Până în prezent, premiul emblematic al CESE pentru societatea civilă a fost decernat de 15 ori. Prin acest premiu sunt recompensate proiectele care adoptă o abordare deosebit de creativă și inovatoare a unor teme de mare relevanță pentru UE.

Candidaturile pot fi depuse de oricare dintre organizațiile societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și care acționează la nivel local, regional, național sau european. Premiul este deschis și persoanelor fizice care își au reședința în UE, precum și întreprinderilor înregistrate sau care își desfășoară activitatea în UE, cu condiția strictă ca proiectele lor să fie non-profit.

Inițiativele și proiectele eligibile trebuie să se desfășoare în UE. Ele trebuie să fi fost deja puse în aplicare sau să se afle în derulare la data-limită pentru depunerea candidaturilor;

Scopul premiului este de a sensibiliza opinia publică cu privire la contribuția remarcabilă a societății civile la crearea unei identități și a unei cetățenii europene și la promovarea valorilor comune care consolidează integrarea europeană.

Tema premiului se schimbă în fiecare an. În 2023, proiectele s-au axat pe sănătatea mintală. În 2022, în mod excepțional, CESE a acordat câte un premiu pentru două teme diferite: tineretul și Ucraina. În 2021, premiul a recompensat proiecte climatice care promovează o tranziție justă. În 2020, CESE a înlocuit Premiul pentru societatea civilă cu un premiu unic, Premiul pentru solidaritatea civilă, dedicat combaterii COVID-19. Între alte teme din trecut s-au numărat egalitatea de gen și emanciparea femeilor, identitățile europene, patrimoniul cultural și migrația.

În octombrie 2024, CESE a lansat cel de-al 15-lea Premiu pentru societatea civilă, dedicat, de data aceasta, combaterii polarizării dăunătoare a societății europene.

Tema polarizării este mai urgentă ca niciodată. În contextul numeroaselor crize care se suprapun – inclusiv pandemia de COVID-19, războiul Rusiei în Ucraina și instabilitatea socială și economică larg răspândită – a crescut neîncrederea în instituțiile și autoritățile publice, ceea ce a dus la o polarizare dăunătoare.

Societatea civilă joacă un rol esențial în combaterea acestei neîncrederi și în monitorizarea punctelor critice de polarizare online și offline, și, astfel, în îmbunătățirea coeziunii sociale și în susținerea idealurilor democratice. Împreună cu autoritățile publice și cu societatea civilă, premiul poate contribui la protejarea democrației liberale de tendințele autoritare.

Din acest motiv, CESE a decis să acorde actualul Premiu pentru societatea civilă unor inițiative non-profit care intervin în mod eficace prin punerea în aplicare a unor măsuri preventive, de avertizare timpurie și, acolo unde este necesar, de detensionare, care să garanteze că valorile democratice sunt respectate, că polarizarea nu devine nocivă și că discursurile unilaterale nu duc la acte de violență.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a cerut ca programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2025 – în care sunt stabilite prioritățile UE în materie de legislație și politici – să se axeze pe reziliența economică, echitatea socială și durabilitate. În cadrul unei dezbateri în plen cu Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, CESE – care joacă un rol esențial în elaborarea programului de lucru – și-a reafirmat angajamentul de a contribui la elaborarea unei agende în care să fie abordate provocările urgente și prin care să se asigure, în același timp, o Uniune Europeană mai favorabilă incluziunii și mai orientată spre viitor.

În decembrie 2024, CESE și-a prezentat contribuția la programul de lucru intitulat „Progresăm împreună: o Uniune mai ambițioasă, mai simplă și mai rapidă”. Prin această viziune se urmărește abordarea cu prioritate a provocărilor economice și geopolitice ale UE. În cadrul unor ample consultări și recomandări, CESE aduce în fiecare an fine ajustări programului de lucru, pentru a se asigura că acesta este de cel mai mare folos cetățenilor și întreprinderilor europene.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a salutat colaborarea strânsă cu Comisia Europeană. Deși recunoaște eforturile Comisiei, el a făcut apel la o abordare mai ambițioasă și mai favorabilă incluziunii. „Ne menținem angajamentul de a elabora politici care promovează stabilitatea economică, echitatea socială și valorile democratice”, a declarat el.

