Grupul „Lucrători” al CESE

Apărarea și costurile sociale ar trebui să meargă mână în mână - statul social nu trebuie sacrificat pentru a stimula cheltuielile pentru apărare. Un stat social puternic rămâne un instrument esențial pentru a stopa partidele de extremă dreapta în aspirația lor de a reproduce autocrațiile de tip Kremlin în UE.

La începutul celui de-al patrulea an de război în Ucraina, multe voci solicită creșterea cheltuielilor pentru apărare, în special după schimbările politice din SUA. Protecția țărilor europene pare a nu mai fi garantată. Acest lucru a desființat deja o serie de tabuuri, nu numai în ceea ce privește discuțiile pe teme militare la nivelul UE, ci și în ceea ce privește creșterea nivelului de îndatorare.

Cu toate acestea, unele dintre aceste voci și-au încadrat solicitarea ca pe un compromis cu sumă nulă cu statul bunăstării, ca și cum puterea armatei SUA s-ar datora lipsei de protecție socială adecvată din această țară sau ca și cum armatele noastre ar fi slăbite din cauza pensiilor și a securității sociale.

În numele Grupului lucrătorilor, dorim să subliniem două aspecte:

• UE în ansamblu ocupă locul doi în lume în materie de cheltuieli militare. Deși în unele cazuri pot fi necesare cheltuieli comune sau suplimentare, ceea ce este cu adevărat necesar este să existe coordonare și proiecte comune pentru a asigura autonomia strategică. Trebuie să ne apărăm, nu să concurăm la nivel mondial cu SUA.
• Un stat al bunăstării care funcționează bine, împreună cu eforturile de combatere a sărăciei și a inegalității, reprezintă instrumente esențiale pentru a preveni preluarea puterii de către extrema dreaptă în multe state membre. Aceste partide de extremă dreapta, care sunt în ascensiune, au un apetit scăzut pentru democrație, sunt în mod deschis ostile majorității valorilor noastre, aspiră să reproducă autocrația Kremlinului în statele membre și, dacă ajung la putere, se vor asigura că nu va exista o politică de apărare coordonată.

Prin urmare, statele membre trebuie să considere că apărarea și investițiile sociale se consolidează reciproc, fiecare făcând-o posibilă pe cealaltă.

Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

CESE trebuie să fie implicat de la bun început în inițiativele Comisiei Europene de intensificare a colaborării cu societatea civilă. Potrivit Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, viitorul studiu al CESE pe tema Cartografierea practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil poate oferi contribuții valoroase.

În urma inițierii noului ciclu politic al UE și a anunțării Strategiei UE de sprijinire, protejare și capacitare a societății civile pentru al treilea trimestru al anului 2025 în cadrul programului de lucru al Comisiei, Grupul „Organizații ale societății civile” a organizat o conferință pentru a evidenția acțiunile esențiale necesare pe parcursul mandatului 2024-2029. La manifestarea din 3 martie au participat aproximativ 100 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile (OSC) naționale și europene și cetățeni.

Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, a declarat că OSC au rolul de a asigura că politicile sunt elaborate în cunoștință de cauză și țin seama de nevoile cetățenilor. El a reiterat solicitarea Grupului și a Comitetului ca CESE să fie implicat în platforma societății civile planificată de Comisie.

„CESE, prin experiența sa și prin platforma pe care o oferă, trebuie să fie implicat de la bun început în inițiativele Comisiei Europene de intensificare a colaborării cu societatea civilă. CESE trebuie să participe la guvernanță și să reprezinte o componentă esențială a inițiativei privind crearea unei platforme a societății civile”, a precizat dl Boland.

El a susținut că dialogul civil structurat, periodic, transparent și incluziv ar trebui să se bazeze pe structurile existente și să reunească toate părțile interesate relevante. În consecință, instituțiile europene ar trebui să creeze un grup de lucru privind dialogul civil, cu sprijinul CESE.

„Un grup de lucru privind dialogul civil ar putea crea un model pentru un mediu mai favorabil organizațiilor societății civile în procesul de elaborare a politicilor”, a declarat dl Boland.  Acesta ar putea fi un prim pas către un dialog civil mai structurat și ar putea aborda următoarele întrebări: cine este consultat, pe ce teme, care este calendarul, care sunt rezultatele preconizate?

