Viitoarele alegeri europene sunt esențiale pentru capacitatea UE de a combate alarmismul eurosceptic și de extremă dreaptă. Ele vor modela peisajul politic al UE și vor defini un rol activ și incluziv pentru cetățeni și organizațiile societății civile.
Viitoarele alegeri europene sunt esențiale pentru capacitatea UE de a combate alarmismul eurosceptic și de extremă dreaptă. Ele vor modela peisajul politic al UE și vor defini un rol activ și incluziv pentru cetățeni și organizațiile societății civile.
În acest context, CESE, casa societății civile organizate, organizează prima ediție a Săptămânii societății civile: Rise Up for Democracy! între 4 și 7 martie 2024.
Această manifestare va reuni persoane de toate vârstele și din toate mediile sociale: tineri, jurnaliști din toate statele membre ale UE, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, ai părților interesate și ai instituțiilor UE, care se vor implica în discuții animate, subliniind contribuția societății civile la aspectele sociale, politice și economice care ne afectează viața de zi cu zi.
Pentru că democrația se naște din participare, această nouă manifestare emblematică a CESE va combina cinci inițiative majore:
Zilele societății civile, unde cetățenii își vor face cunoscute așteptările cu privire la chestiuni esențiale pentru democrațiile noastre;
Inițiativa cetățenească europeană (ICE), întâlnire anuală la nivel înalt a viitorilor inițiatori de ICE, pentru stabilirea următorului lor obiectiv legislativ;
Europa ta, părerea ta! un eveniment unic dedicat tinerilor, care aduce UE mai aproape de tinerii din toate statele membre ale UE și din afara ei, inclusiv tineri reprezentanți ai țărilor candidate la aderarea la UE și ai Regatului Unit;
Premiul pentru societatea civilă, care recompensează proiecte creative și inovatoare fără scop lucrativ în sprijinul persoanelor cu afecțiuni mintale;
și, nu în ultimul rând, Seminarul jurnaliștilor, cu participarea jurnaliștilor din toate statele membre ale UE, care vor avea ocazia de a vedea direct cum lucrează Comitetul și de a relata aceste experiențe în țara lor.
Săptămâna societății civile va fi o platformă care va oferi societății civile organizate și cetățenilor posibilitatea să își exprime în timp util opiniile cu privire la aspecte-cheie pentru noua legislatură europeană. Cel mai important, manifestarea va încuraja participarea alegătorilor la vot și o atitudine proeuropeană.
Contribuțiile rezultate în urma Săptămânii societății civile și cele care provin de la participanți vor fi incluse într-o rezoluție care va prezenta principalele mesaje ale societății civile pentru o Europă mai democratică în perspectiva alegerilor europene.
Vă invit să ne unim forțele în acest demers important: nu ezitați să contribuiți la discuții și să încurajați cetățenii și asociațiile să ia parte la alegerile europene. Nu ratați această ocazie! UE are nevoie ca cetățenii săi să se exprime și să fie prezenți la vot.
În noua noastră rubrică Eu votez. Dar tu?, care va fi publicată până în iunie 2024, vă prezentăm opiniile invitaților noștri despre cum și de ce să participăm la alegerile europene. În ediția actuală, invitatul nostru este Andrej Matišák, șef adjunct al biroului de afaceri externe în cadrul celui mai mare cotidian din Slovacia, Pravda.
În noua noastră rubrică Eu votez. Dar tu?”, care va fi publicată până în iunie 2024, vă prezentăm opiniile invitaților noștri despre cum și de ce să participăm la alegerile europene. În ediția actuală, invitatul nostru este Andrej Matišák, șef adjunct al biroului de afaceri externe în cadrul celui mai mare cotidian din Slovacia, Pravda.
Bine ați venit în Slovacia! Bine ați venit în țara recordurilor europene.
Nu, nu vorbesc de un număr excepțional de castele, de tratamente spa exclusive sau de munți frumoși. Mă refer la recordurile politice ale Slovaciei. Și, din păcate, suntem codașii clasei.
Slovacii au votat pentru prima dată la alegerile pentru Parlamentul European în 2004. De atunci, țara mea a avut întotdeauna cea mai scăzută participare la vot. Întotdeauna.
Bine ați venit în Slovacia! Bine ați venit în țara recordurilor europene.
Nu, nu vorbesc de un număr excepțional de castele, de tratamente spa exclusive sau de munți frumoși. Mă refer la recordurile politice ale Slovaciei. Și, din păcate, suntem codașii clasei.