Dl Dombrovskis a reafirmat că programul de lucru al Comisiei pentru următorii cinci ani vizează stimularea competitivității economice și a securității. „Luarea de măsuri pentru reducerea birocrației excesive este un element important pentru construirea acestei Europe mai competitive. Agenda noastră de simplificare are menirea de a garanta că normele noastre înlesnesc – nu împiedică – atingerea obiectivelor noastre economice, sociale, de mediu și de securitate”, a afirmat el.

Principalele priorități pentru 2025

Creșterea economică și competitivitatea

Programul de lucru se axează pe reformele structurale, pe noul cadru financiar multianual (CFM) și pe consolidarea piețelor de capital. CESE susține ideea unei abordări mai largi a rezilienței economice, în cadrul căreia să se caute soluții la creșterea lentă, la criza costului vieții și la tot mai marea incertitudine geopolitică.

O reglementare mai inteligentă, nu doar mai puțină

CESE sprijină angajamentul Comisiei de a reduce sarcinile administrative, dar atrage atenția că simplificarea reglementărilor nu trebuie să aibă loc în detrimentul protecției sociale sau al standardelor de mediu.

Stimularea inovațiilor și investițiilor

Dat fiind accentul puternic pus pe rețelele digitale, IA și tehnologiile cuantice, poziția de lider tehnologic a UE constituie o prioritate a programului de lucru. CESE îndeamnă insistent Comisia să creeze condițiile necesare pentru prevenirea scurgerilor de capital și stimularea investițiilor pe termen lung în Europa.

O Europă mai echitabilă și mai verde

Prin abordarea unor provocări precum deficitul de competențe, securitatea alimentară și finanțarea durabilă, scopul programului de lucru este să se consolideze durabilitatea socială și a mediului. CESE subliniază importanța politicilor de promovare a coeziunii sociale și a unei tranziții digitale juste.

Pregătirea pentru extindere și pentru viitor

Având în vedere posibila extindere după 2028 pentru care se pregătește UE, programul de lucru conține planuri de stabilitate financiară și politică. CESE insistă să fie integrate perspectivele societății, pentru a se asigura că politicile corespund nevoilor tuturor europenilor. (tk)

În cadrul unei dezbateri cu dl Michael McGrath, comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, CESE a avertizat cu privire la eforturile continue de a-i reduce la tăcere, de a-i discredita și de a-i destabiliza pe cei care apără democrația, justiția socială și drepturile fundamentale și și-a exprimat disponibilitatea de a-și uni forțele cu Comisia pentru a proteja societatea civilă europeană și a combate polarizarea.

Comitetul Economic și Social European (CESE) este pregătit să joace un rol concret în viitoarea strategie a Comisiei Europene privind societatea civilă, care este în curs de elaborare pentru a consolida democrația și spațiul civic și pentru a unifica comunitățile divizate din întreaga UE. Având în vedere intensificarea atacurilor asupra grupurilor societății civile și a mass-mediei independente, CESE se angajează să se mobilizeze pentru respingerea acestora și să contribuie la protejarea bazelor unei societăți libere și deschise.

„CESE își menține angajamentul ferm de a apăra, proteja și capacita societatea civilă. În calitate de Casă a societății civile europene, nu putem fi observatori pasivi. Vom reacționa cu fermitate în fața tentativelor de slăbire a spațiului civic. Vom pleda pentru un sprijin mai puternic, o mai bună protecție și o mai mare recunoaștere a rolului societății civile în consolidarea democrațiilor noastre”, a subliniat președintele CESE, dl Oliver Röpke, în cadrul sesiunii plenare a CESE din 27 martie, care a găzduit o dezbatere la nivel înalt privind depolarizarea societăților cu comisarul McGrath.

Dl Röpke a explicat că ONG-urile și mișcările active pe teren se confruntă din ce în ce mai mult cu regresul democratic, legislația restrictivă, campaniile de denigrare și acțiunile în justiție strategice menite să reducă la tăcere opoziția și care fac parte dintr-un efort mai amplu de discreditare și slăbire a celor care pledează pentru democrație, justiție socială și drepturi fundamentale.

