În ultimul an, competitivitatea a devenit una dintre principalele priorități politice europene și nimeni nu poate ignora importanța acesteia pentru viitorul UE.
În ultimul an, competitivitatea a devenit una dintre principalele priorități politice europene și nimeni nu poate ignora importanța acesteia pentru viitorul UE.
Competitivitatea a fost o temă esențială a discursului anual privind starea Uniunii rostit de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, în luna septembrie a anului trecut. Dna von der Leyen s-a angajat să facă ceea ce este necesar pentru a apăra avantajul competitiv al Europei.
Întreprinderile europene întâmpină dificultăți în a recruta forță de muncă calificată, reglementarea sectoarelor-cheie este mai strictă decât în țările concurente, și anume Statele Unite și China, investițiile în cercetare și dezvoltare sunt mai scăzute, iar infrastructura fizică și digitală împiedică creșterea economică și comercială. Aceste provocări sunt bine cunoscute și au fost documentate în mai multe studii.
Dna von der Leyen l-a însărcinat pe dl Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene, să facă propuneri concrete cu privire la modul în care poate fi îmbunătățită competitivitatea UE. Salutăm acest demers. Cu toate acestea, doar sugestii bune nu sunt suficiente, este nevoie de voință politică și de capacitatea de a le pune în aplicare.
UE și-a stabilit obiectivul de a-și consolida reziliența și influența în lume, însă pierde competitivitatea necesară pentru atingerea acestui obiectiv. Se preconizează că valoarea cotei deținute de UE în economia mondială va scădea constant, de la aproape 15 % până la numai 9 % în 2050.
Prin urmare, este esențial și urgent să îmbunătățim productivitatea și competitivitatea UE. În acest scop, UE trebuie să adopte o agendă în materie de competitivitate care, în conformitate cu principiile pieței unice și ale economiei sociale de piață, să fie orientată spre viitor, bine definită și coordonată și să promoveze prosperitatea întreprinderilor și a lucrătorilor, îmbunătățindu-le capacitatea de a inova, a investi, a face schimburi comerciale și a concura pe piața globală pentru binele comun, dar și de a impulsiona tranziția europeană către neutralitatea climatică. Aceste aspecte sunt esențiale nu numai pentru a asigura, pe viitor, prosperitatea, inovarea, investițiile, comerțul și creșterea, ci și pentru a crea locuri de muncă de calitate și a îmbunătăți nivelul de trai.
Acest nou elan suscită așteptări clare din partea întreprinderilor europene, care solicită repoziționarea competitivității într-un cadru economic și societal pe termen lung mai larg.
CESE urmărește să identifice factorii și actorii care influențează competitivitatea și productivitatea pe termen lung și care trebuie luați în considerare într-o viziune integrată. Am analizat ecosistemele de competitivitate cu scopul de a explica Comisiei care sunt indicatorii pe care ar trebui să îi consolideze sau să îi completeze în continuare.
Astfel, o abordare bazată pe realitatea țării în evaluarea problemelor și modul lor de soluționare par a fi aspecte esențiale pe care Comisia nu le-a abordat suficient în cele două comunicări privind competitivitatea pe termen lung.
La nivel mai general, Comisia a elaborat o listă de 17 factori de performanță care trebuie evaluați anual cu privire la cele nouă dimensiuni ale competitivității pe care le identifică. De asemenea, este necesar ca statele membre să le respecte pe deplin, iar Comisia să dispună de mijloacele adecvate de punere în aplicare pentru a le obliga să facă acest lucru. Acestea sunt solicitările noastre.
Următorii indicatori sunt cei mai importanți:
accesul la finanțare, la un cost rezonabil, dar fără a penaliza generațiile viitoare;
în ceea ce privește serviciile publice și infrastructura critică, trebuie să investim și să măsurăm mai bine aceste investiții. În acest sens, propunem șase parametri de evaluare.
în ce privește cercetarea și inovarea, este crucială consolidarea cooperării, fie între sectorul public și cel privat, fie la scară regională sau globală;
în ce privește rețelele de date și energia, securitatea, prețul și neutralitatea climatică sunt cuvintele-cheie;
în ce privește circularitatea, nu mai este nevoie să demonstrăm rolul UE, dar trebuie să acordăm atenție echilibrului în ce privește concurența între operatori;
cadrul legislativ al UE privind digitalizarea este un precursor: conectivitatea, IA, datele etc. În acest cadru, trebuie să răspundem provocării de a echilibra aspectele umane cu promisiunile tehnologiei digitale;
educația și formarea trebuie să fie în măsură să răspundă provocărilor demografice și sociologice;
în fine, în ce privește autonomia strategică și comerțul, dependența este punctul nostru slab. Întreprinderile trebuie să se reorganizeze, iar UE trebuie să ofere un cadru favorabil pentru a face față acestei provocări.
