La premiul din acest an aspiră 58 de candidaturi – persoane fizice, întreprinderi private și organizații ale societății civile din multe state membre ale UE, reflectând o distribuție geografică largă.

Candidaturile acoperă o gamă largă de subiecte, de la implicarea și capacitarea tinerilor la coeziune și incluziunea socială, de la alfabetizarea mediatică și dezinformare la drepturile omului și egalitatea de gen.

Multe inițiative abordează problema la sursă și contribuie la prevenirea polarizării.

Inițiative precum „EUth Voices for Social Change”, condusă de organizația non-profit Youthmakers Hub din Grecia, își propun să capaciteze tinerii să cultive schimbări pozitive în comunitățile lor. Aceste proiecte abordează polarizarea dăunătoare, construind o cultură a toleranței, încurajând oamenii să se implice în dialoguri constructive și să se opună discursurilor care incită la dezbinare, de exemplu prin alfabetizare digitală și producerea unor podcasturi.

Alte proiecte combat discursurile polarizante și radicalizarea. Ele elimină decalajele culturale, etnice și dintre generații, abordează diviziunile societale, promovează înțelegerea reciprocă și cooperarea, protejează drepturile fundamentale și inspiră coeziunea socială.

DEMDIS Digital Discussion, o inițiativă lansată de DEMDIS în Slovacia, a creat o nouă platformă software pentru a găzdui discuții digitale echitabile – chiar și pe teme controversate. Utilizatorii votează cu privire la declarații și sunt plasați în grupuri de opinie separate. Prin găsirea unui numitor comun, proiectul construiește punți între aceste tabere polarizate.

Ghidul privind drepturile omului al Societății baltice pentru drepturile omului este un exemplu al modului în care societatea civilă poate acționa pentru a ocroti drepturile fundamentale. Ghidul funcționează ca o platformă pentru educația în domeniul drepturilor omului, oferind explicații multilingve cu privire la modul în care drepturile omului pot și ar trebui să funcționeze în situații specifice în viața de zi cu zi.

Candidaturile din acest an conțineau, de asemenea, mai multe abordări culturale și artistice pentru combaterea polarizării, cum ar fi Atlasul geopolitic al culturii și al mass-mediei independente în Europa al asociației Arty Farty. Această inițiativă scoate în evidență temele prioritare ale unei rețele de organizații culturale și mass-media independente din întreaga Europă, cum ar fi incluziunea, reducerea decalajelor teritoriale sau necesitatea de a combate dezinformarea. Aceste proiecte demonstrează că cultura și mass-media pot juca un rol transformator în depolarizarea societății.

Cei trei câștigători ai celei de-a 15-a ediții a Premiului pentru societatea civilă al CESE, din Slovacia, Belgia și Franța, au fost răsplătiți pentru inițiative demne de urmat de combatere a polarizării negative în întreaga Europă. Câștigătorii au fost anunțați la 20 martie, în cadrul unei ceremonii de decernare a premiilor, organizată în Săptămâna societății civile.  

Suma alocată acestui premiu a fost împărțită astfel: premiul întâi a primit 14 000 EUR, iar ceilalți doi câștigători, câte 9 000 EUR.

PREMIUL ÎNTÂI: Slovak Debate Association din Slovacia, pentru inițiativa The Critical Thinking Olympiad

Slovak Debate Association (SDA) este un ONG din Slovacia. Misiunea sa este de a promova spiritul deschis și gândirea critică și de a încuraja cetățenia activă în rândul tinerilor slovaci. SDA a lansat o serie de programe prin care îi învață pe tineri să evalueze fapte și opinii, să-și formuleze propriile argumente și să-și formeze o gândire critică cu privire la conținuturile oferite de mass-media pentru a găsi surse credibile de informații. Organizația construiește astfel un spațiu pentru o dezbatere publică deschisă cu privire la aspectele-cheie cu care se confruntă societatea slovacă.

Unul dintre programele de mare succes, lansat în 2021, este Olimpiada de gândire critică. Inițiativa se bucură deja de o largă adeziune, aproape 9 000 de elevi din peste 300 de școli participând anul trecut. Acest proiect inovator propune un concurs menit să consolideze reziliența elevilor în fața dezinformării. Dezinformarea este răspândită în Slovacia: 61% dintre slovaci nu au încredere în mass-media și mai bine de jumătate dintre ai cred în teorii ale conspirației. Olimpiada de gândire critică își propune să înfrunte direct aceste provocări prin consolidarea educației în domeniul mass-mediei și prin schimbarea obiceiurilor de consum ale tinerilor.