În legătură cu recentele acuzații ale unor deputați europeni la adresa unor ONG-uri de apărare a mediului, dl Röpke consideră ca fiind deosebit de alarmant faptul că atacurile nu vin doar din afara instituțiilor noastre, ci, uneori, chiar din interiorul lor.

Comisarul McGrath a declarat că CESE se află într-o poziție unică pentru a aduce o contribuție foarte valoroasă la eforturile Comisiei de consolidare a democrației și de combatere a diviziunilor sociale. El consideră că cea mai bună modalitate de a combate polarizarea este capacitarea europenilor și asigurarea faptului că aceștia se simt reprezentați: „Dacă realizăm acest lucru, vom reuși să aducem mai aproape comunitățile, societățile și Uniunea noastră. Indiferent de ceea ce facem, știm că implicarea organizațiilor societății civile va continua să fie esențială.”

Noua strategie a UE privind societatea civilă, anunțată în programul de lucru al Comisiei pentru 2025, va sprijini, proteja și capacita organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului.

Dezbaterea în plen a prezentat, de asemenea, principalele concluzii ale Săptămânii societății civile 2025 a CESE, care a avut loc sub egida „Consolidarea coeziunii și a participării în societăți polarizate”. Printre vorbitori s-au numărat dna Brikena Xhomaqi, copreședintă a Grupului de legătură, care a prezentat principalele revendicări formulate în cadrul Săptămânii, dl Richard Vaško, de la Slovak Debate Association, câștigătorul Premiului pentru societatea civilă și activista pentru tineret, dna Kristýna Bulvasová, care a prezentat principalele recomandări exprimate la evenimentul anual al CESE pentru tineret, Europa ta, părerea ta! (YEYS).(ll)

„Îi învățăm pe elevi că faptele trebuie verificate, dar opiniile ar trebui discutate cu respect. Adevărata gândire critică respectă pluralitatea opiniilor”, afirmă Richard Vaško de la Asociația slovacă de dezbateri (SDA), câștigătoare a Premiului CESE pentru societatea civilă dedicat acest an combaterii polarizării, prin inițiativa sa intitulată „Olimpiada de gândire critică”. Richard, al cărui proiect a câștigat premiul întâi, ne-a vorbit despre olimpiadă și despre motivele pentru care predarea gândirii critice este esențială în lumea de astăzi, polarizată și bazată pe dezinformare.

Ați putea descrie cum arată o rundă a olimpiadei de gândire critică? Puteți da un exemplu de problemă de rezolvat sau de întrebare?

În rundele olimpiadei de gândire critică desfășurate în școli sau la nivel regional, elevii participă la teste care durează una până la două ore, cu acces deplin la internet și la instrumente online de verificare a faptelor, în cadrul cărora rezolvă o serie de probleme. Provocările se axează pe educația în domeniul mass-mediei, pe detectarea manipulării și a prejudecăților, pe interpretarea datelor și a studiilor, pe identificarea erorilor logice și pe formularea propriilor argumente.

De exemplu, într-o rundă recentă, elevilor li s-a solicitat să argumenteze dacă „ar trebui instalate camere video de supraveghere în școli, pentru a spori siguranța” – o chestiune oportună, ținând seama de actualele discuții în spațiul public din Slovacia. O altă sarcină a constat în analizarea unui material video TikTok viral care promova o teorie a conspirației despre Taylor Swift, pentru a identifica caracteristicile tipice ale gândirii conspiratorii. În cadrul unei a treia probe, elevii trebuiau să decidă care dintre cele două videoclipuri prezentate era generat de IA și care era autentic.

Toate edițiile anterioare ale testelor sunt disponibile publicului în limba slovacă la adresa www.okm.sk.

Ce ați sperat să obțineți prin intermediul olimpiadei de gândire critică? Ce v-a determinat să lansați acest proiect?

Obiectivul nostru este de a-i ajuta pe elevi începând cu vârsta la care ei încep să utilizeze platformele de comunicare socială și să consume conținut digital să-și dezvolte competențele necesare pentru a naviga în acest spațiu în mod critic, responsabil și judicios. Prin feedback periodic după fiecare rundă și prin cursuri de e-learning disponibile pentru pregătire, elevii dobândesc obiceiuri și instrumente transferabile pe care le pot aplica în viața de zi cu zi. În cele din urmă, dorim să creștem o generație de tineri informați, rezilienți împotriva dezinformării și capabili să conducă un dialog constructiv și bazat pe fapte.