În plus, grupul de lucru propus ar putea să se bazeze pe viitorul studiu al CESE privind practicile de dialog existente, intitulat Cartografierea practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil.

Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Organizații ale societății civile”. Se preconizează că rezultatele vor fi disponibile începând din iulie 2025. Studiul realizează o cartografiere cuprinzătoare a practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil: care sunt procesele organizate în prezent pentru a implica OSC și la ce tip de metodologie se recurge? Cunoașterea practicilor existente ar trebui să justifice și să sprijine eforturile depuse în direcția unui dialog civil mai structurat în noul ciclu legislativ. Constatările preliminare ale studiului au fost deja prezentate în timpul conferinței, de către Berta Mizsei din partea Centrului de Studii Politice Europene (CEPS).

La conferință s-a subliniat, de asemenea, că sănătatea financiară a OSC este o condiție prealabilă pentru dialog și pentru ca responsabilii de elaborarea politicilor să cunoască nevoile oamenilor. Stabilitatea financiară și independența acestora trebuie să fie garantate.

Concluziile și recomandările conferinței pot fi consultate pe site-ul CESE.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat un Forum la nivel înalt privind drepturile femeilor, care a reunit lideri importanți pentru a aborda problemele presante legate de drepturile femeilor și pentru a contura principalele priorități înainte de viitoarea sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor.

Mesajul Forumului la nivel înalt al CESE privind drepturile femeilor a fost clar: au fost înregistrate progrese, dar nu este suficient. Cu toate că UE a luat măsuri menite să protejeze femeile și fetele, formele structurale de inegalitate, stereotipurile de gen și regresele în privința drepturilor femeilor continuă să amenințe progresele obținute cu greu în Europa. Atât timp cât vor persista barierele structurale, participarea deplină a femeilor în societate va fi limitată.

La forumul la nivel înalt care a avut loc la 26 februarie, în timpul sesiunii plenare a CESE, au participat președintele Grupului ad-hoc privind egalitatea al CESE, Sif Holst, președintele CESE, Oliver Röpke, și comisara europeană pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, precum și Carlien Scheele (directoarea Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați), Florence Raes (directoarea biroului de la Bruxelles al ONU Femei), Ayșe Yürekli (reprezentanta UE la KAGIDER - Asociația Femeilor Antreprenoare din Turcia), Mary Collins (secretara generală a Lobby-ului European al Femeilor) și Cianán Russell (responsabilă principală de politici în cadrul ILGA Europe).

Forumul a găzduit două dezbateri dinamice, în cadrul cărora au fost abordate provocările urgente în materie de egalitate de gen, fiecare dintre aceste dezbateri fiind corelată cu avize esențiale ale CESE adoptate în timpul sesiunii. Experți, avocați și responsabili de elaborarea politicilor s-au reunit pentru a împărtăși informații, a propune soluții și a consolida angajamentele care vizează promovarea drepturilor femeilor în Europa și în afara ei.

La prima dezbatere, accentul a fost pus pe cea de a 69-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (UNCSW69), care va avea loc în curând, în timp ce a doua dezbatere s-a axat pe violența împotriva femeilor și a fetelor ca problemă care ține de drepturile omului. De asemenea, în cadrul sesiunii plenare care a avut loc în urma forumului au fost adoptate două avize conexe: Contribuția CESE la prioritățile UE în cadrul celei de-a 69-a ședințe a Comisiei ONU pentru statutul femeii (UNCSW69) și Violența împotriva femeilor ca problemă care ține de drepturile omului: situația actuală a măsurilor în întreaga UE. (lm)

La 6 martie, cu doar câteva zile înaintea dezbaterilor din cadrul Consiliului din 12 martie, CESE a găzduit o dezbatere privind Pactul pentru o industrie curată al Comisiei Europene. Responsabilii de elaborarea politicilor, liderii din domeniul industriei și societatea civilă au analizat dacă planul poate sprijini cu adevărat sectorul tehnologiei curate, industriile energointensive și autonomia strategică ale Europei.

În contextul instabilității geopolitice și al relațiilor transatlantice în schimbare, nevoia Europei de autonomie strategică este mai stringentă decât oricând. Pactul pentru o industrie curată are scopul de a accelera decarbonizarea și circularitatea, stimulând în același timp competitivitatea industrială, pornind de la scăderea prețurilor la energie. Rămân semne de întrebare cu privire la fezabilitatea și finanțarea sa.