Concursul vizează trei grupe de vârstă, respectiv elevi din clasele VIII-XIII (sistemul slovac de învățământ); participanții trebuie să facă față, în trei runde, unor serii de provocări din mass-media reală. Sarcinile sunt concepute astfel încât să reflecte conținuturile la care elevii pot fi expuși în viața de zi cu zi. Ei analizează materiale video de pe TikTok, verifică veridicitatea unor conținuturi create de IA și evaluează postări de pe Instagram, încearcând să facă distincția dintre realitate și dezinformare. De asemenea, elevii participă la o rundă de luări de cuvânt în public, în cadrul căreia trebuie să-și expună argumentele în fața colegilor lor.

„Olimpiada de gândire critică contribuie la depolarizarea societății, învățând mii de elevi să adopte puncte de vedere diverse, să depisteze o serie de prejudecăți și să-și exprime opiniile în mod constructiv”, a declarat Richard Vaško, fondatorul și coordonatorul programului. „Prin consolidarea gândirii critice și a alfabetizării mediatice prin intermediul acestui exercițiu bazat pe competențe, îi capacităm pe tineri să reziste dezinformării și să judece nuanțat dezbaterile societale.”

PREMIUL AL DOILEA: Reporters d'Espoirs din Franța pentru inițiativa Prix Européen Jeunes Reporters d’Espoirs

Reporters d'Espoirs este o organizație franceză non-profit înființată în 2003. Aceasta a lansat abordarea de tip „jurnalism de soluții”, o formă de jurnalism practicată în prezent pe scară largă, care caută răspunsuri la provocările cu care se confruntă societatea actuală. Organizația încurajează jurnaliștii să adopte această mentalitate pozitivă și acordă o serie de premii celor mai bune reportaje și inovații editoriale ale jurnaliștilor și tinerilor.

Prix Européen Jeunes Reporters d’Espoirs este o inițiativă menită atât să recompenseze, cât și să formeze jurnaliștii în domeniul jurnalismului de soluții în limba franceză. Acest program polivalent le oferă candidaților posibilitatea de a învăța jurnalismul de soluții prin intermediul unui curs online, organizat împreună cu Ecole de Journalisme et de Communication d'Aix-Marseille. Fiecărui candidat i se atribuie, de asemenea, un mentor pentru a-și îmbunătăți competențele de scriere și de vorbire și este instruit în tehnica prezentării de proiecte și idei. Câștigătorii sunt invitați, de asemenea, să participe la o excursie instructivă de 48 de ore la Paris, care le oferă ocazia să întâlnească jurnaliști și experți din întreaga Europă care împărtășesc aceeași viziune. Șase câștigători primesc apoi premii în valoare totală de 10 000 EUR.

„Combaterea polarizării este inerentă metodei adoptate de jurnalismul de soluții și constă în a scoate în evidență complexitatea lumii, diversitatea actorilor care acționează la toate nivelurile și în toate țările, împreună sau separat, descriind totodată capacitatea inițiativelor locale de a-și extinde sfera de acțiune”, ne explică Gilles Vanderpooten, directorul organizației Reporters d'Espoirs.

În cadrul celor trei ediții organizate până în prezent, au fost trimise peste 400 de candidaturi din 25 de țări. Cea de-a patra ediție va depăși în curând 300 de candidaturi. Organizația a sprijinit deja peste 75 de candidați să-și perfecționeze franceza scrisă și vorbită.

Ideea este ușor de reprodus, iar echipa pregătește deja colaborări cu jurnaliști din Spania, Italia și Belgia pentru ca premiul să capete anvergură.

„Ambiția noastră este ca premiul să se extindă dincolo de mediul francofon, în alte limbi ale Uniunii Europene”, a declarat dl Vanderpooten. „Este esențial pentru implicarea din ce în ce mai mare a tinerilor în «Europa soluțiilor»”.

PREMIUL AL TREILEA: FEC Diversité asbl din Belgium pentru proiectul ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer

În Europa și în întreaga lume, ideologiile de dreapta capătă amploare. Partidele de extremă dreaptă câștigă teren, iar populismul este în creștere. Organizația belgiană non-profit FEC Diversité a conceput o modalitate de a contracara aceste opinii în rândul profesorilor, al sindicatelor și al cetățenilor obișnuiți.

ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer este un joc de evadare, care le permite jucătorilor să se „decontamineze” de ideile extremei drepte, într-un mod distractiv și atractiv. Jucătorii sunt informați că au fost „infectați” cu ideologii de extremă dreaptă și trebuie să se decontamineze îndeplinind anumite sarcini. În felul acesta, ei află cum se răspândesc și se amplifică ideile de extremă dreaptă în societate.