Am lansat acest proiect ca răspuns la o lacună critică din sistemul nostru de învățământ: educația în domeniul mass-mediei și gândirea critică sunt încă foarte slab reprezentate în programele oficiale de învățământ. Mai mult de jumătate dintre elevii slovaci nu învață niciodată cum să evalueze dacă o informație este de încredere. Doar 16 % dintre tinerii slovaci verifică periodic informații din mass-media. Prin urmare, 56 % din populație tinde să creadă teoriile conspirației sau chiar minciuni sfruntate. Am dorit să schimbăm acest lucru prin introducerea unor măsuri scalabile și cu impact asupra școlilor din întreaga țară.

De ce credeți că dezvoltarea gândirii critice este atât de importantă în contextul actual? Avem șansa de a câștiga războiul împotriva știrilor false?

Știrile false au existat întotdeauna sub o anumită formă, dar trăim în prezent într-o epocă de bombardament informațional fără precedent. Având în vedere că platformele de comunicare socială reprezintă principala sursă de informații pentru mulți tineri, oricine poate răspândi cu ușurință dezinformarea, informarea greșită sau discursuri de incitare la ură. A învăța să filtrezi informațiile și să navighezi prin acest peisaj haotic a devenit o competență esențială pentru viață.

Cu toate acestea, nu vom „câștiga” niciodată pe deplin războiul împotriva știrilor false – este o țintă în mișcare, în continuă evoluție. Dar ceea ce putem face este să le oferim tinerilor instrumentele necesare pentru a se orienta mai bine în acest mediu, pentru a pune întrebări potrivite și pentru a gândi înainte de a da mai departe.

Ați primit feedback cu privire la proiectul dumneavoastră? Ne puteți da un exemplu în acest sens?

Colectăm feedback detaliat după fiecare rundă, iar reacțiile sunt extrem de pozitive. De exemplu, 93 % dintre profesorii ai căror elevi au participat la olimpiadă au declarat că acest lucru contribuie la consolidarea rezilienței elevilor lor împotriva dezinformării și a informațiilor înșelătoare. În plus, punctajul nostru în cadrul Net Promoter Score – un indicator esențial al satisfacției utilizatorilor – a ajuns la +76 în ultima rundă, ceea ce este considerat un rezultat excelent.

Ce sfaturi ați da altor organizații ale societății civile care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

Fiecare țară și context sunt diferite, iar organizațiile locale știu cel mai bine ce funcționează pentru comunitățile lor. Voi enumera însă câteva principii care au funcționat bine pentru noi:

În primul rând și cel mai important, nu le spunem tinerilor ce să gândească. Adevărata gândire critică respectă pluralitatea opiniilor. Dacă elevii simt că opiniile lor sunt impuse sau nu sunt acceptate, angajamentul lor dispare. Îi învățăm că faptele trebuie verificate, dar opiniile ar trebui discutate cu respect.

În al doilea rând, accesibilitatea și incluziunea sunt esențiale. Dacă nu vom „sparge bula” și nu vom ajunge dincolo de școlile de elită, nu vom avea un impact real. Programul nostru este gratuit, integral online, cu bariere reduse și disponibil și în limba celei mai mari minorități etnice. Anul acesta, 53 % dintre participanți au provenit din licee profesionale.

În al treilea rând, ne-am gândit de la început la scalabilitate și la utilizarea celor mai noi tehnologii pentru a o realiza. Utilizăm IA pentru a evalua răspunsurile deschise, ceea ce ne permite să menținem o experiență educațională de înaltă calitate fără a recurge la testarea cu variante multiple de răspuns. Deși era digitală a generat provocări serioase, ea ne oferă, de asemenea, instrumente puternice pentru a le aborda.

Richard Vaško face parte din Asociația slovacă de dezbateri (SDA) de la vârsta de 12 ani. Ca licean, el a câștigat campionatul național de dezbateri din Slovacia și a reprezentat Slovacia la campionatele mondiale de dezbateri pentru școlari. A terminat ca șef de promoție facultatea de drept, politică și filosofie a Universității din Warwick, Regatul Unit, și urmează în prezent cursurile de masterat pe teme de educație (cunoaștere, putere, politică) la Universitatea din Cambridge.

