pragul alegerilor pentru PE din 2024, participarea persoanelor cu handicap atât în calitate de alegători, cât și în calitate de candidați, este un subiect important și oportun.
Potrivit raportului din 2019 al Comitetului Economic și Social European (CESE), aproximativ 400 000 de persoane cu handicap au fost private de dreptul de vot la ultimele alegeri pentru Parlamentul European (PE). Mai puțin de 5 % dintre membrii PE au un handicap.
Pentru alegerile viitoare, ca punct de plecare în Declarația sa privind alegerile pentru PE, Uniunea Europeană a Nevăzătorilor solicită din nou stabilirea unui standard privind accesibilitatea votului (procedurile de vot), informațiile electorale (facilitățile și materialele de campanie electorală, dezbaterile politice, programele partidelor politice și site-urile web) și procedurile postelectorale (de exemplu, mecanismele de depunere a plângerilor), precum și egalitatea în ceea ce privește dreptul de a candida.
Ne concentrăm asupra alegerilor pentru PE, deoarece numai alegerile europene, ca o componentă a cetățeniei UE, intră în sfera de competențe a Uniunii Europene; în domeniile sale de competență, UE poate asigura drepturi egale pentru persoanele cu handicap. Cu toate acestea, întrucât organizarea alegerilor rămâne o competență a statelor membre, cele mai bune practici la nivelul UE ar avea automat un efect de propagare asupra tuturor celorlalte alegeri.
Din păcate, este prea târziu pentru ca alegerile pentru PE să fie un exemplu de data aceasta, și nu din cauza lipsei de interes din partea PE, dimpotrivă: în mai 2022, acesta a propus o reformă a legii electorale a UE, cu accent pe garantarea dreptului persoanelor cu handicap de a vota independent și în secret, libertatea de alegere a asistenței și accesibilitatea votului prin corespondență și a campaniilor politice. Din păcate, Consiliul UE nu a răspuns până în prezent.
Pentru următorii cinci ani de legislatură a UE, Uniunea Europeană a Nevăzătorilor invită noul PE să solicite în continuare Consiliului să adopte reforma propusă și să realizeze progrese concrete la alegerile din 2029. Putem conta pe sprijinul CESE, care, în 2020, solicitase deja o inițiativă legislativă oficială a PE pentru a garanta dreptul real al persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru PE. De asemenea, putem conta pe sprijinul Comisiei Europene, care, în luna decembrie a anului trecut, a publicat un „Ghid de bune practici electorale” și elaborează în prezent un compendiu privind practicile de vot electronic și utilizarea TIC în alegeri, ambele abordând aspecte legate de accesibilitate.
În fiecare an, peste 10 milioane de pacienți din Europa beneficiază de medicină nucleară prin diagnosticarea și tratarea unor boli precum cancerul, dar și a afecțiunilor cardiovasculare și neurovasculare.
În fiecare an, peste 10 milioane de pacienți din Europa beneficiază de medicină nucleară prin diagnosticarea și tratarea unor boli precum cancerul, dar și a afecțiunilor cardiovasculare și neurovasculare.
Tehnologiile radiologice și nucleare care utilizează radioizotopi sunt esențiale în lupta împotriva cancerului în toate etapele tratamentului: depistare precoce, diagnosticare, tratament și îngrijiri paliative.
Numărul pacienților care beneficiază de medicina nucleară este în creștere, în principal grație progreselor științifice. Cercetătorii și întreprinderile europene au dezvoltat unele dintre cele mai recente terapii inovatoare împotriva cancerului cu radioliganzi, cum ar fi produsele farmaceutice care vizează tumorile canceroase endocrine și de prostată și metastazele diseminate. De exemplu, lutețiu-177 este un radioizotop foarte promițător pentru tratamentul cancerului de prostată, care cauzează anual 90 000 de decese în Europa. În comparație cu tratamentele tradiționale, terapia modernă cu radionuclizi face posibilă țintirea corespunzătoare a celulelor canceroase și adesea este mai puțin dăunătoare pentru organism. Zeci de mii de pacienți au nevoie de o terapie țintită cu radionuclizi, care este, adesea, singurul tratament disponibil.
Cu toate acestea, înainte de a ajunge la pacient, lanțul de aprovizionare al medicinei nucleare este foarte complex. El cuprinde aprovizionarea cu materii prime și depozitarea, iradierea, prelucrarea, logistica și aplicarea acestora. După ce sunt produși, radioizotopii trebuie prelucrați, expediați și utilizați într-un interval de timp relativ scurt, unii în aceeași zi, alții în mai puțin de câteva zile, în funcție de timpul lor de înjumătățire. Sunt foarte perisabile.
În mod surprinzător, aceste caracteristici nu se reflectă în transportul transfrontalier și în procedurile vamale. De exemplu, în ceea ce privește transportul transfrontalier, există mai multe obstacole care conduc la situații în care beneficiază de prioritate produse precum creveții față de radioizotopi, menite să salveze viața unui pacient.