„Problema este să nu fim nevoiți să alegem între autonomia strategică, competitivitate sau dubla tranziție. Toate sectoarele industriale sunt vizate și trebuie să se adapteze, în ritmul lor, dar cu angajamente clare”, a declarat Pietro de Lotto, președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI) a CESE, prezentând provocarea drept un act de echilibrare.

Comisia a subliniat necesitatea geopolitică de a deveni independenți din punct de vedere energetic față de Rusia, dar declinul industrial al Europei reprezintă un motiv de îngrijorare din ce în ce mai mare. Atât producția industrială, cât și fluxurile de investiții străine directe au scăzut în​mod semnificativ în ultimii doi ani.

Finanțarea va reprezenta o provocare majoră. Atingerea obiectivelor planului impune cooperarea dintre instituțiile UE, statele membre și industrie. Deși Banca Europeană de Investiții s-a angajat să acorde contragaranții în valoare de 500 de milioane EUR și să aloce 1,5 miliarde EUR pentru îmbunătățirea rețelelor energetice, guvernele naționale trebuie să mobilizeze resurse suplimentare.

Impactul social al tranziției este, de asemenea, un aspect-cheie, în special în industriile energointensive, care au înregistrat pierderi semnificative de locuri de muncă. Reprezentanții societății civile și-au exprimat preocuparea că reducerea taxelor pe energie, o propunere-cheie a pactului, ar putea fi în detrimentul finanțării educației și a îngrijirilor de sănătate.

În pofida optimismului legat de obiectivele pe termen lung ale Pactului pentru o industrie curată, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea acestuia de a aborda provocările pe termen scurt. Viteza și simplificarea sunt esențiale, întrucât cheltuielile ridicate cu energia și barierele în materie de reglementare ar putea încetini progresul. Politicile naționale fragmentate reprezintă în continuare o provocare, iar Pactul pentru o industrie curată riscă să piardă o oportunitate crucială de a alinia politica industrială pe întreg teritoriul Europei.

Neutralitatea tehnologică reprezintă și ea un motiv de îngrijorare, existând dezbateri cu privire la echilibrul adecvat între sursele regenerabile de energie, hidrogen și biocombustibili. Deși trebuie salutat accentul care se pune pe sursele regenerabile de energie, sunt necesare angajamente ferme în ceea ce privește eficiența energetică. În perioada 2021-2023, sursele regenerabile de energie au generat deja economii de 100 de miliarde EUR în beneficiul consumatorilor europeni, un succes pe care UE ar trebui să îl valorifice. (jh)

Premiul emblematic al CESE pentru societatea civilă evidențiază contribuția remarcabilă a societății civile la menținerea și consolidarea identității și a cetățeniei europene. În fiecare an, premiul abordează o temă diferită, de o importanță majoră pentru societate, legată de activitatea CESE.

La 20 martie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a premiat trei organizații ale societății civile din Slovacia, Belgia și Franța, pentru proiectele lor inovatoare care combat nivelurile tot mai ridicate de polarizare dăunătoare în întreaga Uniune Europeană.

Premiul, în valoare totală de 32 000 EUR, a fost împărțit între cele trei organizații câștigătoare.

CESE a acordat premiul cel mare, în valoare de 14 000 EUR, Slovenská debatná asociácia (Asociația slovacă de dezbateri) pentru „Olimpiada de gândire critică”, o inițiativă de pionierat care consolidează reziliența tinerilor slovaci în fața dezinformării. Proiectul include un concurs pentru elevi, organizat pe trei categorii de vârstă, în care participanții abordează materiale publicate în mass-media și evaluează credibilitatea conținutului acestora.

Cei doi finaliști au primit câte 9 000 EUR fiecare.

Reporters d'Espoirs din Franța s-a clasat pe locul al doilea, cu proiectul „Prix Européen Jeunes Reporters d'Espoirs”, un program de formare în limba franceză dedicat jurnalismului orientat către soluții.

Premiul al treilea a fost acordat organizației FEC Diversité asbl din Belgia pentru proiectul „ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer”, un joc captivant conceput pentru a combate ideologiile de extremă dreapta.

Despre cea de-a 15-a ediție a Premiului CESE pentru societatea civilă

Cea de-a 15-a ediție a Premiului CESE pentru societatea civilă a pus în lumină proiecte non-profit conduse de persoane fizice, de companii private și de organizații ale societății civile care au contribuit la combaterea polarizării dăunătoare în întreaga Uniune Europeană.

