Până în prezent, asociația SUS Inima a ajutat zeci de mii de refugiați ucraineni, găsindu-le locuințe, răspunzând necesităților lor de bază sau oferindu-le cursuri de formare. De asemenea, le oferă sprijin psihologic pentru a face față traumelor provocate de război. Infrastructura necesară pentru a-i ajuta pe refugiați să se orienteze în cadrul economic și juridic al României este în curs de înființare. Toate acestea au scopul de a le permite să se integreze cât mai bine în societatea românească, făcându-i să se simtă ca acasă. Lu Knobloch, din cadrul asociației SUS Inima, ne-a acordat un scurt interviu.

CESE Info: Ce v-a determinat să demarați proiectul sau inițiativa dumneavoastră?

SUS Inima a dezvoltat programe de intervenție și răspuns în situații de criză deoarece la nivel local era nevoie de o entitate care să poată colabora cu organismele publice și private, asigurând totodată transparența și oferind o platformă de colaborare fiabilă pentru toate părțile interesate dornice să furnizeze asistență. Un alt factor a fost faptul că majoritatea refugiaților din Ucraina erau femei și copii, majoritatea aflându-se pentru prima dată în străinătate și neavând niciun fel de experiență cu formalitățile, cu organizarea călătoriilor, etc. Situația a fost și mai complicată din cauza barierei lingvistice.

Cum a fost primit proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat? (Ne puteți da un exemplu, dacă aveți vreunul?)

Inițial, ajutorul pe care l-am oferit a întâmpinat o oarecare reticență, însă, cu timpul, numărul beneficiarilor recunoscători pentru toate tipurile de acțiuni de intervenție, pentru sprijinul sau pentru diversele servicii primite – cazare, transport, satisfacerea nevoilor de bază (alimente și produse de primă necesitate) sau educație – a crescut substanțial.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Finanțarea specifică va fi utilizată în două direcții: 1) sprijin psihologic pentru refugiați, în special pentru copii, pentru a-i ajuta să facă față traumelor; 2) dezvoltarea unei noi inițiative în serviciul coeziunii economice și sociale, mai precis înființarea unei infrastructuri care poate furniza asistență și consiliere refugiaților, oferindu-le cunoștințe de bază cu privire la cadrul juridic și economic din România și încurajându-i și sprijinindu-i pentru a-și găsi un loc de muncă sau a lansa o afacere la fața locului, promovându-se astfel cetățenia activă și o incluziune durabilă în sânul societății.

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

  • Să se axeze pe cooperarea cu autoritățile locale, părțile interesate și ONG-uri, în loc să concureze între ele.
  • Totodată, ar fi de dorit să-și bazeze toate programele sau inițiativele pe care doresc să le dezvolte pe studii de caz privind nevoile reale ale beneficiarilor.

Remarcați că se instalează o oboseală în ce privește solidaritatea față de refugiații ucraineni, dat fiind că războiul din Ucraina continuă? Ce pot și ce ar trebui să facă organizațiile societății civile pentru a preveni acest lucru? Ar putea UE să joace un rol pozitiv în acest sens?

Elanul de solidaritate este încă foarte puternic. Cu toate acestea, volumul sprijinului oferit de comunitățile locale este în scădere, din cauza epuizării resurselor. Una dintre soluțiile posibile la nevoile existente este continuarea sprijinului și a ajutorului acordat refugiaților pentru ca aceștia să se poată integra în comunitățile locale în care se află. Ar mai fi nevoie și de simplificarea, într-o anumită măsură, a formalităților și a procedurilor necesare pentru angajarea refugiaților ucraineni, înființarea unei întreprinderi, accesul la conturi bancare, asigurări și servicii medicale. Un astfel de demers este necesar pentru a asigura o scădere durabilă a dependenței financiare de sursele externe. Societatea civilă joacă un rol esențial în dezvoltarea și punerea în aplicare a ajutoarelor și a sprijinului acordat refugiaților. UE poate ajuta prin crearea unor rețele mai ample la nivelul Comisiei Europene, sprijinind și facilitând astfel un schimb de cunoștințe care s-ar putea dovedi benefic pentru toate părțile implicate.