Jocul este alcătuit din patru districte, fiecare cu probe specifice pe care jucătorii trebuie să le treacă. În districtul A, participanții se antrenează în discuții privind impactul extremei drepte la locul de muncă, prin interacțiuni cu 19 obiecte. În districtul B, jucătorii citesc mărturii reale ale migranților pentru a le înțelege periplul spre Europa. În districtul C, pe fondul sonor al unui „discurs pe extremă dreaptă” se derulează o serie de imagini. În districtul D, jucătorii se familiarizează cu un raport privind un partid de extremă dreaptă, înainte de a rezolva cuvinte încrucișate.

La acest joc imersiv participă și animatori îmbrăcați în costume, care poartă măști de gaze și își modifică vocea. Ideea din spatele diverselor încercări este de a mobiliza toate cele cinci simțuri pentru ca experiența să fie cât mai reală și pentru a sensibiliza publicul cu privire la miza democrației în Europa.

De la lansarea sa în iunie 2023, aproape 1000 de actori au fost „decontaminați”, iar jocul s-a răspândit la nivelul sindicatelor, al organizațiilor și școlilor din Belgia și din afara acesteia. Participanți din Franța și Bulgaria au venit să joace acest joc pentru a-l duce cu ei în altă parte.

„Suntem mândri că am creat un instrument educațional inovator care abordează problema ideilor de extremă dreaptă într-un mod atractiv și interactiv”, spune Malika Borbouse, reprezentanta FEC Diversité. „Încurajând dialogul și reflecția colectivă, inițiativa noastră a contribuit la reducerea tensiunilor și la promovarea unei societăți mai favorabile incluziunii.”

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat noua „Viziune pentru agricultură și alimentație” a Comisiei Europene, o foaie de parcurs pentru reforme menită să consolideze poziția fermierilor și să construiască sisteme alimentare durabile. Cu toate acestea, CESE solicită un nivel mai ridicat de ambiție în cadrul politicii agricole comune (PAC).

Viziunea, dezbătută în cadrul sesiunii plenare a CESE din 27 martie, include măsuri de stimulare a puterii de negociere a fermierilor, de creștere a transparenței de-a lungul lanțului de aprovizionare și de îmbunătățire a dialogului privind politica alimentară. Comisarul UE pentru agricultură, Christophe Hansen, a descris viziunea drept un „răspuns specific la apelurile pentru un sector agroalimentar competitiv, echitabil și rezilient” și a subliniat importanța colaborării strânse cu toate părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a remarcat că viziunea reflectă multe dintre prioritățile CESE. „Ea recunoaște rolul-cheie al tuturor actorilor din sectorul agroalimentar în asigurarea durabilității și a competitivității”, a afirmat președintele, adăugând că recomandările CESE au mers, în anumite domenii, mai departe decât propunerile Comisiei.

Membrii CESE salută inițiativele de consolidare a rolului producătorilor în cadrul negocierilor și al contractelor. Astfel, cu privire la consolidarea poziției producătorilor în negocierea și încheierea contractelor Stoyan Tchoukanov, raportorul avizului CESE pe tema Modificarea Regulamentului privind organizarea comună a piețelor (OCP) a declarat: „Contractele scrise cu clauze de renegociere vor spori transparența și puterea de negociere a fermierilor”.

Comisia intenționează, de asemenea, să consolideze cooperarea în cadrul sistemului alimentar, promovând producția durabilă și o alimentație mai sănătoasă. Emilie Prouzet, raportoare pentru avizul CESE pe tema Noi norme privind combaterea la nivel transfrontalier a practicilor comerciale neloiale, consideră că acesta este un prim pas pentru sprijinirea fermierilor, evitând, în același timp, insecuritatea juridică.

Viziunea include un angajament față de un nou sistem de gestionare a riscurilor și a crizelor la nivelul UE, aliniindu-se la solicitările CESE de a dispune de instrumente mai puternice pentru a face față șocurilor de mediu, de piață și climatice. Se preconizează, de asemenea, o viitoare strategie pentru reînnoirea generațiilor, care ar sprijini tinerii fermieri cu acces la terenuri, competențe în materie de investiții și infrastructură rurală.

În pofida unui sprijin larg, există în continuare preocupări. Participanții la dezbatere au semnalat dificultățile pe care le ridică discutarea reformei PAC post-2027 fără a cunoaște cu claritate următorul buget al UE. CESE solicită, de asemenea, o aplicare mai strictă a condiționalităților sociale și avertizează că viziunea nu abordează pe deplin aspecte precum concentrarea pieței și speculațiile financiare care afectează prețurile la alimente.