Acesta este motivul pentru care, în avizul său privind furnizarea de radioizotopi medicali, CESE solicită o mai bună cooperare între statele membre în vederea eliminării barierelor de reglementare. Avizul analizează fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu radioizotopi din Europa și identifică obstacolele din calea livrărilor transfrontaliere, precum și dependența de țări terțe. De asemenea, avizul propune soluții la lipsa de infrastructură în Europa și la nevoia de coordonare a cercetării și dezvoltării.
În recomandările prezentate în avizul nostru, CESE se aliniază la concluziile summitului din aprilie al șefilor de stat din UE, care subliniază necesitatea de a reduce dependențele strategice ale Europei în sectoare sensibile, cum ar fi sănătatea și tehnologiile critice. Ei au subliniat, de asemenea, în conformitate cu raportul Enrico Letta, necesitatea de a se concentra asupra furnizării transfrontaliere de servicii, precum și asupra circulației transfrontaliere a mărfurilor, inclusiv a bunurilor esențiale precum medicamentele.
Europa trebuie să ofere stimulente pentru producție pentru a asigura o mai bună autonomie strategică în ceea ce privește aprovizionarea cu radioizotopi. În pofida faptului că este lider mondial în aprovizionarea cu radioizotopi medicali, Europa are dependențe critice de SUA și Rusia pentru aprovizionarea cu uraniu metalic slab îmbogățit cu conținut ridicat (HALEU) și pentru furnizarea de izotopi îmbogățiți pentru obiectivele de producție de radioizotopi.
UE rămâne foarte dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu ținte de izotopi stabili, care permit producerea anumitor radioizotopi pentru radioterapie moleculară modernă sau în curs de dezvoltare, cum ar fi yterbiu-176 utilizat pentru producerea de lutețiu-177.
Acest lucru reprezintă o adevărată provocare pentru lanțul de aprovizionare pentru acest radioizotop specific, pentru care se preconizează că cererea globală se va tripla în următorii ani.
Lanțul de aprovizionare depinde și de sistemele de producție în reactoare sau cu acceleratoare, de prelucrarea și livrarea lor la spitale. Pentru a garanta egalitatea accesului la tratamente, statele membre, în special centrele de cercetare și spitalele, trebuie să colaboreze mai strâns. Într-adevăr, accesul la radioterapii nu este același în toate statele membre, în special în ce privește fazele de dezvoltare și fazele-pilot. Scopul este de a avea un acces mai rapid la medicamente în faza de cercetare sau în cazuri urgente, precum și de a îmbunătăți accesul spitalelor mici, cărora ar putea să le lipsească expertiza și infrastructura. Pentru unii pacienți, accesul poate fi vital.
Finanțarea europeană a cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul medicinei nucleare, în special în cadrul programelor Orizont și Euratom, este esențială pentru a răspunde nevoilor pacienților. Europa ar trebui să aibă proiecte strategice de interes comun în acest domeniu în cadrul viitorului cadru financiar multianual (CFM) al UE. Strategia SAMIRA a Comisiei Europene și Inițiativa europeană privind Platforma Europeană pentru Radioizotopi în legătură cu Planul european de combatere a cancerului sunt proiecte valoroase. Comisia Europeană ar trebui să meargă mai departe și să includă medicina nucleară cu prioritate în Planul european de combatere a cancerului și în Misiunea de combatere a cancerului din cadrul programului Orizont Europa.
Statele membre ar trebui, de asemenea, să finanțeze politici de sănătate publică, cu accent pe tehnologiile radiologice și nucleare medicale. Acest lucru va transmite un semnal bun industriei și va permite dezvoltarea în Europa a cercetării și inovării, precum și a infrastructurii industriale. De asemenea, va atrage mai multe persoane către acest sector.
În concluzie, vom fi în măsură să asigurăm o mai bună aprovizionare cu radioizotopi în Europa și să răspundem cererii tot mai mari din partea pacienților numai dacă luăm decizii politice îndrăznețe.
Deși este lider mondial în aprovizionarea cu radioizotopi medicali, Europa se bazează în mare măsură pe țări terțe pentru principalele materii prime și operațiuni specifice de prelucrare. Acest lucru riscă să perturbe lanțurile de aprovizionare și să amenințe accesul multor europeni la un diagnostic și un tratament care le-ar salva viața. Pentru a inversa această tendință și pentru a răspunde cererii tot mai mari din partea pacienților, avem nevoie de investiții publice și private în cercetare și dezvoltare și în noi infrastructuri de producție, în reglementări solide și în decizii politice îndrăznețe, scrie raportoarea avizului CESE privind aprovizionarea cu radioizotopi medicali, Alena Mastantuono.