Din 2021, Richard lucrează la SDA, unde a fondat și coordonează în prezent „olimpiada de gândire critică”. De asemenea, a colaborat cu echipa de comunicare strategică a Ministerului Educației din Slovacia (StratCom) și a elaborat în comun manuale de formare a cadrelor didactice privind educația în domeniul mass-mediei pentru Institutul Național de Educație și Tineret. El desfășoară activități de cercetare și organizează o școală de vară multietnică pentru copiii defavorizați în cadrul Institutului Mathias Bel, un ONG axat pe minoritățile etnice și comunitățile rome marginalizate din Slovacia.

Antonio García Del Riego, membru al Grupului „Angajatori” al CESE

Europa se află într-un moment de cumpănă, în care se confruntă cu provocări istorice: de la tranziția verde la războiul din pragul ușii sale și la intensificarea concurenței la nivel mondial. Pentru a se face față acestor provocări va fi nevoie de mai mult decât de declarații politice. Va fi nevoie de bani și de capacitatea de mobilizare, canalizare și înmulțire a acestora. Pe scurt, va fi nevoie de un sistem financiar puternic, competitiv și autonom, care, din păcate, nu există în prezent.

Finanțarea este sistemul circulator al oricărei economii moderne. Pentru fiecare nouă fabrică, fiecare nou autovehicul electric, fiecare nouă aripă de spital sau fiecare nou start-up în domeniul tehnologiei curate este nevoie ca cineva să își asume riscul de finanțare. Iar în Europa, acel „cineva” este adesea o bancă. IMM-urile, care constituie 99 % din întreprinderile din UE, depind într-o măsură covârșitoare de creditele bancare pentru a crește, a investi și a exporta. Cu toate acestea, chiar instituțiile care formează nucleul ecosistemului nostru de finanțare riscă să fie depășite de concurență și să fie reglementate excesiv.

Se vorbește deseori în Europa de „autonomie strategică” în domeniul energiei, al apărării și al infrastructurii digitale, dar de autonomie financiară se pomenește rareori. Ea ar trebui să fie inclusă în conversație.

În prezent, peste 60 % din serviciile bancare de investiții din Europa sunt gestionate de numai patru bănci americane. Viitoarele norme Basel IV vor fi aplicate integral în UE, dar nu și în SUA, Regatul Unit sau Japonia. Această asimetrie creează un dezavantaj concurențial pentru băncile europene. Dacă dorim ca dubla tranziție să fie finanțată și sectoarele strategice sprijinite de bănci europene, acestea trebuie să concureze pe picior de egalitate.

Uniunea piețelor de capital trebuie să iasă din faza de retorică și să devină o adevărată piață unică pentru economii și investiții. În acest scop avem nevoie de o reglementare inteligentă, proporțională și propice, prin care să se protejeze stabilitatea și consumatorii, dar și să se deblocheze creșterea și competitivitatea. Acest lucru presupune următoarele:

• proporționalitate,
• neutralitate tehnologică și
• norme bazate pe rezultate.

Europa nu își poate permite să fie naivă. Într-o lume fasonată tot mai mult de o politică de forță și de blocuri economice, soliditatea financiară înseamnă suveranitate. Statele Unite și China au înțeles prea bine. Ar trebui să o înțelegem și noi.

Confruntați cu bombardamente zilnice, și în condițiile în care scopul lor principal este să rămână în viață, tinerii ucraineni nu își pot permite să se gândească la viitorul îndepărtat, spune Yevheniia Senyk, în vârstă de 18 ani, participantă la YEYS 2025 și activistă pentru tineret din Ucraina. Ea împărtășește modul în care războiul a afectat organizațiile de tineret din țara ei și de ce este important ca ele să aibă un cuvânt de spus pe scena europeană.

Cum crezi că a fost afectată organizația voastră în ultimii trei ani de războiul din Ucraina și cum s-au modificat activitățile pe care le desfășurați?