CESE și-a reafirmat rolul de partener-cheie în transformarea viziunii Comisiei în politică. Comitetul s-a angajat să colaboreze în continuare pentru a se veghea la ocrotirea intereselor fermierilor, ale producătorilor, ale lucrătorilor și ale consumatorilor în conturarea viitorului agriculturii UE. (ks)

Greul consolidării coeziunii în vederea depolarizării societăților cade pe organizațiile societății civile, întrucât acestea au puterea și motivația de a proteja spațiile civice și democratice. Acesta a fost mesajul principal al Săptămânii societății civile, eveniment care a fost găzduit pentru al doilea an de Comitetul Economic și Social European (CESE) și în cadrul căruia s-a discutat despre tendința alarmantă de polarizare pe scară largă, observată în toate societățile din UE.

Peste 800 de persoane, printre care reprezentanți ai organizațiilor societății civile (OSC-uri), ai ONG-urilor și ai grupurilor de tineret, precum și părți interesate și jurnaliști, s-au întâlnit la CESE în perioada 17-20 martie pentru Săptămâna societății civile, în cadrul căreia și-au împărtășit punctele de vedere și au discutat despre modurile de consolidare a coeziunii și a participării în societățile marcate de polarizare.

Săptămâna societății civile a găzduit 14 sesiuni organizate de membrii Grupului de legătură al CESE și de partenerii Zilei inițiativei cetățenești europene (ICE), printre altele, ceremonia de decernare a Premiului CESE pentru societatea civilă. Participanții au elaborat un set cuprinzător de măsuri realizabile și cerințe-cheie pentru mai multă coeziune în societate, cum ar fi:

• consolidarea coeziunii prin educație și cultură;
• asigurarea de locuințe accesibile ca preț și durabile;
• consolidarea participării publicului prin intermediul ICE;
• asigurarea unei tranziții juste favorabile incluziunii și a unei creșteri verzi și albastre;
• elaborarea unei strategii europene solide pentru societatea civilă;
• consolidarea sprijinului și a finanțării pentru organizațiile societății civile;
• implicarea tinerilor în crearea unei Europe mai puternice și mai reziliente;
• stimularea inovării și a tehnologiei pentru binele comun.

La sesiunea de închidere, Oliver Röpke, președintele CESE, a declarat: „La încheierea celei de-a doua ediții a Săptămânii societății civile, sunt adânc impresionat de energia, reziliența și angajamentul actorilor societății civile din toată Europa. Această săptămâna a demonstrat că, atunci când societatea civilă se unește, putem făuri soluții prin care să ne consolidăm democrația, să promovăm coeziunea socială și să construim o Europă cu adevărat în serviciul cetățenilor săi.”

Din partea Comisiei Europene, Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a subliniat rolul esențial pe care îl au OSC-urile în orientarea societăților, în conformitate cu valorile europene fundamentale.

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a lansat un apel ferm la acțiune, solicitând OSC-urilor să își arate forța și să reacționeze la retorica agresivă: „Avem nevoie de o societate civilă puternică și de un parteneriat real între societatea civilă și factorii de decizie pentru a clădi împreună o societate coerentă, cu un impact real asupra vieții oamenilor.”

Reprezentanții organizațiilor societății civile au subliniat că societățile civile nu sunt simpli furnizori de servicii, ci constituie o parte esențială a democrației și a participării. Nataša Vučković, secretara generală a Fundației „Centrul pentru democrație” din Serbia, s-a arătat optimistă cu privire la capacitatea societății civile de a juca un rol fundamental în combaterea cauzelor profunde și a răspândirii discursurilor antidemocratice și antieuropene, atât în UE, cât și în țările candidate. Acest lucru poate fi realizat prin explicarea rostului Uniunii Europene și prin asigurarea faptului că beneficiile acesteia ajung la toți cetățenii în viața lor de zi cu zi. (at)

Până în prezent, premiul emblematic al CESE pentru societatea civilă a fost decernat de 15 ori. Prin acest premiu sunt recompensate proiectele care adoptă o abordare deosebit de creativă și inovatoare a unor teme de mare relevanță pentru UE.

Candidaturile pot fi depuse de oricare dintre organizațiile societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și care acționează la nivel local, regional, național sau european. Premiul este deschis și persoanelor fizice care își au reședința în UE, precum și întreprinderilor înregistrate sau care își desfășoară activitatea în UE, cu condiția strictă ca proiectele lor să fie non-profit.

Inițiativele și proiectele eligibile trebuie să se desfășoare în UE. Ele trebuie să fi fost deja puse în aplicare sau să se afle în derulare la data-limită pentru depunerea candidaturilor;

Scopul premiului este de a sensibiliza opinia publică cu privire la contribuția remarcabilă a societății civile la crearea unei identități și a unei cetățenii europene și la promovarea valorilor comune care consolidează integrarea europeană.