Slovacii au votat pentru prima dată la alegerile pentru Parlamentul European în 2004. De atunci, țara mea a avut întotdeauna cea mai scăzută participare la vot. Întotdeauna.
În 2014, aceasta a fost de numai 13,05 %. La momentul respectiv, am fost atât de convins că rata de participare va fi mai mică de 15 %, încât mă gândeam chiar să iau un împrumut bancar și să înființez un partid. Chiar și retrospectiv, cred că aș fi avut șansa să devin deputat în Parlamentul European.
Totuși, pe un ton mai serios: cum percep slovacii Uniunea Europeană în prezent? Ca pe o pușculiță din care se pot servi? Cu siguranță, însă problema este că Slovacia nici măcar nu poate utiliza eficient fondurile UE. Suntem printre cei mai slabi și în acest domeniu.
Deviza „Bruxelles dictează totul” este larg răspândită. Fără îndoială, poate fi întâlnită pretutindeni. Însă politicienii slovaci au perfecționat acest slogan la maximum. Dacă se întâmplă ceva bun, își asumă ei meritele. Dacă se întâmplă ceva rău, scuza este că „Bruxelles-ul a dat din nou greș”, și foarte puțini politicieni reușesc să nu cadă în capcana acestei explicații.
Totuși, și mass-media poate fi considerată o problemă. Acoperirea mediatică a subiectelor legate UE este adesea complet superficială. Jurnaliștii evită afacerile UE pentru că le consideră plictisitoare, astfel încât, atunci când le prezintă, se concentrează în primul rând pe chestiuni problematice, fie ele reale sau inventate.
Permiteți-mi să spun câteva cuvinte despre sectorul afacerilor. Antreprenorii vorbesc rareori în public despre avantajele UE. Și ei preferă să se plângă de ordinele și reglementările venite de la Bruxelles.
Toți acești factori luați împreună i-au determinat pe slovaci, potrivit sondajelor, să fie din ce în ce mai eurosceptici. Dacă adăugăm dezinformarea, inclusiv din partea Rusiei, pe care politicienii aflați în prezent la guvernare o utilizează în interesul propriu, ajungem la un cocktail exploziv de dezinteres și frustrare.
Nu, Slovacxit nu este deocamdată pe ordinea de zi. Dar este posibil să auzim tot mai des de el când, în cele din urmă, Slovacia va deveni o țară care nu mai are dreptul la fonduri UE.
Dacă dorim să evităm un scenariu sumbru, liderii politici din Slovacia trebuie, în cele din urmă, să privească UE ca un spațiu esențial pentru funcționarea țării lor și să se comporte în consecință. Din păcate, este deja clar că o parte considerabilă a reprezentării politice actuale a Slovaciei ar începe mai degrabă o luptă cu UE pentru a-și proteja interesele, orice ar fi.
Acest lucru înseamnă că toți alegătorii cărora le pasă de UE trebuie să discute despre importanța sa cu rudele, prietenii și chiar cu necunoscuți. Poate le cer prea mult și nu este clar la ce va duce demersul lor. Însă, orice altă variantă este mai rea.
În ultimul an, competitivitatea a devenit una dintre principalele priorități politice europene și nimeni nu poate ignora importanța acesteia pentru viitorul UE.
În ultimul an, competitivitatea a devenit una dintre principalele priorități politice europene și nimeni nu poate ignora importanța acesteia pentru viitorul UE.
Competitivitatea a fost o temă esențială a discursului anual privind starea Uniunii rostit de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, în luna septembrie a anului trecut. Dna von der Leyen s-a angajat să facă ceea ce este necesar pentru a apăra avantajul competitiv al Europei.
Întreprinderile europene întâmpină dificultăți în a recruta forță de muncă calificată, reglementarea sectoarelor-cheie este mai strictă decât în țările concurente, și anume Statele Unite și China, investițiile în cercetare și dezvoltare sunt mai scăzute, iar infrastructura fizică și digitală împiedică creșterea economică și comercială. Aceste provocări sunt bine cunoscute și au fost documentate în mai multe studii.
Dna von der Leyen l-a însărcinat pe dl Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene, să facă propuneri concrete cu privire la modul în care poate fi îmbunătățită competitivitatea UE. Salutăm acest demers. Cu toate acestea, doar sugestii bune nu sunt suficiente, este nevoie de voință politică și de capacitatea de a le pune în aplicare.