Scopul principal al Platformei SD, înființate în 2013, este de a proteja valori precum libertatea, solidaritatea, egalitatea și justiția, deoarece credem că acestea sunt cele mai importante valori pentru a construi un viitor progresist în Ucraina. De asemenea, avem o mulțime de filiale străine pentru a menține implicarea tinerilor ucraineni din străinătate, care au fost forțați să-și părăsească locuințele. 

În primul rând, războiul a afectat activitatea filialelor regionale, deoarece avem o mulțime de filiale, de exemplu, Odesa și Zaporijia, care sunt foarte aproape de zonele din prima linie, iar oamenii de acolo se confruntă zilnic cu bombardamente. Acestor persoane le este greu să se gândească la organizarea de manifestări, când scopul lor principal este doar să rămână în viață. Bombardamentele zilnice îi afectează pe tinerii din toată țara, pentru că nu îți poți permite să te gândești la viitorul îndepărtat atunci când nu știi ce se va întâmpla mâine și nici măcar ce se va întâmpla peste două ore.

De asemenea, din cauza războiului, situația financiară din Ucraina este instabilă, ceea ce duce la lipsa locurilor de muncă pentru tineri. Tinerii trebuie să își găsească un loc de muncă în timp ce încearcă să studieze și să se implice în organizații de tineret, ceea ce este un echilibru dificil de realizat.

După invazia pe scară largă, mulți tineri au început să lupte împotriva agresiunii ruse cu armele în mână, și nu prin intermediul consiliilor sau al organizațiilor de tineret. Drept urmare, tinerii nu au experiență politică. În viitor va fi greu să ne asigurăm că toată lumea poate participa în mod corespunzător la politică.

În cadrul Platformei SD, oferim educație politică gratuită, nonformală, pentru a ne asigura că tinerii știu cum pot influența politica la nivel regional și național.

De ce crezi că este important ca organizațiile de tineret sau reprezentanții acestor organizații să participe la manifestări precum „Europa ta, părerea ta!”?

În primul rând, aceste manifestări organizate la nivel internațional ne arată nouă, ucrainenilor, că Europa nu a uitat de noi. Pentru noi este important să fim aici, să avem un cuvânt de spus, să îi întrebăm pe alții despre experiențele lor și să revenim în țară cu idei noi.

De asemenea, arată că suntem capabili și ne angajăm să devenim parte a Uniunii Europene pentru că, dacă suntem aici, tinerii europeni ne pot asculta, iar noi îi putem asculta pe ei. Este ca un parteneriat între noi toți.

De ce crezi că au nevoie tinerii ca sprijin, ca ajutor, pentru a-i încuraja să rămână implicați în activitatea de tineret și în activismul pentru tineret?

Cred că este foarte important ca Uniunea Europeană să se consulte cu tinerii ucraineni. Cred că, dacă Uniunea Europeană continuă să ne ofere aceste oportunități de a avea un cuvânt de spus în conturarea politicii UE, vom ajunge la concluzii comune care vor fi benefice pentru ambele părți, deoarece facem parte din Europa, așa că trebuie să se ajungă la o concluzie comună în toate domeniile de politică. De asemenea, dacă Uniunea Europeană continuă să le ofere sprijin financiar tinerilor ucraineni pentru a participa la manifestări precum YEYS, îi va încuraja să rămână implicați în politică, deoarece sarcina financiară nu va reprezenta un obstacol atât de mare în calea participării.

Yevheniia Senyk este o tânără activistă în cadrul Platformei SD, o organizație membră a Consiliului național al tineretului din Ucraina. Este studentă la Relații internaționale în cadrul Universității Naționale Politehnice din Liov.  

Javier Garat Pérez

Ca răspuns la inițiativa președintei Ursula von der Leyen referitoare la pactul european privind oceanele, Comitetul Economic și Social European a prezentat recomandări-cheie pentru promovarea unei abordări cuprinzătoare și echilibrate în materie de guvernanță a oceanelor. Viziunea sa se axează pe asigurarea unor oceane sănătoase și productive, pe stimularea economiei albastre a UE, pe consolidarea cercetării și inovării în domeniul marin și pe protejarea ecosistemelor marine pentru generațiile viitoare.

Deblocarea potențialului economiei albastre

CESE subliniază importanța dezvoltării unei economii albastre robuste și competitive. Aceasta implică simplificarea cadrelor de reglementare, asigurarea autonomiei strategice, promovarea inovării și realizarea de progrese în direcția decarbonizării.