Tema premiului se schimbă în fiecare an. În 2023, proiectele s-au axat pe sănătatea mintală. În 2022, în mod excepțional, CESE a acordat câte un premiu pentru două teme diferite: tineretul și Ucraina. În 2021, premiul a recompensat proiecte climatice care promovează o tranziție justă. În 2020, CESE a înlocuit Premiul pentru societatea civilă cu un premiu unic, Premiul pentru solidaritatea civilă, dedicat combaterii COVID-19. Între alte teme din trecut s-au numărat egalitatea de gen și emanciparea femeilor, identitățile europene, patrimoniul cultural și migrația.

În octombrie 2024, CESE a lansat cel de-al 15-lea Premiu pentru societatea civilă, dedicat, de data aceasta, combaterii polarizării dăunătoare a societății europene.

Tema polarizării este mai urgentă ca niciodată. În contextul numeroaselor crize care se suprapun – inclusiv pandemia de COVID-19, războiul Rusiei în Ucraina și instabilitatea socială și economică larg răspândită – a crescut neîncrederea în instituțiile și autoritățile publice, ceea ce a dus la o polarizare dăunătoare.

Societatea civilă joacă un rol esențial în combaterea acestei neîncrederi și în monitorizarea punctelor critice de polarizare online și offline, și, astfel, în îmbunătățirea coeziunii sociale și în susținerea idealurilor democratice. Împreună cu autoritățile publice și cu societatea civilă, premiul poate contribui la protejarea democrației liberale de tendințele autoritare.

Din acest motiv, CESE a decis să acorde actualul Premiu pentru societatea civilă unor inițiative non-profit care intervin în mod eficace prin punerea în aplicare a unor măsuri preventive, de avertizare timpurie și, acolo unde este necesar, de detensionare, care să garanteze că valorile democratice sunt respectate, că polarizarea nu devine nocivă și că discursurile unilaterale nu duc la acte de violență.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a cerut ca programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2025 – în care sunt stabilite prioritățile UE în materie de legislație și politici – să se axeze pe reziliența economică, echitatea socială și durabilitate. În cadrul unei dezbateri în plen cu Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, CESE – care joacă un rol esențial în elaborarea programului de lucru – și-a reafirmat angajamentul de a contribui la elaborarea unei agende în care să fie abordate provocările urgente și prin care să se asigure, în același timp, o Uniune Europeană mai favorabilă incluziunii și mai orientată spre viitor.

În decembrie 2024, CESE și-a prezentat contribuția la programul de lucru intitulat „Progresăm împreună: o Uniune mai ambițioasă, mai simplă și mai rapidă”. Prin această viziune se urmărește abordarea cu prioritate a provocărilor economice și geopolitice ale UE. În cadrul unor ample consultări și recomandări, CESE aduce în fiecare an fine ajustări programului de lucru, pentru a se asigura că acesta este de cel mai mare folos cetățenilor și întreprinderilor europene.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a salutat colaborarea strânsă cu Comisia Europeană. Deși recunoaște eforturile Comisiei, el a făcut apel la o abordare mai ambițioasă și mai favorabilă incluziunii. „Ne menținem angajamentul de a elabora politici care promovează stabilitatea economică, echitatea socială și valorile democratice”, a declarat el.

Dl Dombrovskis a reafirmat că programul de lucru al Comisiei pentru următorii cinci ani vizează stimularea competitivității economice și a securității. „Luarea de măsuri pentru reducerea birocrației excesive este un element important pentru construirea acestei Europe mai competitive. Agenda noastră de simplificare are menirea de a garanta că normele noastre înlesnesc – nu împiedică – atingerea obiectivelor noastre economice, sociale, de mediu și de securitate”, a afirmat el.

Principalele priorități pentru 2025

Creșterea economică și competitivitatea

Programul de lucru se axează pe reformele structurale, pe noul cadru financiar multianual (CFM) și pe consolidarea piețelor de capital. CESE susține ideea unei abordări mai largi a rezilienței economice, în cadrul căreia să se caute soluții la creșterea lentă, la criza costului vieții și la tot mai marea incertitudine geopolitică.

O reglementare mai inteligentă, nu doar mai puțină

CESE sprijină angajamentul Comisiei de a reduce sarcinile administrative, dar atrage atenția că simplificarea reglementărilor nu trebuie să aibă loc în detrimentul protecției sociale sau al standardelor de mediu.

Stimularea inovațiilor și investițiilor

Dat fiind accentul puternic pus pe rețelele digitale, IA și tehnologiile cuantice, poziția de lider tehnologic a UE constituie o prioritate a programului de lucru. CESE îndeamnă insistent Comisia să creeze condițiile necesare pentru prevenirea scurgerilor de capital și stimularea investițiilor pe termen lung în Europa.

O Europă mai echitabilă și mai verde

Prin abordarea unor provocări precum deficitul de competențe, securitatea alimentară și finanțarea durabilă, scopul programului de lucru este să se consolideze durabilitatea socială și a mediului. CESE subliniază importanța politicilor de promovare a coeziunii sociale și a unei tranziții digitale juste.

