În 2013, spitalul Lapinlahti, primul spital de psihiatrie din Finlanda și simbolul asistenței medicale pentru sănătatea mintală din țară, cu o istorie de 170 de ani, era gol și uitat de lume. Apoi, un grup de activiști în domeniul sănătății mintale s-au pus pe treabă, având în minte o idee: de a transforma acest patrimoniu părăsit într-un centru deschis pentru sănătate mintală, cultură și arte. Siru Valleala, reprezentantă a asociației Pro Lapinlahti, care administrează centrul, ne-a spus că Lapinlahden Lähde este acum, în primul rând, un loc incluziv în care stigmatul și prejudecățile sunt lăsate la intrare și în care toată lumea se simte binevenită.

Ce v-a determinat să începeți acest proiect?

În 2013, Spitalul Lapinlahti, primul spital de psihiatrie din Finlanda, construit în 1841, era gol. Orașul Helsinki nu avea planuri legate de viitorul acestui loc. Era un loc plin de istorie, înconjurat de natură, lăsat în paragină. Preocupat de această situație tristă, un grup de activiști în domeniul sănătății mintale a început să își împărtășească viziunea și visurile legate de acest loc: de a transforma spitalul Lapinlahti și parcul din jur într-un centru deschis pentru sănătate mintală, cultură și arte.

Acesta a fost începutul a ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de Lapinlahden Lähde – „primăvara din Lapinlahti”.  Activitățile se bazează pe semnificația istorică și arhitecturală a zonei aflate în centrul golfului Lapinlahti, inspirându-se din cei 170 de ani de îngrijiri în domeniul sănătății mintale. Acum acestea se concentrează nu atât pe tratarea afecțiunilor, cât pe promovarea bunăstării pentru toate categoriile sociale. Lapinlahden Lähde este în prezent un exemplu viu al eforturilor neîncetate de combatere a stigmatului și de a schimba paradigma în direcția promovării pozitivității.

În trecut, Lapinlahti era emblema psihiatriei și un loc în care îngrijirea sănătății mintale era în continuă dezvoltare. În schimb, acum activiștii din domeniul sănătății mintale care au lucrat pentru Asociația de sănătate mintală Pro Lapinlahti, înființată în 1988 – când Lapinlahti era încă un spital în funcțiune – au dorit să creeze un centru inovator pentru promovarea sănătății mintale, utilizând toate cunoștințele disponibile în secolul 21, un loc care întruchipează schimbarea concretă de paradigmă: de la tratarea afecțiunilor mintale la promovarea bunăstării mintale.

Cum a fost perceput proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?  Aveți un exemplu?

La început, a fost o provocare să-i convingem pe oameni să treacă pragul spitalului. Zona a fost închisă publicului timp de 170 de ani, cât timp a fost folosită ca spital de psihiatrie și, în ciuda interesului și a curiozității, a fost dificil să-i convingem pe oameni că sunt bineveniți și că pot arunca o privire în jur. Încet, dar sigur, oamenii s-au alăturat activităților și evenimentelor și au contribuit cu entuziasm la dezvoltarea lor, prin voluntariat și schimb de idei. Artiști și interpreți și-au adus expozițiile de artă și evenimentele culturale la Lapinlahden Lähde, iar astăzi avem peste 400 de evenimente și între 50 și 60 expoziții de artă în fiecare an. Lapinlahti a devenit un loc de întâlnire deschis tuturor locuitorilor din Helsinki, unde, în fiecare zi a anului, promovăm bunăstarea psihică și combatem singurătatea și excluziunea socială.

„Atunci când m-am implicat în această inițiativă, am simțit că era minunat să pot fi aici, să ajut la revitalizarea acestui loc..., un suflu proaspăt care alungă toate apăsările.” (Cresswell-Smith et al 2022)

Spitalul din Lapinlahti este considerat astăzi un loc foarte sigur și incluziv. Este un loc unde te vei simți oricând binevenit, indiferent de dispoziția pe care o ai și de situația în care te afli. Istoria Lapinlathi ca spital de psihiatrie a căpătat un nou sens. Vă dă voie să fiți vulnerabili. Aici dificultățile de sănătate mintală sunt privite cu o deschidere unică. Ne bazăm pe un sentiment puternic al comunității și oricine își poate explora punctele forte în condiții de siguranță. Stigmatul și discriminarea sunt lăsate la intrare, iar noi, la Lapinlahden Lähde, suntem mândri de felul în care îi includem pe toți.

