„Nu ratăm niciodată șansa de a rata o șansă”: este o vorbă din popor, care a început să circule în Ucraina în anii de dinaintea izbucnirii războiului la scară largă. Este o zicală care exprima frustrarea în fața absenței unor reforme fundamentale în urma revoluțiilor din 2004 (Revoluția Portocalie) și 2013 (Euromaidan). Desigur, fiecare dintre aceste revoluții a atras după sine unele schimbări, însă orice mare bătălie dă naștere unor mari așteptări, care sporesc și mai mult decepția atunci când progresele înregistrate nu sunt pe măsură.

Așadar, ce trebuie să facem pentru a nu rata, de data aceasta, șansa de a schimba lucrurile? 

Consider că câștigătoarea Premiului Nobel pentru pace, ucraineana Oleksandra Matviiciuk, a oferit un răspuns credibil la această întrebare. Oleksandra este avocată în domeniul drepturilor omului și lideră a societății civile, așadar, în discursul său emoționant pronunțat cu ocazia decernării premiului, a pus, bineînțeles, accentul pe drepturile omului. 

Acest lucru poate părea foarte diferit de nevoile elementare ale omului, astfel cum le-a descris comicul rus Evgenii Petrosian în urările sale de Anul Nou: „Dacă ați avut ce mânca, ați putut face o baie și aveți căldură, înseamnă că sunteți norocoși și v-ați născut în Rusia”. Cu toate acestea, evenimentele recente au demonstrat că politica struțului în fața încălcărilor drepturilor omului din Rusia – aplicată de liderii europeni pentru ca cetățenii lor să-și încălzească în continuare locuințele și să-și protejeze economiile – poate avea consecințe catastrofale.

„Un stat care ucide jurnaliști, încarcerează activiști sau dispersează demonstrații pașnice reprezintă o amenințare nu numai pentru proprii săi cetățeni”, afirmă Matviiciuk. „În procesul decizional politic, drepturile omului trebuie să fie la fel de importante ca beneficiile economice sau securitatea. Această abordare trebuie să se aplice și în politica externă”.

Matviiciuk insistă că este momentul să se stabilească, la nivel mondial, un nou sistem, centrat pe drepturile omului. Iar acest lucru nu ar trebui lăsat doar la latitudinea politicienilor – societatea civilă ar trebui să fie cât mai activă în acest proces. „Avem nevoie de o nouă mișcare umanistă bazată pe valori, care să educe oamenii, să îi implice în protecția drepturilor și a libertăților, și să se bucure de un sprijin amplu din partea lor”, afirmă Matviiciuk.
 
Este momentul, momentul oportun, să se realizeze o serie de reforme în UE și în Ucraina. Să se treacă la utilizarea unor resurse energetice mai ecologice, fără a se aștepta restabilirea aprovizionării cu gaze și petrol din Rusia. Să se găsească modalități de a pune capăt dezinformării și propagandei ruse și, cu ajutorul UE, să se reformeze, în sfârșit, sistemul de combatere a corupției din Ucraina. 

Acum, când începe al doilea an de război, trebuie să ne îndreptăm către toate aceste schimbări. După cum am văzut, în urma unui război sau a unei revoluții, schimbările nu se produc de la sine, iar ucrainenii știu acum foarte bine acest lucru. De data aceasta așteptările sunt uriașe, nu numai în inimile ucrainenilor, ci și în cele ale europenilor. Lupta pentru construirea unei lumi noi, durabile și pașnice după victorie este o responsabilitate pe care o împărtășim cu toții. Nici ucrainenii, nici europenii nu își pot permite să rateze din nou această șansă. 

Olena Abramovici, Televiziunea Ucraineană, corespondentă de la Bruxelles pentru postul de televiziune InterTV