Pregătirea pentru extindere și pentru viitor

Având în vedere posibila extindere după 2028 pentru care se pregătește UE, programul de lucru conține planuri de stabilitate financiară și politică. CESE insistă să fie integrate perspectivele societății, pentru a se asigura că politicile corespund nevoilor tuturor europenilor. (tk)

În cadrul unei dezbateri cu dl Michael McGrath, comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, CESE a avertizat cu privire la eforturile continue de a-i reduce la tăcere, de a-i discredita și de a-i destabiliza pe cei care apără democrația, justiția socială și drepturile fundamentale și și-a exprimat disponibilitatea de a-și uni forțele cu Comisia pentru a proteja societatea civilă europeană și a combate polarizarea.

Comitetul Economic și Social European (CESE) este pregătit să joace un rol concret în viitoarea strategie a Comisiei Europene privind societatea civilă, care este în curs de elaborare pentru a consolida democrația și spațiul civic și pentru a unifica comunitățile divizate din întreaga UE. Având în vedere intensificarea atacurilor asupra grupurilor societății civile și a mass-mediei independente, CESE se angajează să se mobilizeze pentru respingerea acestora și să contribuie la protejarea bazelor unei societăți libere și deschise.

„CESE își menține angajamentul ferm de a apăra, proteja și capacita societatea civilă. În calitate de Casă a societății civile europene, nu putem fi observatori pasivi. Vom reacționa cu fermitate în fața tentativelor de slăbire a spațiului civic. Vom pleda pentru un sprijin mai puternic, o mai bună protecție și o mai mare recunoaștere a rolului societății civile în consolidarea democrațiilor noastre”, a subliniat președintele CESE, dl Oliver Röpke, în cadrul sesiunii plenare a CESE din 27 martie, care a găzduit o dezbatere la nivel înalt privind depolarizarea societăților cu comisarul McGrath.

Dl Röpke a explicat că ONG-urile și mișcările active pe teren se confruntă din ce în ce mai mult cu regresul democratic, legislația restrictivă, campaniile de denigrare și acțiunile în justiție strategice menite să reducă la tăcere opoziția și care fac parte dintr-un efort mai amplu de discreditare și slăbire a celor care pledează pentru democrație, justiție socială și drepturi fundamentale.

În legătură cu recentele acuzații ale unor deputați europeni la adresa unor ONG-uri de apărare a mediului, dl Röpke consideră ca fiind deosebit de alarmant faptul că atacurile nu vin doar din afara instituțiilor noastre, ci, uneori, chiar din interiorul lor.

Comisarul McGrath a declarat că CESE se află într-o poziție unică pentru a aduce o contribuție foarte valoroasă la eforturile Comisiei de consolidare a democrației și de combatere a diviziunilor sociale. El consideră că cea mai bună modalitate de a combate polarizarea este capacitarea europenilor și asigurarea faptului că aceștia se simt reprezentați: „Dacă realizăm acest lucru, vom reuși să aducem mai aproape comunitățile, societățile și Uniunea noastră. Indiferent de ceea ce facem, știm că implicarea organizațiilor societății civile va continua să fie esențială.”

Noua strategie a UE privind societatea civilă, anunțată în programul de lucru al Comisiei pentru 2025, va sprijini, proteja și capacita organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului.

Dezbaterea în plen a prezentat, de asemenea, principalele concluzii ale Săptămânii societății civile 2025 a CESE, care a avut loc sub egida „Consolidarea coeziunii și a participării în societăți polarizate”. Printre vorbitori s-au numărat dna Brikena Xhomaqi, copreședintă a Grupului de legătură, care a prezentat principalele revendicări formulate în cadrul Săptămânii, dl Richard Vaško, de la Slovak Debate Association, câștigătorul Premiului pentru societatea civilă și activista pentru tineret, dna Kristýna Bulvasová, care a prezentat principalele recomandări exprimate la evenimentul anual al CESE pentru tineret, Europa ta, părerea ta! (YEYS).(ll)

„Îi învățăm pe elevi că faptele trebuie verificate, dar opiniile ar trebui discutate cu respect. Adevărata gândire critică respectă pluralitatea opiniilor”, afirmă Richard Vaško de la Asociația slovacă de dezbateri (SDA), câștigătoare a Premiului CESE pentru societatea civilă dedicat acest an combaterii polarizării, prin inițiativa sa intitulată „Olimpiada de gândire critică”. Richard, al cărui proiect a câștigat premiul întâi, ne-a vorbit despre olimpiadă și despre motivele pentru care predarea gândirii critice este esențială în lumea de astăzi, polarizată și bazată pe dezinformare.