Activitățile de la Lapinlahti au fost concepute în cooperare cu proprietarul clădirii, administrația orașului Helsinki, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru întregul proiect. În prezent, se iau decizii politice ample cu privire la asumarea în viitor a responsabilității pentru această zonă și sperăm că se va ține pe deplin seama de succesul proiectului actual.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Vom continua să ne dezvoltăm activitățile, astfel încât și mai multe persoane să poată participa și beneficia de ele. Am lansat recent un proiect interesant pentru persoanele care se recuperează în urma tulburărilor de sănătate mintală, care urmărește să sporească accesul și chiar drepturile la activități culturale. Mai precis, ajutându-i pe oameni să își găsească propria modalitate de expresie culturală și soluția cea mai bună pentru ei în ceea ce privește bunăstarea psihică, cultura și artele. În acest scop vom folosi premiul generos pentru care l-am primit.

În opinia dumneavoastră, ce fel de acțiune colectivă este necesară pentru a reduce stigmatul care adesea însoțește problemele de sănătate mintală? Arta poate juca un rol în capacitarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală?      

Trebuie să oferim activități care să reunească persoane cu experiențe și din medii diferite. Faptul că activitățile sunt concepute fără a porni de la starea de sănătate sau circumstanțele în care trăiesc vizitatorii creează întâlniri unice și legături semnificative între oameni care provin din medii diferite. Explorarea sănătății mintale prin diferite mijloace, cum ar fi artele, a sporit gradul de conștientizare și de înțelegere. Arta este un mod excepțional de a reuni oamenii și oferă noi modalități de a aborda probleme de-a dreptul dureroase. Arta canalizează exprimarea și creează oportunități de a fi văzut și ascultat. A fi ascultat este o putere care poate schimba viața unei persoane și percepția sa de sine.

Convinsă că, în domeniul sănătății mintale, se pot face încă multe în materie de inovare și noi abordări, fundația finlandeză Lilinkoti a creat jocurile „The World of Recovery” (TWoR) („Lumea însănătoșirii”) – în versiunea online și în versiunea joc de masă. Ambele se bazează pe jocuri de roluri, care le propun jucătorilor să intre în pielea unui personaj. Ele se desfășoară într-un univers futurist al speranței, în care jucătorii sunt stimulați să înainteze pe calea însănătoșirii, și se adresează persoanelor aflate în terapie pentru afecțiuni mintale și abuz de substanțe nocive, dar și profesioniștilor din domeniu. Reprezentanții fundației Lilinkoti, Reetta Sedergren și Venla Leimu, ne-au spus că jocurile pot ajuta într-o măsură substanțială la îmbunătățirea sănătății mintale, însă acest potențial rămâne în mare măsură neexploatat. 

Ce v-a determinat să lansați acest proiect? 

În urmă cu câțiva ani, noi, cei de la fundația Lilinkoti, ne-am spus că, în domeniul terapiei afecțiunilor mintale, se pot face încă multe în materie de inovare și de noi abordări. Răspândirea terapiilor orientate către însănătoșire a reprezentat un imens pas înainte pe teren, dar nu existau suficiente instrumente moderne și inovatoare pentru punerea lor în aplicare. Organizația noastră lucra de zeci de ani cu oameni aflați în terapie pentru afecțiuni mintale, și visul nostru a fost să putem propune un instrument modern de stimulare a sănătății mintale – un joc digital care să pună jucătorul în pielea unui personaj. 

Cum a fost întâmpinat proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?   

Jocurile „The World of Recovery” au fost dezvoltate împreună cu persoane aflate în terapie pentru afecțiuni mintale și cu profesioniști, astfel încât feedbackul a fost constant pe tot parcursul procesului de proiectare a jocurilor, ducându-le spre rezultatul final. 

Am primit reacții anonime și personale extrem de pozitive de la jucători ai ambelor jocuri. De exemplu, peste 90 % dintre cei care au răspuns au declarat că jocul mobil le-a îmbunătățit starea și i-a ajutat să devină activi, în timp ce jocul de masă i-a ajutat să-și îmbunătățească competențele sociale.  