În cele din urmă, în ceea ce privește piața unică, reiterăm cu fermitate necesitatea ca statele membre să respecte normele acquis-ului comunitar și principiile tratatelor. Eliminarea barierelor și instituirea unui control real. Voința politică a guvernelor UE de a pune în aplicare ceea ce negociază la Bruxelles și capacitatea Comisiei de a lucra în cadrul unor servicii interdepartamentale, și nu într-un mod compartimentat, care este o sursă de inconsecvență. Iată de ce avem nevoie.
Nu putem decât să repetăm acest lucru.
Și, în acest context, să ne bazăm pe Bruxelles pentru rezultatele verificărilor competitivității și să utilizăm clusterele industriale regionale la nivel național. Instrumente există, să le folosim!
Îmbunătățirea indicilor de referință și a cerințelor de raportare în domeniul serviciilor financiare și al sprijinului pentru investiții
Pentru rubrica noastră „O întrebare adresată...”, am întrebat-o pe raportoarea avizului CESE pe tema „Competitivitatea pe termen lung a UE: privind dincolo de 2030” și membră a CESE, Emilie Prouzet, ce este necesar pentru a asigura competitivitatea pe termen lung în UE. Adoptarea avizului este prevăzută pentru sesiunea plenară din martie.
Pentru rubrica noastră „O întrebare adresată...”, am întrebat-o pe raportoarea avizului CESE pe tema „Competitivitatea pe termen lung a UE: privind dincolo de 2030” și membră a CESE, Emilie Prouzet, ce este necesar pentru a asigura competitivitatea pe termen lung în UE. Adoptarea avizului este prevăzută pentru sesiunea plenară din martie.
De la crearea pieței unice europene, armonizarea și recunoașterea reciprocă a standardelor au permis întreprinderilor să își vândă produsele pe o piață de peste 450 de milioane de persoane. Aceasta reprezintă 61 % din comerțul intra-UE al întreprinderilor și stă la baza prosperității economice a Europei, aducând astfel beneficii cetățenilor, consumatorilor, lucrătorilor și întreprinderilor. Comisia Europeană estimează că 25 % din produsul intern brut al UE este generat de piața internă.
De la crearea pieței unice europene, armonizarea și recunoașterea reciprocă a standardelor au permis întreprinderilor să își vândă produsele pe o piață de peste 450 de milioane de persoane. Aceasta reprezintă 61 % din comerțul intra-UE al întreprinderilor și stă la baza prosperității economice a Europei, aducând astfel beneficii cetățenilor, consumatorilor, lucrătorilor și întreprinderilor. Comisia Europeană estimează că 25 % din produsul intern brut al UE este generat de piața internă.
Cu toate acestea, noile evoluții, cum ar fi transformarea digitală și tranziția către o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon și mai durabilă, impun noi ajustări, la fel ca și nevoile în schimbare ale consumatorilor, angajaților și întreprinderilor și noile condiții geopolitice.
Continuarea cu succes a pieței unice necesită îmbunătățiri în mai multe domenii, inclusiv politica energetică și industrială europeană, o uniune energetică, o uniune bancară, un cadru mai favorabil întreprinderilor mari și mici și un sprijin public sporit pentru proiectul european, servicii publice mai eficiente și o infrastructură îmbunătățită de IT, energie și transport.
Cu ocazia publicării, în prima jumătate a anului 2024, a două rapoarte de referință ale foștilor prim-miniștri italieni, dl Enrico Letta („Viitorul pieței unice”) și dl Mario Draghi (privind viitorul competitivității europene), Grupul „Angajatori” al CESE și-a sintetizat mesajele-cheie pentru viitorul reușit al pieței interne a UE într-un document de o pagină cu titlul „Piața unică a UE: generația următoare”.
Cel de al 5-lea raport privind dezvoltarea durabilă în Europa (ESDR) a arătat că, în ritmul actual, UE nu va reuși să atingă o treime din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030. Raportul, elaborat în colaborare cu societatea civilă, evidențiază stagnarea și regresia obiectivelor sociale și de mediu în multe țări europene, exacerbate de crizele din 2020. ODD se referă la domenii precum reducerea sărăciei, eradicarea foametei, sănătatea, educația, egalitatea de gen, politicile climatice și apa curată.
