Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE 

Există tendința de a califica în mod excesiv unele întâmplări drept momente și evenimente definitorii ale secolului, ceea ce duce la utilizarea excesivă a acestei expresii. Cu toate acestea, pe măsura constituirii noii Comisii Europene, ne aflăm în unul din aceste momente definitorii: extrema dreaptă câștigă teren, iar nemulțumirea se răspândește pe întregul continent, războiul din Ucraina continuă neabătut, iar războiul din Gaza riscă să devină un război deschis în regiune. 

Zarurile nu fost încă aruncate pe cealaltă parte a Atlanticului, dar tarifele în creștere și războiul comercial din ce în ce mai intens cu China sunt încă prezente, ceea ce va duce la șocuri ulterioare asupra lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor de consum, care vor fi resimțite în cele din urmă de populație.

Între timp, în primăvară, Parlamentul European și Consiliul UE au convenit asupra unor noi norme de austeritate pentru UE, iar statele membre „frugale” ale UE continuă să blocheze resurse proprii suplimentare sau opțiuni de împrumut. UE se confruntă cu presiunea schimbărilor climatice din ce în ce mai mare, tulburări sociale, extremism și fascism, discreditarea democrației și autoritarismul în creștere, care – împreună cu amenințarea pe care o reprezintă anihilarea nucleară și războiul deschis la frontierele sale – ar trebui să impulsioneze liderii UE să renunțe la viziunea pe termen scurt și la luptele interne. Orice politică care ignoră inegalitatea și justiția (sau pur și simplu acordă atenție infimă acestora) este sortită eșecului. Cetățenii sunt obosiți să mai audă discursuri și cuvinte îmbietoare reciclate, regăsindu-se, în același timp, din ce în ce mai mult, la strâmtoare și în dificultatea de a face față cheltuielilor, locurile lor de muncă dispar, iar veniturile lor scad drastic. Populismul de extremă dreapta profită de toate acestea, evită problemele fundamentale prin învinovățirea imigranților.

Fără justiție socială nu va exista stabilitate și niciun partener de încredere în niciunul dintre statele membre. Și fără aceasta, nu va exista unitatea necesară pentru a aborda problemele cu care se confruntă UE. Să facem din progresul social forța unificatoare la temelia acestei noi legislaturi a UE.