Poate că cel mai bun feedback au fost hohotele de râs ale jucătorilor și discuțiile purtate cu ei privind sentimentele, provocările și punctele lor forte, precum și modul în care aceste jocuri le-au permis să se întâlnească, indiferent de rolurile și situația lor personală. 

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe? 

Când te afli în avangarda inovării ai multe avantaje. Este o sursă reală de inspirație și poți face lucruri noi. Adoptați această cale, nu mergeți pe drumuri bătute. Urmați-vă instinctul, încercați să aflați opiniile tuturor. Mai mult decât orice, implicați în procesul de proiectare persoane aflate în terapie și experți cu experiență. Dacă creați jocuri, fiți pregătiți să înfruntați multe prejudecăți din partea profesioniștilor. În domeniul sănătății mintale, jocurile sunt considerate, în general, generatoare de dependență sau dăunătoare. Nu vă descurajați! Fiți îndrăzneți, creativi și nu vă temeți să visați. 

Care este potențialul jocurilor pe calculator și video pentru îmbunătățirea sănătății mintale? În opinia dumneavoastră, ar trebui să fie utilizate mai mult în tratarea problemelor de sănătate mintală? 

Potențialul jocurilor pe calculator și video – și în special al jocurilor de roluri – pentru îmbunătățirea sănătății mintale este imens. Dat fiind numărul alarmant de persoane care suferă de probleme de sănătate mintală, avem nevoie de modalități noi și versatile de îmbunătățire a sănătății mintale. Este mare păcat că potențialul jocurilor nu a fost explorat mai mult. Cauza nu este lipsa de interes, ci lipsa unei finanțări suficiente. Nu există o modalitate rapidă și ușoară de a elabora jocuri adecvate pentru a îmbunătăți sănătatea mintală. Avem nevoie de mai multe fonduri, de mai multe proiecte în cooperare și de mai mulți profesioniști în domeniul sănătății mintale și al jocurilor care să se mobilizeze pentru acest obiectiv. Și avem nevoie de cercetare, multă cercetare. 

Peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume, mulți dintre ei adolescenți, suferă de tulburări alimentare care le afectează sănătatea mintală și fizică. Stigmatul îi împiedică pe mulți să solicite ajutor. Proiectul „Telling Stories for Good”, condus de organizația italiană Animenta, urmărește să demonteze stereotipurile, să promoveze recunoașterea timpurie și să ofere sprijin. Din 2021, proiectul a ajuns la peste 10 000 de elevi din Italia. Am vorbit cu președinta și fondatoarea organizației Animenta, Aurora Caporossi.

Ce v-a determinat să începeți acest proiect?

Animenta s-a născut din necesitatea de a face auzită vocea tuturor persoanelor care suferă de o tulburare alimentară, dar și celor care trăiesc în apropierea lor. Scopul asociației este de a se asigura că oamenii beneficiază de un acces adecvat la tratament pentru tulburările alimentare, pentru că, dacă li se oferă posibilitatea, aceștia se pot vindeca.

Cum a fost perceput proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?  Aveți un exemplu?

„Animenta este un loc unde m-am simțit binevenit, mi-am dat seama că și eu sufeream de o tulburare alimentară, deși nu eram prea slabă.” Am primit acest mesaj acum câteva luni din comunitatea noastră. El ne-a permis să înțelegem importanța și impactul activității noastre. Animenta a fost primită cu curiozitate, dar și cu speranța că am putea schimba ceva.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Am dori să investim din ce în ce mai mult în proiectele pe care le desfășurăm în școli, pentru a ne extinde impactul. De asemenea, fondurile vor fi utilizate pentru a înființa grupuri de autoajutorare pentru cei care suferă de o tulburare alimentară. Printre proiectele Animenta se numără taberele Animenta, care sunt experiențe de șase zile în natură, pentru ca oamenii să își redescopere relația cu ei înșiși, cu propriul corp și cu alimentele.

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

Începeți cu povești ale oamenilor, pentru a afla despre comunitatea căreia vă adresați. Solicitați feedback și trimiteți chestionare pentru a înțelege de ce au nevoie. Dar, mai ales, spuneți-vă deschis povestea: vorbiți despre eforturile dumneavoastră și schimbarea pe care doriți să o aduceți. În același timp, pentru a crea un sistem de sprijin eficient, este esențială crearea unei rețele de contacte.