Cel de al 5-lea raport privind dezvoltarea durabilă în Europa (ESDR) a arătat că, în ritmul actual, UE nu va reuși să atingă o treime din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030. Raportul, elaborat în colaborare cu societatea civilă, evidențiază stagnarea și regresia obiectivelor sociale și de mediu în multe țări europene, exacerbate de crizele din 2020. ODD se referă la domenii precum reducerea sărăciei, eradicarea foametei, sănătatea, educația, egalitatea de gen, politicile climatice și apa curată.
Pentru a aborda aceste aspecte, au fost propuse zece măsuri politice decisive pentru a preveni dezechilibrele de mediu și sociale ireversibile. Caracterul urgent a fost subliniat în cadrul unui eveniment găzduit în comun de Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) a Comitetului Economic și Social European (CESE) și de Rețeaua ONU de soluții pentru dezvoltare durabilă (SDSN). Raportul urmărește să ghideze UE în consolidarea rolului său de lider în materie de ODD înainte de alegerile europene din iunie 2024 și de Summitul viitorului din septembrie 2024, convocat de Secretarul General al ONU.
Vorbitorii din cadrul evenimentului au subliniat necesitatea unor acțiuni imediate înainte de 2030 pentru a evita dezechilibrele ireversibile. Camilla Brückner din partea ONU/PNUD, Zakia Khattabi, ministrul federal belgian al climei, și Petra Petan din cadrul Comisiei Europene, au subliniat importanța menținerii angajamentului față de Agenda 2030 și Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Guillaume Lafortune, vicepreședinte al SDSN al ONU, a prezentat raportul și cele zece acțiuni prioritare destinate partidelor politice, viitorului Parlament European, viitoarei Comisii Europene, Consiliului European și statelor membre. Apelul la acțiune, cosemnat de CESE și de SDSN, îndeamnă liderii europeni să colaboreze pentru un Pact european verde, social și internațional al viitorului. Peter Schmidt, președintele Secțiunii NAT a CESE, subliniază că următorii șase ani sunt esențiali pentru promovarea Agendei 2030, subliniind angajamentul CESE de a impulsiona instituțiile UE către realizarea ODD și implicarea semnificativă a societății civile în acest sens. Apelul la acțiune este menit să ghideze liderii europeni către un acord european cuprinzător, aliniat la obiectivele ecologice și sociale promovate de CESE. (ks)
Comitetul Economic și Social European (CESE) elaborează o viziune pentru politica agricolă comună (PAC) post-2027 care să asigure reziliența și durabilitatea agriculturii europene. La solicitarea președinției belgiene a Consiliului UE, CESE a elaborat un aviz, adoptat în ianuarie, în care subliniază necesitatea unui cadru politic stabil, pe termen lung, care să sprijine producția durabilă de alimente, autonomia strategică deschisă și dezvoltarea rurală.
Comitetul Economic și Social European (CESE) elaborează o viziune pentru politica agricolă comună (PAC) post-2027 care să asigure reziliența și durabilitatea agriculturii europene. La solicitarea președinției belgiene a Consiliului UE, CESE a elaborat un aviz, adoptat în ianuarie, în care subliniază necesitatea unui cadru politic stabil, pe termen lung, care să sprijine producția durabilă de alimente, autonomia strategică deschisă și dezvoltarea rurală.
Având în vedere că, în proporție de 94,8 % fermele din UE sunt familiale, sectorul se confruntă cu provocări precum scăderea veniturilor, scăderea numărului de ferme, dificultăți legate de reînnoirea generațiilor și exodul forței de muncă din agricultură. În pofida reducerii alocărilor bugetare pentru PAC (sub 25 % în 2021), CESE solicită ca finanțarea PAC să fie proporțională cu obiectivele sale de durabilitate. Se recomandă trecerea de la sprijinul de bază pentru venit la stimulente financiare pentru serviciile sociale și de mediu, ceea ce ar permite o marjă de flexibilitate pentru fermele familiale mici pe parcursul unei perioade de tranziție.