În ultimii ani, Europa a fost lovită de numeroase crize, de la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina la creșterea prețurilor la energie și a costului vieții și până la consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19, care încă se fac simțite. Astfel de crize pot eroda încrederea în instituțiile publice și pot alimenta o polarizare dăunătoare la nivelul societății.

Deși polarizarea poate avea un rol într-o societate deschisă și pluralistă, creșterea populismului și polarizarea negativă creează probleme mari pentru democrațiile europene. Europa se confruntă și cu o fragmentare continuă a peisajului mediatic tradițional, cu intensificarea dezinformării și cu atacuri asupra libertății mass-mediei, toate acestea constituind amenințări suplimentare la adresa valorilor democratice.

Câștigătorii din acest an au fost selectați dintre peste 50 de candidaturi interesante și diverse din 15 state membre. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru creativitatea, entuziasmul și dedicarea extraordinară cu care combat polarizarea dăunătoare a societății europene.

„Societatea civilă organizată joacă un rol fundamental în protejarea democrației europene, așa cum au dovedit-o încă o dată proiectele remarcabile și variate din acest an”, a declarat vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Aurel Laurențiu Plosceanu.

Peste 800 de participanți din cadrul organizațiilor cetățenilor și părților interesate din Europa, inclusiv organizații de tineret, ONG-uri și jurnaliști, au fost prezenți la Săptămâna societății civile, organizată de Comitetul Economic și Social European în perioada 17-20 martie 2025. Sesiunea de deschidere a evidențiat necesitatea de a proteja spațiul civic prin acțiuni în justiție, reafirmând rolul esențial al societăților civile: de a trage la răspundere forțele politice aflate la putere, de a construi punți, de a sprijini reziliența socială și de a le da cuvântul celor care sunt prea adesea ignorați.

Tema ediției din 2025 a Săptămânii societății civile a fost „Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate”. Cu cele trei inițiative majore ale sale, și anume mesele rotunde ale Grupului de legătură, inițiativa cetățenească europeană și Premiul pentru societatea civilă, manifestarea a avut drept scop:

• să abordeze polarizarea din ce în ce mai accentuată, care a fost alimentată în ultimii ani de impactul crizei financiare, al schimbărilor climatice și al inegalității tot mai mari a veniturilor;
• să sublinieze rolul-cheie pe care societatea civilă îl poate juca în acest context;
• să reunească soluțiile oferite de societatea civilă și solicitările pe care dorește să le adreseze factorilor de decizie din UE, pentru a contribui la depolarizarea Europei prin consolidarea coeziunii societale și a participării democratice în domenii esențiale pentru societate.

În discursul său de deschidere, președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat: „Societatea civilă trebuie să facă față provocării. Participarea, dialogul și solidaritatea nu sunt doar idealuri – ele stau la temelia unei Europe reziliente și unite. Acum, când ne-am reunit cu ocazia Săptămânii societății civile, vă invit să ne reafirmăm angajamentul față de incluziune și o cetățenie activă. O democrație puternică depinde nu doar de instituții, ci și de implicarea tuturor cetățenilor săi.”

Albena Azmanova, profesoară de științe politice și sociale la City Saint George’s, Universitatea din Londra, a vorbit în discursul său inaugural despre insecuritatea economică tot mai mare cu care se confruntă majoritatea oamenilor – calificând-o drept o „epidemie a precarității”. Ea a explicat de ce societatea civilă deține cheia către progres în vremuri marcate de o mare insecuritate.

„Insecuritatea economică extrem de gravă i-a secătuit pe cei mai mulți oameni de orice dorință de a lupta. Societatea civilă are această dorință de a lupta. Activiștii societății civile sunt însuflețiți de un scop care decurge dintr-o doleanță specifică. Ei sunt picioarele și brațele vizibile ale democrației”, a spus Albena Azmanova.

După cum a declarat Younous Omarjee, vicepreședintele Parlamentului European, „avem nevoie ca societatea civilă să acționeze ca un liant între cetățeni, în acest context de individualism tot mai accentuat, și ca o pavăză împotriva ideilor de extremă dreapta care se răspândesc la ora actuală”.