În opinia dumneavoastră, tulburările alimentare sunt în prezent recunoscute corespunzător ca o problemă gravă de sănătate mintală? Persoanele afectate beneficiază de sprijin adecvat și ce ar trebui făcut pentru a-l îmbunătăți?

Astăzi se vorbește mai mult despre tulburările alimentare, deci putem considera că există mai multă informație. Cu toate acestea, aceste tulburări poartă un stigmat social profund și reprezentarea lor este foarte stereotipică. Unele persoane, chiar și în prezent, consideră că tulburările alimentare sunt o lipsă de voință sau un capriciu. În realitate, tulburările alimentare sunt o afecțiune psihiatrică complexă, ele necesită un tratament adecvat, care în prezent nu este întotdeauna disponibil deoarece nu există suficiente centre de tratament și multe persoane nu pot avea acces la terapie.

Prin intermediul rețelei sale de angajament social AgeWell, Third Age Foundation (Fundația „Vârsta a treia”) din Irlanda luptă împotriva singurătății la bătrânețe. Însoțitorii din cadrul rețelei AgeWell, la rândul lor cu vârsta de peste 50 de ani, vizitează acasă persoane în vârstă o dată pe săptămână, le țin companie și le monitorizează sănătatea și bunăstarea cu ajutorul unui chestionar printr-o aplicație pe telefonul mobil. Alison Branigan, reprezentantă a Third Age Foundation ne-a spus că, până în prezent, peste 500 de persoane au primit sprijin în comitatul Meath din Irlanda; unele persoane descriu acest serviciu ca fiind vital sau chiar „o lumină la capătul unui tunel lung întunecat”.

Ce v-a determinat să demarați proiectul?

AgeWell a fost creat în comitatul Meath pentru a sprijini populația în vârstă în creștere, care avea nevoi specifice de îngrijire socială, emoțională, psihologică și fizică. Serviciul nostru de sănătate este supus unei presiuni enorme, populația noastră este în creștere și îmbătrânește și există liste lungi de așteptare pentru servicii, inclusiv pentru asistență la domiciliu; AgeWell vine la momentul oportun și oferă o soluție practică care completează și consolidează serviciul nostru de sănătate ajutând persoanele în vârstă izolate, singure, fragile, vulnerabile și care nu pot ieși din casă să trăiască mai bine și timp mai îndelungat în locul ales de ei, asigurându-le legături sociale și o monitorizare permanentă a sănătății și a bunăstării și identificând și reacționând la probleme înainte ca acestea să se agraveze. De asemenea, AgeWell se potrivește crezului///se înscrie în spiritul organizației noastre Third Age, care sprijină persoanele în vârstă direct prin servicii și programe inovatoare și creează oportunități unice de voluntariat, în cadrul cărora persoanele în vârstă își pot sprijini colegii și alte grupuri din comunitate. 

Cum a fost întâmpinat proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?  (Puteți da un exemplu dacă aveți) Până în prezent, AgeWell a sprijinit peste 500 de persoane în vârstă în comitatul Meath. Mulți beneficiari apreciază cu adevărat caracterul „însoțitor” al programului: ei au construit o relație de încredere cu însoțitorii de la AgeWell, ceea ce ne ajută să înțelegem nevoile și temerile lor și, astfel, să îi ajutăm.

Spicuiri din mărturiile beneficiarilor noștri: „serviciul este vital”, „nu știam că am nevoie de sprijin până când l-am primit”, „sunt atât de recunoscător pentru serviciu și însoțitorul meu, ea îmi luminează săptămâna”, „am fost foarte singuratic, nu vedeam pe nimeni zile în șir, aștept cu nerăbdare vizitele însoțitorilor”. Un client aflat într-o situație foarte dificilă, care a recunoscut că s-a gândit de mai multe ori la sinucidere a spus că „AgeWell a venit la momentul potrivit, m-a ajutat să văd lumina la capătul unui tunel lung întunecat”; el a adăugat „toată lumea ar trebui să aibă acces la acest serviciu”.

