Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2024 trebuie să se concentreze pe aspectele economice și sociale

În cadrul sesiunii plenare din februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a subliniat că factorii-cheie pentru redresarea în urma crizelor recente și pentru asigurarea unei Uniuni mai reziliente sunt creșterea durabilă, convergența socială, un mediu de afaceri favorabil și condiții mai bune de ocupare a forței de muncă.

Principala prioritate a Comisiei Europene pentru 2024 va fi asigurarea redresării Europei, acordând atenția cuvenită aspectelor economice și sociale. Obiectivul principal va fi atenuarea impactului nociv al războiului din Ucraina și a crizei energetice pe care o generează.

În cursul dezbaterii din sesiunea plenară din 14 februarie, președintele CESE, dl Oliver Röpke, a lăudat programul de lucru al Comisiei pentru 2024: Acest program pune un accent puternic pe simplificarea normelor pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Uniune Europeană. Personal, sunt recunoscător că aceste măsuri nu coboară nivelul standardelor sociale, de siguranță, de protecție a consumatorilor, de mediu sau economice. Suntem conștienți că Europa se confruntă cu un număr tot mai mare de provocări neprevăzute.

Evocând o perioadă de „provocări fără precedent, dar și de oportunități fără precedent”, dl Maroš Šefčovič, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european, relații interinstituționale și prospectivă, a subliniat hotărârea Comisiei de a reduce sarcina administrativă asupra cetățenilor și întreprinderilor din UE: Este crucial să ne asigurăm că întreprinderile noastre, în special cele mici și mijlocii, rămân competitive în contextul global și economic actual. De aceea continuăm să depunem eforturi pentru a reduce cu 25 % sarcinile care decurg din cerințele de raportare, fără a ne submina obiectivele de politică.

Programul de lucru al Comisiei pentru 2024 prezintă 41 de propuneri de simplificare și raționalizare a cerințelor de raportare, care, împreună, vor genera economii estimate la 3,6 miliarde de euro. Totodată, în 2024, ne vom strădui în continuare să avansăm pe calea tranziției verzi și a punerii în aplicare corespunzătoare a Pactului verde, menținând în același timp competitivitatea industriei noastre și asigurând o tranziție echitabilă din punct de vedere social, justă și favorabilă incluziunii, a adăugat dl Šefčovič, menționând necesitatea de a colabora îndeaproape și de a discuta cu toate părțile interesate, inclusiv cu fermierii.

În acest context, președintele CESE a subliniat că avizele Comitetului au evidențiat o serie de factori esențiali pentru redresarea în urma crizelor și pentru creșterea rezilienței UE. Printre aceștia s-au numărat creșterea durabilă, convergența socială, un mediu de afaceri favorabil, condiții mai bune de ocupare a forței de muncă și axarea pe convergența socială și economică ascendentă, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Vicepreședintele executiv a constatat cu satisfacție că Comitetul a elaborat inițiative importante, cum ar fi recrutarea unor membri din țări candidate la aderare (CESE este prima instituție a UE care implică țările candidate la UE în activitatea sa), evaluarea impactului UE din perspectiva tinerilor (Comitetul este de părere că această perspectivă ar trebui luată în considerare în fiecare domeniu de politică) și Pactul albastru al UE (apelul CESE la elaborarea unei abordări cuprinzătoare a politicilor europene în domeniul apei).

În cursul dezbaterii cu membrii CESE, dl Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE, a pus accentul la rândul său pe competitivitatea UE, afirmând că întreprinderile europene întâmpină dificultăți în îndeplinirea obiectivelor tranziției verzi și că se impune o evaluare pentru a verifica dacă aceste obiective sunt încă realiste și fezabile.

În numele Grupului „Lucrători” al CESE, președinta Secțiunii pentru afaceri sociale a CESE, dna Cinzia Del Rio, a declarat că tranziția verde și cea digitală trebuie să fie însoțite de măsuri de promovare a sustenabilității sociale. Securitatea socială trebuie să meargă mână în mână cu economia, iar agenda economică nu va putea niciodată să facă abstracție de dimensiunea socială a investițiilor și a reformelor. O dimensiune socială solidă reprezintă totodată o modalitate eficace de a combate retorica populistă.

În final, dl Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, s-a întrebat dacă prioritățile Comisiei sunt aliniate la prioritățile cetățenilor, așa cum reies dintr-un recent sondaj Eurobarometru. El a subliniat că o astfel de neconcordanță este periculoasă, în special în contextul creșterii populismului, că UE trebuie să stabilească contacte și să intre în dialog cu cetățenii europeni și să li se adreseze pe toate căile posibile pentru a afla ce au de spus și pentru a pune capăt lipsei de comunicare dintre instituții și cetățeni.