UE și-a stabilit obiectivul de a-și consolida reziliența și influența în lume, însă pierde competitivitatea necesară pentru atingerea acestui obiectiv. Se preconizează că valoarea cotei deținute de UE în economia mondială va scădea constant, de la aproape 15 % până la numai 9 % în 2050.
Prin urmare, este esențial și urgent să îmbunătățim productivitatea și competitivitatea UE. În acest scop, UE trebuie să adopte o agendă în materie de competitivitate care, în conformitate cu principiile pieței unice și ale economiei sociale de piață, să fie orientată spre viitor, bine definită și coordonată și să promoveze prosperitatea întreprinderilor și a lucrătorilor, îmbunătățindu-le capacitatea de a inova, a investi, a face schimburi comerciale și a concura pe piața globală pentru binele comun, dar și de a impulsiona tranziția europeană către neutralitatea climatică. Aceste aspecte sunt esențiale nu numai pentru a asigura, pe viitor, prosperitatea, inovarea, investițiile, comerțul și creșterea, ci și pentru a crea locuri de muncă de calitate și a îmbunătăți nivelul de trai.
Acest nou elan suscită așteptări clare din partea întreprinderilor europene, care solicită repoziționarea competitivității într-un cadru economic și societal pe termen lung mai larg.
CESE urmărește să identifice factorii și actorii care influențează competitivitatea și productivitatea pe termen lung și care trebuie luați în considerare într-o viziune integrată. Am analizat ecosistemele de competitivitate cu scopul de a explica Comisiei care sunt indicatorii pe care ar trebui să îi consolideze sau să îi completeze în continuare.
Astfel, o abordare bazată pe realitatea țării în evaluarea problemelor și modul lor de soluționare par a fi aspecte esențiale pe care Comisia nu le-a abordat suficient în cele două comunicări privind competitivitatea pe termen lung.
La nivel mai general, Comisia a elaborat o listă de 17 factori de performanță care trebuie evaluați anual cu privire la cele nouă dimensiuni ale competitivității pe care le identifică. De asemenea, este necesar ca statele membre să le respecte pe deplin, iar Comisia să dispună de mijloacele adecvate de punere în aplicare pentru a le obliga să facă acest lucru. Acestea sunt solicitările noastre.
Următorii indicatori sunt cei mai importanți:
accesul la finanțare, la un cost rezonabil, dar fără a penaliza generațiile viitoare;
în ceea ce privește serviciile publice și infrastructura critică, trebuie să investim și să măsurăm mai bine aceste investiții. În acest sens, propunem șase parametri de evaluare.
în ce privește cercetarea și inovarea, este crucială consolidarea cooperării, fie între sectorul public și cel privat, fie la scară regională sau globală;
în ce privește rețelele de date și energia, securitatea, prețul și neutralitatea climatică sunt cuvintele-cheie;
în ce privește circularitatea, nu mai este nevoie să demonstrăm rolul UE, dar trebuie să acordăm atenție echilibrului în ce privește concurența între operatori;
cadrul legislativ al UE privind digitalizarea este un precursor: conectivitatea, IA, datele etc. În acest cadru, trebuie să răspundem provocării de a echilibra aspectele umane cu promisiunile tehnologiei digitale;
educația și formarea trebuie să fie în măsură să răspundă provocărilor demografice și sociologice;
în fine, în ce privește autonomia strategică și comerțul, dependența este punctul nostru slab. Întreprinderile trebuie să se reorganizeze, iar UE trebuie să ofere un cadru favorabil pentru a face față acestei provocări.
În cele din urmă, în ceea ce privește piața unică, reiterăm cu fermitate necesitatea ca statele membre să respecte normele acquis-ului comunitar și principiile tratatelor. Eliminarea barierelor și instituirea unui control real. Voința politică a guvernelor UE de a pune în aplicare ceea ce negociază la Bruxelles și capacitatea Comisiei de a lucra în cadrul unor servicii interdepartamentale, și nu într-un mod compartimentat, care este o sursă de inconsecvență. Iată de ce avem nevoie.
Nu putem decât să repetăm acest lucru.
Și, în acest context, să ne bazăm pe Bruxelles pentru rezultatele verificărilor competitivității și să utilizăm clusterele industriale regionale la nivel național. Instrumente există, să le folosim!