Însoțitorii noștri voluntari, care sunt persoane în vârstă, declară: „îmi place să fiu voluntar”, „este un sentiment foarte plăcut să te simți util”, „prin această activitate am învățat multe despre oameni și despre mine”.

Din punct de vedere statistic, putem dovedi că AgeWell îmbunătățește bunăstarea și sprijinul social, emoțional și informațional, reduce izolarea și singurătatea, îmbunătățește starea de sănătate autoevaluată și crește nivelul de activitate fizică.

Reacțiile pozitive ale altor persoane se referă la liniștea trăită de familiile clienților noștri și recunoașterea activității noastre de către furnizorii de servicii medicale care ne trimit în permanență clienți.

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

Cunoașteți-vă publicul, implicați-i pe participanți în proces și ascultați-le sugestiile și nevoile. Credeți în ceea ce știți și ce puteți obține, fiți curajoși, creativi, perseverenți: dacă ideile voastre sunt bune, veți găsi o cale. Fiți deschiși să colaborați și dacă puteți obține un angajament din partea statului sau a serviciului de sănătate în ceea ce privește finanțarea și/sau sprijinul/promovarea, acest lucru poate contribui în mare măsură la credibilitatea, impactul și succesul programului.

Care este, în opinia dumneavoastră, principalul factor declanșator al înrăutățirii sănătății mintale la bătrânețe, pe lângă factorii fiziologici? Putem, ca societate, să îmbunătățim sănătatea mintală a persoanelor în vârstă?

Singurătate și izolarea au fost întotdeauna factori care contribuie la înrăutățirea sănătății mintale la bătrânețe; deși aceasta poate fi o problemă în Irlanda rurală, ea este la fel de răspândită în orașele mari. În ultimii ani, efectele pandemiei, izolarea forțată, tendința de a se închide în casă ca scut de apărare, precum și pierderea contactului social, a accesului la activități și a libertății au generat o epidemie de teamă, anxietate, depresie și probleme de sănătate mintală. Evenimentele pe plan intern și la nivel mondial, inclusiv creșterea costului vieții, războiul și conflictele, au jucat, de asemenea, un rol. Pe măsura îmbătrânirii se restrânge cercul social, bolile afectează capacitatea de mișcare, se pierde independența; toate acestea pot afecta stima, valoarea de sine, dispoziția și perspectivele. Este important ca persoanele în vârstă să nu fie uitate doar pentru că ar putea să nu fie vizibile: trebuie să ne amintim de importanța comunității, a intervențiilor din partea comunității și a puterii contactelor sociale și a terapiei prin activități sociale. 

Nu va exista pact verde fără pact social

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

La 26 februarie, fermierii și tractoarele lor au blocat străzile orașului Bruxelles în semn de protest, pentru a doua oară în decurs de câteva săptămâni. În contrast puternic cu imaginea obișnuită dominată de costume și coafuri impecabile, străzile din cartierul european au fost acaparate de camioane, tractoare, fân și grămezi de anvelope arse. Motivele complexe ale protestelor fermierilor variază de la PAC și politicile de mediu până la aspecte de cu totul altă natură.

Adevărul este că mediul rural european se află într-o situație dificilă de mult timp. Grupul „Lucrători” și CESE în ansamblu au avertizat în repetate rânduri că nu va exista un pact verde fără un pact social. Și, deși ar putea fi tentant să se respingă această idee ca un alt produs secundar al jargonului de la Bruxelles, ar fi o greșeală gravă. Mediul rural se confruntă cu probleme reale. Printre acestea se numără intermediarii care plătesc producătorilor un preț mizerabil, dar care percep de la consumatori prețuri scandaloase; ajutoare insuficiente pentru realizarea de reforme în domeniul mediului; și liberul schimb (neechitabil), condițiile de muncă aspre și schimbările climatice.

Răspunsul Comisiei Europene, care a renunțat brusc la cerințele în materie de pesticide, este și mai îngrijorător decât lipsa unei consultări și a unei colaborări adecvate cu partenerii sociali și lipsa de acțiune la nivel de politică socială. La fel ca în cazul măsurilor de mediu, prin renunțarea la acestea, politicienii noștri ar putea câștiga ceva timp, dar vom fi împinși dincolo de punctul din care ne-am mai putea întoarce în ce privește mediul înconjurător.