Ați putea descrie cum arată o rundă a olimpiadei de gândire critică? Puteți da un exemplu de problemă de rezolvat sau de întrebare?

În rundele olimpiadei de gândire critică desfășurate în școli sau la nivel regional, elevii participă la teste care durează una până la două ore, cu acces deplin la internet și la instrumente online de verificare a faptelor, în cadrul cărora rezolvă o serie de probleme. Provocările se axează pe educația în domeniul mass-mediei, pe detectarea manipulării și a prejudecăților, pe interpretarea datelor și a studiilor, pe identificarea erorilor logice și pe formularea propriilor argumente.

De exemplu, într-o rundă recentă, elevilor li s-a solicitat să argumenteze dacă „ar trebui instalate camere video de supraveghere în școli, pentru a spori siguranța” – o chestiune oportună, ținând seama de actualele discuții în spațiul public din Slovacia. O altă sarcină a constat în analizarea unui material video TikTok viral care promova o teorie a conspirației despre Taylor Swift, pentru a identifica caracteristicile tipice ale gândirii conspiratorii. În cadrul unei a treia probe, elevii trebuiau să decidă care dintre cele două videoclipuri prezentate era generat de IA și care era autentic.

Toate edițiile anterioare ale testelor sunt disponibile publicului în limba slovacă la adresa www.okm.sk.

Ce ați sperat să obțineți prin intermediul olimpiadei de gândire critică? Ce v-a determinat să lansați acest proiect?

Obiectivul nostru este de a-i ajuta pe elevi începând cu vârsta la care ei încep să utilizeze platformele de comunicare socială și să consume conținut digital să-și dezvolte competențele necesare pentru a naviga în acest spațiu în mod critic, responsabil și judicios. Prin feedback periodic după fiecare rundă și prin cursuri de e-learning disponibile pentru pregătire, elevii dobândesc obiceiuri și instrumente transferabile pe care le pot aplica în viața de zi cu zi. În cele din urmă, dorim să creștem o generație de tineri informați, rezilienți împotriva dezinformării și capabili să conducă un dialog constructiv și bazat pe fapte.

Am lansat acest proiect ca răspuns la o lacună critică din sistemul nostru de învățământ: educația în domeniul mass-mediei și gândirea critică sunt încă foarte slab reprezentate în programele oficiale de învățământ. Mai mult de jumătate dintre elevii slovaci nu învață niciodată cum să evalueze dacă o informație este de încredere. Doar 16 % dintre tinerii slovaci verifică periodic informații din mass-media. Prin urmare, 56 % din populație tinde să creadă teoriile conspirației sau chiar minciuni sfruntate. Am dorit să schimbăm acest lucru prin introducerea unor măsuri scalabile și cu impact asupra școlilor din întreaga țară.

De ce credeți că dezvoltarea gândirii critice este atât de importantă în contextul actual? Avem șansa de a câștiga războiul împotriva știrilor false?

Știrile false au existat întotdeauna sub o anumită formă, dar trăim în prezent într-o epocă de bombardament informațional fără precedent. Având în vedere că platformele de comunicare socială reprezintă principala sursă de informații pentru mulți tineri, oricine poate răspândi cu ușurință dezinformarea, informarea greșită sau discursuri de incitare la ură. A învăța să filtrezi informațiile și să navighezi prin acest peisaj haotic a devenit o competență esențială pentru viață.

Cu toate acestea, nu vom „câștiga” niciodată pe deplin războiul împotriva știrilor false – este o țintă în mișcare, în continuă evoluție. Dar ceea ce putem face este să le oferim tinerilor instrumentele necesare pentru a se orienta mai bine în acest mediu, pentru a pune întrebări potrivite și pentru a gândi înainte de a da mai departe.

Ați primit feedback cu privire la proiectul dumneavoastră? Ne puteți da un exemplu în acest sens?

Colectăm feedback detaliat după fiecare rundă, iar reacțiile sunt extrem de pozitive. De exemplu, 93 % dintre profesorii ai căror elevi au participat la olimpiadă au declarat că acest lucru contribuie la consolidarea rezilienței elevilor lor împotriva dezinformării și a informațiilor înșelătoare. În plus, punctajul nostru în cadrul Net Promoter Score – un indicator esențial al satisfacției utilizatorilor – a ajuns la +76 în ultima rundă, ceea ce este considerat un rezultat excelent.

Ce sfaturi ați da altor organizații ale societății civile care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

Fiecare țară și context sunt diferite, iar organizațiile locale știu cel mai bine ce funcționează pentru comunitățile lor. Voi enumera însă câteva principii care au funcționat bine pentru noi:

În primul rând și cel mai important, nu le spunem tinerilor ce să gândească. Adevărata gândire critică respectă pluralitatea opiniilor. Dacă elevii simt că opiniile lor sunt impuse sau nu sunt acceptate, angajamentul lor dispare. Îi învățăm că faptele trebuie verificate, dar opiniile ar trebui discutate cu respect.