Pentru a asigura un viitor prosper pentru industria maritimă, susținem realizarea unor investiții urgente în e-combustibili, în energia din surse regenerabile offshore și în tehnologii marine inovatoare. În plus, instituirea unui cluster maritim solid, cu obiective clare în materie de sustenabilitate, va ajuta Europa să-și păstreze poziția de lider în industriile marine. Acesta este motivul pentru care este imperativ să se înființeze o „Alianță industrială pentru lanțurile valorice din economia albastră” și să se consolideze strategia UE în materie de securitate maritimă.

În plus, recomandăm să fie evaluate politicile existente, cum ar fi politica comună în domeniul pescuitului. Pescuitul durabil ar trebui să primească sprijin continuu, în timp ce dependența de pește și fructe de mare ar trebui redusă. Importurile ar trebui să fie supuse acelorași standarde sociale și de mediu. De asemenea, CESE îndeamnă Comisia Europeană să elaboreze un plan de acțiune al UE pentru alimentele de origine marină („alimente albastre”) până în 2026.

Îmbunătățirea cunoștințelor, a cercetării și a inovării în domeniul marin

CESE pledează insistent pentru majorarea finanțării în materie de cercetare și inovare în domeniul marin, subliniind necesitatea unei colaborări între echipele științifice la nivel mondial și a disponibilității unor tehnologii mai eficace în sectorul maritim. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sugerăm înființarea unor centre pentru economia albastră și a unui observator european al oceanelor.

Stimularea investițiilor și a finanțării pentru sustenabilitatea oceanelor

Subliniem că trebuie mobilizate fonduri publice și private semnificative pentru a sprijini ODD 14 (Viața subacvatică). În acest scop, ar trebui instituite linii bugetare dedicate proiectelor legate de oceane în cadrul programelor de finanțare ale UE, cum ar fi Orizont Europa. În plus, Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) ar trebui să beneficieze de o susținere financiară sporită pentru a sprijini sectoarele competitive și decarbonizate.

O tranziție incluzivă și justă din punct de vedere social

O economie oceanică rezilientă trebuie să asigure un tratament echitabil pentru lucrătorii din domeniul maritim. CESE recomandă măsuri care să abordeze deficitul de forță de muncă, să încurajeze reînnoirea generațională și să furnizeze oportunități de reconversie profesională. Ar trebui să existe sisteme cuprinzătoare de sprijin social pentru a-i proteja pe lucrători, în special pe cei care nu pot asuma funcții noi din cauza schimbărilor tehnologice.

Asigurarea unor oceane sănătoase și reziliente

Oceanele noastre sunt supuse multor amenințări din cauza schimbărilor climatice, a poluării, a materialelor plastice și a presiunilor antropice. Prin urmare, solicităm eforturi mai puternice pentru refacerea și protejarea mediului marin, precum și o conservare durabilă aliniată la angajamentele privind biodiversitatea la nivel global. Obținerea unei „stări ecologice bune” este, de asemenea, esențială pentru stabilitatea economică și reziliența la schimbările climatice. În plus, ar trebui să investim urgent în infrastructura verde, în reducerea poluării și într-un plan european de adaptare la schimbările climatice, consolidând în același timp rolul UE de lider în guvernanța marină globală.

Asigurarea unui cadru cuprinzător de guvernanță a oceanelor

Pentru a stimula prosperitatea economică, concomitent cu respectarea limitelor planetei noastre, CESE solicită cooperarea regională cu comunitățile locale pentru a menține politicile aliniate. De asemenea, pledează insistent pentru acorduri internaționale mai bune, pentru o diplomație europeană mai puternică privind oceanele și pentru înființarea unor grupuri de lucru dedicate, axate pe domeniul maritim, în cadrul instituțiilor UE.

În sfârșit, CESE recomandă și îmbunătățirea amenajării spațiului maritim pentru a echilibra diferite interese, cum ar fi extinderea energiei offshore, pescuitul și acvacultura. Scopul este promovarea coexistenței și a sustenabilității, garantând totodată continuarea activității comunităților tradiționale de pescari, dar și implicarea lor în luarea deciziilor.