În plus, se apropie alegerile, iar extrema dreaptă încearcă să profite de această nemulțumire și, într-o anumită măsură, reușește să deturneze protestele împotriva ODD, a Pactului verde și a Agendei 2030.

La 23 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comisia Europeană au organizat o manifestare emblematică pentru Anul european al competențelor, care a reunit peste 400 de tineri din toate statele membre ale UE cu scopul de a atrage atenția asupra competențelor necesare pentru locurile de muncă actuale și viitoare.

La manifestarea Faceți cunoștință cu campionii excelenței au participat 35 de tineri campioni ai UE la concursurile recente WorldSkills și EuroSkills, precum și la Abylimpics (o Olimpiadă a competențelor pentru persoanele cu handicap), în cadrul a peste 20 de discipline diferite, cum ar fi robotica mobilă, TIC, mecanică, design grafic, tehnologii auto și construcții.

Campionii au împărtășit experiențele lor de învățare și de carieră, care constituie o sursă de inspirație. Publicul tânăr a avut ocazia să observe și să învețe despre competențele tradiționale și cele noi în timpul unor demonstrații specifice în domenii precum floricultura, vopsitoria auto, robotica și realitatea virtuală, din discuții privind integrarea sistemelor robotice, un robot de deminare pentru Ucraina și proiectarea asistată de calculator în ingineria mecanică (CAD).

Scopul a fost de a promova beneficiile și oportunitățile oferite de educația și formarea profesională (EFP), în special în contextul tranziției verzi și al celei digitale și al viitoarei lumi a muncii. EFP este, de asemenea, relevantă în contextul actual al deficitului de forță de muncă și de competențe și al necorelării competențelor în UE, unde peste trei sferturi dintre întreprinderi raportează dificultăți în a găsi lucrători cu competențele necesare.

Dl Oliver Röpke, președintele CESE, a spus: „Competențele sunt un ingredient-cheie în capacitarea tinerilor, pentru ca aceștia să aibă vieți personale și cariere de succes. Tranziția digitală și tranziția verde fiind în plină desfășurare, avem puterea, cu ajutorul competențelor, nu numai de a ne adapta la acestea, ci și de a modela locurile de muncă de mâine”.

Dl Nicolas Schmit, comisar pentru locuri de muncă și drepturile sociale, a afirmat: „Formarea profesională oferă numeroase oportunități pe piața muncii în momentul actual. Sunt convins că EFP are potențialul de a ne ajuta să abordăm necorelarea competențelor și deficitul de forță de muncă care încetinesc industriile europene”.

Manifestarea a arătat că EFP este o alegere excelentă, oferind perspective de carieră solide și oportunități de angajare mai rapide pentru tineri și, de asemenea, pentru adulții care doresc să își schimbe locul de muncă sau, pur și simplu, să își îmbunătățească competențele. Cu toate acestea, pentru mulți potențiali studenți, aceasta rămâne adesea o alegere de rezervă În 2021, doar puțin peste jumătate dintre elevii înscriși în învățământul mediu în UE participau la programe cu orientare profesională.

În 2022, aproape 80 % dintre proaspeții absolvenți de EFP au reușit să obțină un loc de muncă, UE urmărind să atingă un obiectiv de 82 % până în 2025. (ll)

Încercați să schimbați sistemul de învățământ? Aveți o problemă cu produsele alimentare contaminate cu substanțe toxice? Doriți ca mărfurile să fie transportate pe cale feroviară, nu rutieră? Sau întâmpinați dificultăți la înregistrarea întreprinderii dumneavoastră în străinătate? Cetățenii Uniunii Europene au multe drepturi, dar se confruntă și cu unele alegeri dificile. Ei trebuie să știe ce și cum pot schimba și ce opțiuni au.

Pașaportul pentru democrația europeană – un instrument bine-cunoscut – cuprinde răspunsurile de care aveți nevoie și tocmai a fost actualizat! Pașaportul furnizează fișe informative, informații generale, opțiuni de ghidare și navigare pentru toate aspectele legate de democrația europeană modernă, inclusiv un set de resurse participative și un manual detaliat privind inițiativa cetățenească europeană (ICE).