Îmbunătățirea indicilor de referință și a cerințelor de raportare în domeniul serviciilor financiare și al sprijinului pentru investiții
Pentru rubrica noastră „O întrebare adresată...”, am întrebat-o pe raportoarea avizului CESE pe tema „Competitivitatea pe termen lung a UE: privind dincolo de 2030” și membră a CESE, Emilie Prouzet, ce este necesar pentru a asigura competitivitatea pe termen lung în UE. Adoptarea avizului este prevăzută pentru sesiunea plenară din martie.
Pentru rubrica noastră „O întrebare adresată...”, am întrebat-o pe raportoarea avizului CESE pe tema „Competitivitatea pe termen lung a UE: privind dincolo de 2030” și membră a CESE, Emilie Prouzet, ce este necesar pentru a asigura competitivitatea pe termen lung în UE. Adoptarea avizului este prevăzută pentru sesiunea plenară din martie.
De la crearea pieței unice europene, armonizarea și recunoașterea reciprocă a standardelor au permis întreprinderilor să își vândă produsele pe o piață de peste 450 de milioane de persoane. Aceasta reprezintă 61 % din comerțul intra-UE al întreprinderilor și stă la baza prosperității economice a Europei, aducând astfel beneficii cetățenilor, consumatorilor, lucrătorilor și întreprinderilor. Comisia Europeană estimează că 25 % din produsul intern brut al UE este generat de piața internă.
De la crearea pieței unice europene, armonizarea și recunoașterea reciprocă a standardelor au permis întreprinderilor să își vândă produsele pe o piață de peste 450 de milioane de persoane. Aceasta reprezintă 61 % din comerțul intra-UE al întreprinderilor și stă la baza prosperității economice a Europei, aducând astfel beneficii cetățenilor, consumatorilor, lucrătorilor și întreprinderilor. Comisia Europeană estimează că 25 % din produsul intern brut al UE este generat de piața internă.
Cu toate acestea, noile evoluții, cum ar fi transformarea digitală și tranziția către o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon și mai durabilă, impun noi ajustări, la fel ca și nevoile în schimbare ale consumatorilor, angajaților și întreprinderilor și noile condiții geopolitice.
Continuarea cu succes a pieței unice necesită îmbunătățiri în mai multe domenii, inclusiv politica energetică și industrială europeană, o uniune energetică, o uniune bancară, un cadru mai favorabil întreprinderilor mari și mici și un sprijin public sporit pentru proiectul european, servicii publice mai eficiente și o infrastructură îmbunătățită de IT, energie și transport.
Cu ocazia publicării, în prima jumătate a anului 2024, a două rapoarte de referință ale foștilor prim-miniștri italieni, dl Enrico Letta („Viitorul pieței unice”) și dl Mario Draghi (privind viitorul competitivității europene), Grupul „Angajatori” al CESE și-a sintetizat mesajele-cheie pentru viitorul reușit al pieței interne a UE într-un document de o pagină cu titlul „Piața unică a UE: generația următoare”.
Cel de al 5-lea raport privind dezvoltarea durabilă în Europa (ESDR) a arătat că, în ritmul actual, UE nu va reuși să atingă o treime din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030. Raportul, elaborat în colaborare cu societatea civilă, evidențiază stagnarea și regresia obiectivelor sociale și de mediu în multe țări europene, exacerbate de crizele din 2020. ODD se referă la domenii precum reducerea sărăciei, eradicarea foametei, sănătatea, educația, egalitatea de gen, politicile climatice și apa curată.
Cel de al 5-lea raport privind dezvoltarea durabilă în Europa (ESDR) a arătat că, în ritmul actual, UE nu va reuși să atingă o treime din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030. Raportul, elaborat în colaborare cu societatea civilă, evidențiază stagnarea și regresia obiectivelor sociale și de mediu în multe țări europene, exacerbate de crizele din 2020. ODD se referă la domenii precum reducerea sărăciei, eradicarea foametei, sănătatea, educația, egalitatea de gen, politicile climatice și apa curată.
Pentru a aborda aceste aspecte, au fost propuse zece măsuri politice decisive pentru a preveni dezechilibrele de mediu și sociale ireversibile. Caracterul urgent a fost subliniat în cadrul unui eveniment găzduit în comun de Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) a Comitetului Economic și Social European (CESE) și de Rețeaua ONU de soluții pentru dezvoltare durabilă (SDSN). Raportul urmărește să ghideze UE în consolidarea rolului său de lider în materie de ODD înainte de alegerile europene din iunie 2024 și de Summitul viitorului din septembrie 2024, convocat de Secretarul General al ONU.