Rolul crucial al ONG-urilor în ceea ce privește reziliența socială și sprijinul lor pentru grupurile vulnerabile și mai puțin vizibile a fost menționat de Adriana Porowska, ministra poloneză pentru societatea civilă, din partea Președinției poloneze a UE, care a împărtășit, de asemenea, experiența Poloniei cu societatea civilă în ce privește asigurarea rezilienței naționale.

Brikena Xhomaqi, copreședinta Grupului de legătură al CESE cu rețelele societății civile europene, a subliniat că unitatea în diversitate, mantra cu care UE se mândrește, este cultivată la nivel local. Cu toate acestea, doamna Xhomaqi a menționat că organizațiile societății civile și ONG-urile sunt atacate, finanțarea și rolul lor fiind puse sub semnul întrebării. „Fără resurse, organizațiile societății civile nu pot funcționa. Avem nevoie de instituții care să protejeze societatea civilă; avem nevoie de protecție legală pentru spațiul civic, astfel încât societatea noastră să rămână bine închegată și unită în diversitate.”

Extinderea transfrontalieră în UE presupune navigarea într-un labirint de norme și documente contradictorii privind TVA, ceea ce duce la creșterea costurilor. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) se confruntă cu sarcini de asigurare a conformității disproporționate, ceea ce le îngreunează creșterea și competitivitatea. CESE solicită reforme urgente în două avize elaborate pe baza rapoartelor Letta și Draghi, adoptate în cadrul sesiunii plenare din februarie. Printre propuneri se numără reglementarea financiară armonizată, raportarea bazată pe inteligența artificială și o politică industrială coordonată.

„Piața unică este coloana vertebrală a prosperității economice europene, însă rămâne incompletă în sectoare-cheie precum finanțele, energia și serviciile digitale”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke. „Dezbaterea de astăzi subliniază nevoia urgentă de reforme pentru a elimina barierele și a consolida sectorul serviciilor, asigurând condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga UE.”

Maria Luís Albuquerque, comisara pentru servicii financiare și pentru uniunea economiilor și a investițiilor, a susținut acest apel: „Viziunea mea pentru uniunea europeană a economiilor și a investițiilor constă în a crea condiții de bunăstare pentru cetățenii noștri și de creștere pentru întreprinderi, asigurându-le un mediu sigur, competitiv, bine reglementat și bine supravegheat”.

Avizele CESE au identificat două provocări majore în materie de competitivitate: fragmentarea pieței unice, evidențiată în rapoartele Letta și Draghi, și birocrația excesivă, care împovărează în special IMM-urile. Ambii factori frânează inovarea și creșterea economică.

Care este problema?

Întreprinderile din întreaga Europă sunt copleșite de reglementări complexe și care se suprapun. Acest lucru generează pierderi de timp și de bani, încetinește îndeplinirea obiectivelor Pactului verde și restricționează accesul la finanțare pentru întreprinderile mijlocii. Rezultatul este frustrarea întreprinderilor, creșterea costurilor de consum și încetinirea creșterii economice.

Dincolo de sarcinile de reglementare, Europa se confruntă cu provocări structurale mai profunde, care îi subminează competitivitatea. Progresele lente în ceea ce privește finalizarea pieței unice, disparitățile în ceea ce privește infrastructura digitală și energetică și lipsa unei politici industriale coordonate limitează capacitatea UE de a concura la nivel mondial. În timp ce alte blocuri economice acționează rapid pentru a atrage investiții și a promova inovarea, Europa riscă să rămână în urmă.

Cum se poate soluționa?

Consolidarea competitivității necesită o abordare cuprinzătoare, care să prevadă eliminarea barierelor din sectoare-cheie precum finanțele și energia, accelerarea transformării digitale și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru creșterea IMM-urilor.

Avizele CESE propun:

• Simplificarea reglementărilor fără reducerea standardelor sociale și de mediu.
• Crearea unei singure platforme bazate pe inteligență artificială pentru a simplifica raportarea pentru IMM-uri și întreprinderile mijlocii, accelerând și ușurând asigurarea conformității.
• Armonizarea normelor între sectoare pentru a reduce birocrația repetitivă.
• Standardizarea reglementărilor financiare în toate statele membre printr-o politică industrială coordonată la nivelul UE.
• Reformarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru un sistem mai echitabil și mai puțin împovărător. (gb)

Ediția 2025 a manifestării anuale pentru tineret a Comitetului Economic și Social European (CESE), Your Europe, Your Say! (YEYS) (Europa ta, părerea ta!), a avut loc la 13 și 14 martie și s-a axat pe rolul tinerilor în configurarea în comun a unui viitor rezilient. 