În al doilea rând, accesibilitatea și incluziunea sunt esențiale. Dacă nu vom „sparge bula” și nu vom ajunge dincolo de școlile de elită, nu vom avea un impact real. Programul nostru este gratuit, integral online, cu bariere reduse și disponibil și în limba celei mai mari minorități etnice. Anul acesta, 53 % dintre participanți au provenit din licee profesionale.

În al treilea rând, ne-am gândit de la început la scalabilitate și la utilizarea celor mai noi tehnologii pentru a o realiza. Utilizăm IA pentru a evalua răspunsurile deschise, ceea ce ne permite să menținem o experiență educațională de înaltă calitate fără a recurge la testarea cu variante multiple de răspuns. Deși era digitală a generat provocări serioase, ea ne oferă, de asemenea, instrumente puternice pentru a le aborda.

Richard Vaško face parte din Asociația slovacă de dezbateri (SDA) de la vârsta de 12 ani. Ca licean, el a câștigat campionatul național de dezbateri din Slovacia și a reprezentat Slovacia la campionatele mondiale de dezbateri pentru școlari. A terminat ca șef de promoție facultatea de drept, politică și filosofie a Universității din Warwick, Regatul Unit, și urmează în prezent cursurile de masterat pe teme de educație (cunoaștere, putere, politică) la Universitatea din Cambridge.

Din 2021, Richard lucrează la SDA, unde a fondat și coordonează în prezent „olimpiada de gândire critică”. De asemenea, a colaborat cu echipa de comunicare strategică a Ministerului Educației din Slovacia (StratCom) și a elaborat în comun manuale de formare a cadrelor didactice privind educația în domeniul mass-mediei pentru Institutul Național de Educație și Tineret. El desfășoară activități de cercetare și organizează o școală de vară multietnică pentru copiii defavorizați în cadrul Institutului Mathias Bel, un ONG axat pe minoritățile etnice și comunitățile rome marginalizate din Slovacia.

Antonio García Del Riego, membru al Grupului „Angajatori” al CESE

Europa se află într-un moment de cumpănă, în care se confruntă cu provocări istorice: de la tranziția verde la războiul din pragul ușii sale și la intensificarea concurenței la nivel mondial. Pentru a se face față acestor provocări va fi nevoie de mai mult decât de declarații politice. Va fi nevoie de bani și de capacitatea de mobilizare, canalizare și înmulțire a acestora. Pe scurt, va fi nevoie de un sistem financiar puternic, competitiv și autonom, care, din păcate, nu există în prezent.

Finanțarea este sistemul circulator al oricărei economii moderne. Pentru fiecare nouă fabrică, fiecare nou autovehicul electric, fiecare nouă aripă de spital sau fiecare nou start-up în domeniul tehnologiei curate este nevoie ca cineva să își asume riscul de finanțare. Iar în Europa, acel „cineva” este adesea o bancă. IMM-urile, care constituie 99 % din întreprinderile din UE, depind într-o măsură covârșitoare de creditele bancare pentru a crește, a investi și a exporta. Cu toate acestea, chiar instituțiile care formează nucleul ecosistemului nostru de finanțare riscă să fie depășite de concurență și să fie reglementate excesiv.

Se vorbește deseori în Europa de „autonomie strategică” în domeniul energiei, al apărării și al infrastructurii digitale, dar de autonomie financiară se pomenește rareori. Ea ar trebui să fie inclusă în conversație.

În prezent, peste 60 % din serviciile bancare de investiții din Europa sunt gestionate de numai patru bănci americane. Viitoarele norme Basel IV vor fi aplicate integral în UE, dar nu și în SUA, Regatul Unit sau Japonia. Această asimetrie creează un dezavantaj concurențial pentru băncile europene. Dacă dorim ca dubla tranziție să fie finanțată și sectoarele strategice sprijinite de bănci europene, acestea trebuie să concureze pe picior de egalitate.

Uniunea piețelor de capital trebuie să iasă din faza de retorică și să devină o adevărată piață unică pentru economii și investiții. În acest scop avem nevoie de o reglementare inteligentă, proporțională și propice, prin care să se protejeze stabilitatea și consumatorii, dar și să se deblocheze creșterea și competitivitatea. Acest lucru presupune următoarele:

• proporționalitate,
• neutralitate tehnologică și
• norme bazate pe rezultate.

Europa nu își poate permite să fie naivă. Într-o lume fasonată tot mai mult de o politică de forță și de blocuri economice, soliditatea financiară înseamnă suveranitate. Statele Unite și China au înțeles prea bine. Ar trebui să o înțelegem și noi.