Vorbitorii din cadrul evenimentului au subliniat necesitatea unor acțiuni imediate înainte de 2030 pentru a evita dezechilibrele ireversibile. Camilla Brückner din partea ONU/PNUD, Zakia Khattabi, ministrul federal belgian al climei, și Petra Petan din cadrul Comisiei Europene, au subliniat importanța menținerii angajamentului față de Agenda 2030 și Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Guillaume Lafortune, vicepreședinte al SDSN al ONU, a prezentat raportul și cele zece acțiuni prioritare destinate partidelor politice, viitorului Parlament European, viitoarei Comisii Europene, Consiliului European și statelor membre. Apelul la acțiune, cosemnat de CESE și de SDSN, îndeamnă liderii europeni să colaboreze pentru un Pact european verde, social și internațional al viitorului. Peter Schmidt, președintele Secțiunii NAT a CESE, subliniază că următorii șase ani sunt esențiali pentru promovarea Agendei 2030, subliniind angajamentul CESE de a impulsiona instituțiile UE către realizarea ODD și implicarea semnificativă a societății civile în acest sens. Apelul la acțiune este menit să ghideze liderii europeni către un acord european cuprinzător, aliniat la obiectivele ecologice și sociale promovate de CESE. (ks)
Comitetul Economic și Social European (CESE) elaborează o viziune pentru politica agricolă comună (PAC) post-2027 care să asigure reziliența și durabilitatea agriculturii europene. La solicitarea președinției belgiene a Consiliului UE, CESE a elaborat un aviz, adoptat în ianuarie, în care subliniază necesitatea unui cadru politic stabil, pe termen lung, care să sprijine producția durabilă de alimente, autonomia strategică deschisă și dezvoltarea rurală.
Comitetul Economic și Social European (CESE) elaborează o viziune pentru politica agricolă comună (PAC) post-2027 care să asigure reziliența și durabilitatea agriculturii europene. La solicitarea președinției belgiene a Consiliului UE, CESE a elaborat un aviz, adoptat în ianuarie, în care subliniază necesitatea unui cadru politic stabil, pe termen lung, care să sprijine producția durabilă de alimente, autonomia strategică deschisă și dezvoltarea rurală.
Având în vedere că, în proporție de 94,8 % fermele din UE sunt familiale, sectorul se confruntă cu provocări precum scăderea veniturilor, scăderea numărului de ferme, dificultăți legate de reînnoirea generațiilor și exodul forței de muncă din agricultură. În pofida reducerii alocărilor bugetare pentru PAC (sub 25 % în 2021), CESE solicită ca finanțarea PAC să fie proporțională cu obiectivele sale de durabilitate. Se recomandă trecerea de la sprijinul de bază pentru venit la stimulente financiare pentru serviciile sociale și de mediu, ceea ce ar permite o marjă de flexibilitate pentru fermele familiale mici pe parcursul unei perioade de tranziție.
Problemele legate de asigurarea unor standarde de viață echitabile pentru fermierii din UE, exacerbate de inflație, volatilitatea pieței energiei și schimbările climatice, evidențiază necesitatea reformării PAC. CESE ar dori ca aceste provocări să fie abordate de PAC post-2027, care ar trebui să se concentreze pe asigurarea unor condiții de muncă decente, să promoveze o alimentație mai sănătoasă, să reducă risipa de alimente și să reglementeze piețele alimentare. Se propun componente anticiclice și sprijin pentru producția de energie din surse regenerabile pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie și al întreruperilor aprovizionării. Sunt sugerate măsuri de răspuns la consecințele condițiilor climatice extreme și de capacitare a fermierilor, precum schemele de asigurări pentru parteneriatele public-privat și investițiile în inovare și tehnologii digitale.
În perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European din 2024, CESE subliniază necesitatea de a modela PAC astfel încât să răspundă nevoilor în continuă schimbare din societate și din agricultură. El subliniază că, în vederea elaborării și adaptării planurilor strategice, este important ca părțile interesate să fie implicate, statele membre să dispună de flexibilitate, iar procesele administrative să fie raționalizate. În fine, CESE are în vedere o PAC care, în contextul provocărilor globale, să asigure un echilibru între asigurarea securității alimentare, protecția mediului și promovarea bunăstării agricultorilor europeni.(ks)