Manifestarea din acest an a reunit aproape 100 de tineri din întreaga UE, din cele nouă țări candidate și din Regatul Unit. Participanții au reprezentat organizații de tineret, consilii naționale de tineret și licee, aducând în prim-plan preocupările unor grupuri dintre cele mai diverse. În timp ce unii au experiență în susținerea cauzei tinerilor, pentru alții, acest eveniment a marcat un prim pas important în direcția implicării în democrația participativă de la nivelul comunităților lor și de la nivel mai larg.

În cadrul unor ateliere, tinerii, sub îndrumarea unor facilitatori, ei au identificat cele mai presante probleme pe care consideră că ar trebui să le abordeze actorii politici. Aceste probleme au abordat o vastă tematică, de la lupta împotriva corupției la dezvoltarea unei strategii coerente privind schimbările climatice și asigurarea unor drepturi egale pentru toți. Întrucât corupția erodează încrederea în instituții și slăbește democrația, este imperativ să se vină în sprijinul jurnalismului de investigație și să se îmbunătățească transparența în utilizarea banilor contribuabililor.

„Trebuie să garantăm asumarea răspunderii. Nu ne putem permite să rămânem pasivi, deoarece costul inacțiunii este prea mare. Trebuie să luptăm și să învingem”, a declarat un participant la YEYS.

Tinerii au exprimat, de asemenea, nevoia unor obiective comune în combaterea schimbărilor climatice, subliniind necesitatea de a consfinți „o existență lipsită de efectele negative ale schimbărilor climatice”. Ei au solicitat ca programele de învățământ să se bazeze pe anumite valori, astfel încât să influențeze pozitiv comportamentul online și să atenueze dezinformarea. Participanții la YEYS au pledat, de asemenea, pentru egalitatea în drepturi, egalitatea de tratament și de șanse, precum și pentru incluziunea tuturor în orice spațiu de acțiune. În ceea ce privește lipsa de reprezentare a tinerilor în procesele de luare a deciziilor politice, ei au subliniat că o democrație impune ca toate vocile să fie auzite.

Manifestarea, care a durat o zi și jumătate, a culminat cu sesiunea plenară finală a tinerilor, în cadrul căreia această adunare de tineri motivați și implicați și-a prezentat recomandările președintelui CESE, Oliver Röpke, și coordonatoarei pentru tineret la nivelul UE, Biliana Sirakova. Prin vot, participanții la YEYS au stabilit cinci teme prioritare în ordinea importanței.

(1) Combaterea corupției prin transparență și participarea tinerilor.

(2) Cetățenia activă: de la cadrul școlii și până la nivelul comunității.

(3) Promovarea egalității.

(4) Tineretul merită să aibă un cuvânt de spus.

(5) Elaborarea unei strategii coerente privind schimbările climatice.

Președintele Röpke a subliniat că aceste recomandări ar putea orienta activitatea consultativă a CESE și a evidențiat egalitatea de gen drept o prioritate esențială pentru Comitet. Dna Sirakova a menționat că aceste recomandări vor fi comunicate pentru a contribui la lucrările UE. (cpwb)

Cu ocazia comemorării a trei ani de la începutul războiului de agresiune brutal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei - un atac nu doar asupra unei națiuni suverane, ci și asupra valorilor fundamentale ale democrației, demnității umane și ordinii internaționale bazate pe norme - suntem solidari cu poporul ucrainean, a precizat președintele CESE, Oliver Röpke, într-o declarație prezentată în cadrul ședinței plenare a CESE din luna februarie.

Încă din prima zi a acestei invazii, am fost alături de Ucraina – nu doar simbolic, ci și prin acțiuni concrete. Astăzi, ne reafirmăm angajamentul ferm de a sprijini suveranitatea, democrația și viitorul european ale Ucrainei. Solicităm UE să își mențină și să își consolideze sprijinul politic, economic, umanitar și militar.

Poporul ucrainean a dat dovadă de un curaj și o reziliență extraordinare în apărarea țării sale și a principiilor care ne unesc ca cetățeni europeni. Încă din prima zi a acestei invazii, CESE, membrii săi și societatea civilă europeană pe care o reprezintă au fost alături de Ucraina - nu doar simbolic, ci și prin acțiuni concrete.