Problemele legate de asigurarea unor standarde de viață echitabile pentru fermierii din UE, exacerbate de inflație, volatilitatea pieței energiei și schimbările climatice, evidențiază necesitatea reformării PAC. CESE ar dori ca aceste provocări să fie abordate de PAC post-2027, care ar trebui să se concentreze pe asigurarea unor condiții de muncă decente, să promoveze o alimentație mai sănătoasă, să reducă risipa de alimente și să reglementeze piețele alimentare. Se propun componente anticiclice și sprijin pentru producția de energie din surse regenerabile pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie și al întreruperilor aprovizionării. Sunt sugerate măsuri de răspuns la consecințele condițiilor climatice extreme și de capacitare a fermierilor, precum schemele de asigurări pentru parteneriatele public-privat și investițiile în inovare și tehnologii digitale.
În perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European din 2024, CESE subliniază necesitatea de a modela PAC astfel încât să răspundă nevoilor în continuă schimbare din societate și din agricultură. El subliniază că, în vederea elaborării și adaptării planurilor strategice, este important ca părțile interesate să fie implicate, statele membre să dispună de flexibilitate, iar procesele administrative să fie raționalizate. În fine, CESE are în vedere o PAC care, în contextul provocărilor globale, să asigure un echilibru între asigurarea securității alimentare, protecția mediului și promovarea bunăstării agricultorilor europeni.(ks)
Dat fiind că alegerile europene din iunie 2024 reprezintă fundamentul viitorului Europei, CESE, în calitate de partener instituțional al societății civile, organizează prima ediție a Săptămânii societății civile, manifestare intitulată Rise Up for Democracy!
Dat fiind că alegerile europene din iunie 2024 reprezintă fundamentul viitorului Europei, CESE, în calitate de partener instituțional al societății civile, organizează prima ediție a Săptămânii societății civile, manifestare intitulată Rise Up for Democracy!
Vei participa?
Manifestarea va reuni participanți de diferite vârste și din medii variate: tineri, jurnaliști și reprezentanți ai instituțiilor UE, care se vor angaja într-o dezbatere animată despre aspecte care ne afectează viața de zi cu zi și viitorul Europei. Vom aborda teme precum diferitele amenințări și provocări la adresa valorilor democratice, precum și așteptările societății civile de la viitorii lideri ai Europei. Propunerile noastre vor fi apoi incluse în rezoluția CESE privind alegerile și în propuneri politice specifice.
#CivSocWeek va reuni cinci inițiative majore ale CESE:
Zilele societății civile – o manifestare emblematică anuală care evidențiază gama largă de contribuții ale societății civile organizate la construirea unei UE mai apropiate de așteptările cetățenilor în ce privește aspecte esențiale pentru societățile noastre democratice. Aceasta urmărește, la rândul său, să încurajeze o mai mare implicare a societății civile în proiectul european, la toate nivelurile.
Ziua inițiativei cetățenești europene – o conferință anuală la nivel înalt, care oferă un forum și o platformă unde organizatorii și părțile interesate înregistrate și viitorii inițiatori ai ICE pot face schimb de informații și de experiențe și pot prezenta publicului activitățile lor legate de ICE.
Europa ta, părerea ta! o manifestare dedicată tinerilor, care stabilește o legătură între UE și tinerii din statele membre, din țările candidate și din Regatul Unit, motivându-i să își exercite dreptul democratic de vot. Prin sesiuni dinamice de consultări, tinerii participanți se vor implica în dezbateri, vor încuraja colaborarea și realizarea consensului.
Premiul pentru societatea civilă – un premiu anual care recompensează proiecte eficiente, inovatoare și creative conduse de societatea civilă și de cetățeni. Anul acesta premiul se va adresa inițiativelor de sprijinire a bunăstării mentale în Europa, la nivel individual sau colectiv.
Seminarul jurnaliștilor reunește jurnaliști din statele membre pentru a se alătura discuțiilor privind starea democrației în Uniune și viitoarele alegeri europene și a vedea direct cum lucrează Comitetul.
Participă și tu și lasă-te inspirat/ă de atelierele și dezbaterile noastre la nivel înalt moderate de experți. Fă-ți auzită vocea cu privire la chestiuni esențiale pentru noul ciclu legislativ și intră în contact cu asociații ale societății civile și cu factori ai schimbării din întreaga Europă!
Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE
La 24 ianuarie, societatea civilă europeană a trimis o scrisoare deschisă președintelor Comisiei Europene și Parlamentului European, precum și Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene. Semnatarii scrisorii îndeamnă cele trei instituții principale ale Uniunii Europene (UE) implicate în procesul decizional al UE să ia măsuri concrete pentru a pune în aplicare un dialog deschis, transparent și constant cu organizațiile societății civile în toate domeniile de politică, astfel cum se prevede la articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE
La 24 ianuarie, societatea civilă europeană a trimis o scrisoare deschisă președintelor Comisiei Europene și Parlamentului European, precum și Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene. Semnatarii scrisorii îndeamnă cele trei instituții principale ale Uniunii Europene (UE) implicate în procesul decizional al UE să ia măsuri concrete pentru a pune în aplicare un dialog deschis, transparent și constant cu organizațiile societății civile în toate domeniile de politică, astfel cum se prevede la articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Scrisoarea deschisă a fost inițiată de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE și de Societatea civilă Europa și include propuneri specifice de punere în aplicare. Scrisoarea a primit sprijinul unui număr total de 156 de semnatari din 26 de state membre. Printre semnatari se numără 39 de rețele europene, 85 de organizații naționale și 60 de membri ai Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE.
Dialogul civil rămâne fragmentat și nestructurat la nivelul instituțiilor UE, în pofida dispozițiilor legale. Acesta este motivul pentru care semnatarii scrisorii deschise #EUCivilDialogueNow solicită instituțiilor UE:
să inițieze un acord interinstituțional privind dialogul civil;
să stabilească, în cadrul fiecărei instituții, funcții de conducere responsabile de relațiile cu societatea civilă;
să încurajeze și să promoveze o cooperare mai strânsă între actorii civili și sociali.
Aceste eforturi trebuie să se bazeze pe recomandările Conferinței privind viitorul Europei. Ca un prim pas, semnatarii propun o comunicare a Comisiei Europene privind consolidarea dialogului civil la nivelul UE.
Apelul lansat de Comitetul Economic și Social European în favoarea unui Pact albastru european se bucură de un sprijin tot mai mare din partea factorilor de decizie și a societății civile, grație recunoașterii tot mai mari a urgenței de a aborda problema deficitului de apă, și potențialului Pactului albastru de a oferi o soluție cuprinzătoare.
Apelul lansat de Comitetul Economic și Social European în favoarea unui Pact albastru european se bucură de un sprijin tot mai mare din partea factorilor de decizie și a societății civile, grație recunoașterii tot mai mari a urgenței de a aborda problema deficitului de apă, și potențialului Pactului albastru de a oferi o soluție cuprinzătoare.
O manifestare recentă organizată în cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE) a reunit principalele părți interesate pentru a discuta despre Pactul albastru și potențialul acestuia de a transforma practicile de gestionare a apei de pe întregul continent, cu accent pe bazinele hidrografice.
„Ne confruntăm cu o criză a apei de proporții fără precedent”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke. Făcând referire la viitoarele alegeri europene din luna iunie, el a remarcat că apa este un subiect care îi privește pe toți cetățenii. „Cum vor aborda factorii de decizie din UE problema apei și provocările viitoare? A sosit momentul să punem aceste întrebări”.
Reiterând apelurile pentru o soluție cuprinzătoare, deputata în Parlamentul European Pernille Weiss a pledat în favoarea unui fond dedicat tranziției hidrice, menit să sprijine întreprinderile și comunitățile în tranziția către practici hidrice sustenabile. Raportorul special al ONU, Pedro Arrojo Agudo, a subliniat că deficitul de apă și schimbările climatice nu cunosc frontiere, și a solicitat UE să-și asume un rol de lider în găsirea unei soluții globale la criza apei.
Apelul CESE în favoarea unui Pact albastru european a fost susținut de o gamă largă de părți interesate, printre care se numără Compagnie Nationale du Rhône (CNR), o întreprindere franceză de interes public care gestionează fluviul Ron. Eric Divet, directorul resurselor hidrice din cadrul acestei întreprinderi, a ilustrat rezultatele pozitive înregistrate de aceasta în gestionarea durabilă a apei, inclusiv eforturile de refacere a zonelor umede, de îmbunătățire a biodiversității râurilor și de adaptare la schimbările climatice.
Se preconizează că, în lunile următoare, Comisia Europeană își va prezenta Inițiativa pentru reziliență la stresul hidric. CESE este pregătit să colaboreze cu instituțiile UE și cu părțile interesate pentru a se asigura că propunerile sale privind un Pact albastru european se numără printre prioritățile următoarei Comisii Europene. (gb)