Noua versiune este deja disponibilă în mai multe limbi și vom adăuga mai multe în următoarele săptămâni. (cw)

La 15 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a lansat oficial inițiativa de a primi reprezentanți ai societății civile din țările candidate la aderarea la UE. În total au fost selectați 131 de „membri din țări candidate la aderare” pentru a constitui un grup de experți ai societății civile care vor participa la lucrările Comitetului, CESE devenind astfel prima instituție care își deschide porțile pentru țările candidate la aderarea la UE.

Această inițiativă este prioritatea politică a președintelui CESE, Oliver Röpke. Ea stabilește noi standarde pentru implicarea țărilor candidate în activitățile UE, facilitând integrarea lor progresivă și tangibilă în Uniune.

Inițiativa a fost lansată în sesiunea plenară a CESE, unde a fost salutată cu entuziasm de Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene, Milojko Spajić, prim-ministrul Muntenegrului, și Edi Rama, prim-ministrul Albaniei. Acestora li s-au alăturat reprezentanți ai societății civile din nouă țări candidate la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina) și alți membri dintr-o țară candidată prezenți online, toți participând pentru prima dată la o dezbatere în plen a CESE.

Cu această ocazie emblematică, președintele Röpke a subliniat că: „Nu putem să mai lăsăm țările candidate să aștepte în antecameră, drept care CESE a decis să le deschidă ușa și să-i implice pe reprezentanții acestora – membrii dintr-o țară candidată la aderare – în activitatea sa”.

Prim-ministrul Spajić a declarat: „Apreciem foarte mult aceste aspecte de integrare progresivă. Nu considerăm această inițiativă ca un substitut pentru aderare, ci ca o modalitate de a pregăti pentru integrare atât țările din regiunea Balcanilor de Vest (în conformitate cu o abordare bazată pe merite), cât și UE.”

Prim-ministrul Rama a declarat: „Cred cu tărie că ce se întâmplă acum aici ar trebui să se întâmple și în Parlamentul European, în Comisia Europeană și în Consiliul European. Acesta este singurul mod de a calma spiritele și de a imprima o energie foarte concretă acțiunilor”.

Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, a declarat: „Extinderea este în interesul nostru comun. Ea continuă să fie o investiție geostrategică pentru Uniune, prin urmare, sprijinim lansarea inițiativei de astăzi și a oricărei alte inițiative care ajută țările partenere să reușească prin reforme care să conducă la o economie mai performantă și la o democrație mai puternică”.

Lista completă a membrilor dintr-o țară candidată selectați pentru grupul de experți este disponibilă aici. (at)

redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

La 25 martie, între 14:30 și 18:00 CET, Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE va organiza la Bruxelles o conferință care să exploreze moduri de acțiune ale UE, în ansamblu, și ale statelor membre, individual, în direcția unui dialog civil durabil și eficace și a democrației participative.

Printre vorbitorii invitați se vor număra:

• dl Pedro Silva Pereira, vicepreședinte al Parlamentului European, care o va reprezenta pe președinta Parlamentului European, dna Roberta Metsola, în comunicarea cu organizațiile societății civile care reprezintă cetățenii și
• E.S. Willem van de Voorde, ambasadorul Belgiei și Reprezentant Permanent al Belgiei la UE.

În timpul conferinței, vor fi prezentate următoarele două inițiative recente:

• avizul CESE „Consolidarea dialogului civil și a democrației participative în UE: calea de urmat” (SOC/782), elaborat la solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE și adoptat în sesiunea plenară din 15 februarie;
• o scrisoare deschisă, care a primit sprijinul a 156 de semnatari din 26 de state membre ale UE și a fost inițiată de Grupul „Organizații ale societății civile” și de Societatea civilă Europa. Scrisoarea invită principalele instituții ale UE să ia măsuri concrete pentru a pune în aplicare un dialog deschis, transparent și regulat cu organizațiile societății civile, în toate domeniile de politică.

Conferința va reuni părțile interesate instituționale, precum și un public mai larg, pentru a reflecta asupra modalităților de punere în aplicare a măsurilor propuse de aceste două inițiative, dar și de altele.

Conferința este deschisă publicului. Trebuie să vă înscrieți în prealabil pentru participarea la fața locului sau online. Evenimentul va fi transmis în direct.

Pentru informații suplimentare, proiectul de program, înscrierea la conferință și transmisiunea în direct pe internet, vă rugăm să vizitați site-ul web al manifestării.