Deși este lider mondial în aprovizionarea cu radioizotopi medicali, Europa se bazează în mare măsură pe țări terțe pentru principalele materii prime și operațiuni specifice de prelucrare. Acest lucru riscă să perturbe lanțurile de aprovizionare și să amenințe accesul multor europeni la un diagnostic și un tratament care le-ar salva viața. Pentru a inversa această tendință și pentru a răspunde cererii tot mai mari din partea pacienților, avem nevoie de investiții publice și private în cercetare și dezvoltare și în noi infrastructuri de producție, în reglementări solide și în decizii politice îndrăznețe, scrie raportoarea avizului CESE privind aprovizionarea cu radioizotopi medicali, Alena Mastantuono.
În ultimul articol din rubrica noastră, Eu votez. Votezi și tu?, dl Antoine Fobe, șeful departamentului de promovare și campanie din cadrul Uniunii Europene a Nevăzătorilor, scrie despre solicitările organizației sale ca alegerile să devină mai accesibile. În ciuda eforturilor depuse de organizațiile persoanelor cu handicap, de CESE și de Parlamentul European, este, din nou, prea târziu pentru ca alegerile europene să fie un exemplu.
În ultimul articol din rubrica noastră, Eu votez. Votezi și tu?, dl Antoine Fobe, șeful departamentului de promovare și campanie din cadrul Uniunii Europene a Nevăzătorilor, scrie despre solicitările organizației sale ca alegerile să devină mai accesibile. În ciuda eforturilor depuse de organizațiile persoanelor cu handicap, de CESE și de Parlamentul European, este, din nou, prea târziu pentru ca alegerile europene să fie un exemplu.
Rețeaua de Dezvoltare a Societății Civile din Balcani (BCSDN)
Macedonia de Nord se află într-un moment critic în încercarea sa de aderare la UE, deoarece drumul acestei țări către Europa a fost marcat de regrese și întârzieri alimentate de disputele bilaterale nesoluționate și de diminuarea sprijinului public. În ciuda acestor obstacole, promisiunea prosperității economice și a stabilității regionale continuă să impulsioneze dorința națiunii de a adera la UE.
Rețeaua de Dezvoltare a Societății Civile din Balcani (BCSDN)
Macedonia de Nord se află într-un moment critic în încercarea sa de aderare la UE, deoarece drumul acestei țări către Europa a fost marcat de regrese și întârzieri alimentate de disputele bilaterale nesoluționate și de diminuarea sprijinului public. În ciuda acestor obstacole, promisiunea prosperității economice și a stabilității regionale continuă să impulsioneze dorința națiunii de a adera la UE.
Sondajele de opinie publică arată o tendință îngrijorătoare, sprijinul pentru aderarea la UE reducându-se în ultimii ani. Acest declin reflectă frustrarea mai amplă cu privire la ritmul lent al progreselor și la percepția lipsei de angajament din partea statelor membre ale UE.
Drumul țării către aderarea la UE s-a confruntat cu probleme complexe care se extind dincolo de frontierele Macedoniei de Nord. O criză a democrației și instabilitatea politică din regiune și între statele membre ale UE, împreună cu ascensiunea naționalismului de dreapta, reprezintă provocări semnificative pentru procesul de integrare. Cu toate acestea, în contextul acestor provocări, există loc de optimism și de orientare către viitor, deoarece mulți oameni consideră că integrarea în UE este o cale către prosperitatea viitoare și îmbunătățirea nivelului de trai. De asemenea, este promițător faptul că țara este deja destul de bine aliniată la legislația UE.
În viitor, Macedonia de Nord trebuie să acorde prioritate progreselor la capitolele de reformă și de negociere în domenii critice, cum ar fi statul de drept, justiția, democrația și o mai bună administrație publică. Progresele vizibile în aceste domenii, determinate de procesul de aderare la UE, ar consolida, de asemenea, sprijinul public pentru UE. Angajamentul față de valorile democratice, cooperarea regională și urmărirea unui destin european comun vor fi cruciale pe măsură ce țara își continuă drumul către aderare.
Deși țara ar trebui să dea dovadă de maturitate politică și să realizeze reformele necesare, UE trebuie să demonstreze poporului Macedoniei de Nord că procesul de aderare este echitabil, bazat pe merite și progres. Trebuie demonstrată voința politică de a avansa în procesul de aderare, așa cum s-a demonstrat și față de Ucraina; progresele trebuie recompensate și trebuie luate măsuri pentru a garanta capacitatea adecvată a ambelor părți de a impulsiona procesul.
În cele din urmă, ar trebui să fie clar că nu există o alternativă mai bună, în beneficiul tuturor, pentru Macedonia de Nord sau pentru întreaga regiune decât aderarea la UE. La urma urmei, Macedonia de Nord poate fi mică, dar patrimoniul său cultural bogat, amplasarea sa strategică și angajamentul față de valorile democratice ar aduce stabilitate regională și oportunități de creștere economică, consolidând diversitatea și coeziunea UE.