Într-o perioadă de incertitudine geopolitică tot mai accentuată, recentele declarații ale reprezentanților SUA care pun sub semnul întrebării angajamentul NATO în materie de apărare colectivă sunt extrem de îngrijorătoare. Europa nu-și poate permite să se complacă în starea actuală.

Ucraina luptă nu doar pentru supraviețuirea sa, ci și pentru securitatea întregului continent european.

CESE îi îndeamnă pe liderii UE să profite de acest moment pentru a consolida capabilitățile europene de securitate și apărare, a redefini autonomia strategică, a apăra multilateralismul și a aprofunda cooperarea cu Națiunile Unite, dezvoltând totodată parteneriate globale mai solide cu aliații democratici din afara Europei.

Europa trebuie să acționeze acum.

Indecizia nu reprezintă o opțiune. Autocrații și agresorii devin mai puternici atunci când există momente de ezitare.

Democrațiile trebuie să rămână unite și ferme.

CESE solicită UE să își consolideze autonomia strategică, apărând atât democrația, cât și drepturile fundamentale și sprijinind cu fermitate Ucraina. Acum este momentul ca UE să întreprindă acțiuni geopolitice strategice.

Puteți citi declarația completă aici. (at)

Organizațiile societății civile (OSC) sunt atacate în Europa și în America. UE trebuie să acționeze acum pentru a le apăra și a proteja democrația. În cadrul dezbaterii sale plenare organizate cu ocazia Zilei mondiale a ONG-urilor, Comitetul Economic și Social European (CESE) a transmis un mesaj clar: organizațiile societății civile sunt apărătorii din prima linie ai democrației. Întrucât reducerea fondurilor le amenință supraviețuirea, UE trebuie să ia măsuri imediate pentru a le proteja și sprijini.

La 27 februarie, CESE a organizat o dezbatere intitulată „UE și societatea civilă: consolidarea democrației și a participării”, oferind reprezentanților și experților organizațiilor societății civile și deputaților în Parlamentul European ocazia de a discuta și a evalua rolul OSC-urilor în acest domeniu vital.

Raquel García Hermida-Van Der Walle, deputată în Parlamentul European din partea Renew Europe, a subliniat că OSC-urile contribuie adesea la echilibrul puterilor. OSC-urile oferă, de asemenea, diferite metode de interacțiune socială, fiind posibil să înlocuiască serviciile guvernamentale care s-ar putea să lipsească. Prin urmare, OSC-urile sunt primele vizate, întrucât se pot dovedi a fi incomode din punct de vedere politic pentru unele guverne.

Nicholas Aiossa, directorul Transparency International Europe, a declarat că „există o campanie politică orchestrată în Parlamentul European pentru a discredita OSC-urile, a le retrage fondurile și a le perturba rolul și funcția. Nu au fost găsite dovezi de nereguli financiare”.

În ianuarie, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta din Parlamentul European a acuzat ONG-urile în domeniul mediului și al schimbărilor climatice că sunt finanțate de Comisia Europeană pentru a desfășura activități de lobby în Parlament, în alte instituții ale UE și pe lângă deputați în Parlamentul European, stârnind indignare în rândul OSC-urilor europene.

Criticile la adresa OSC-urilor nu sunt o noutate, dar recentele atacuri au fost amplificate de știri false și dezinformare. Astfel cum a precizat Brikena Xhomaqi, copreședinta Grupului de legătură al CESE, situația este un semnal de alarmă pentru ca toate OSC-urile să fie unite și să aducă schimbarea: „Oamenii ar trebui să știe că majoritatea OSC-urilor depind de munca voluntară, astfel încât nu risipim banii contribuabililor”.

De asemenea, participanții au solicitat Comisiei Europene să se exprime mai ferm cu privire la acest subiect și au propus o serie de soluții pentru a consolida rolul OSC-urilor.

García Hermida-Van Der Walle a precizat că va depune eforturi pentru ca rolul OSC-urilor să fie recunoscut și consolidat într-o mai mare măsură în raportul privind statul de drept și în mecanismul de condiționalitate, ca o condiție favorizantă.

Michał Wawrykiewicz, deputat în Parlamentul European din partea PPE, a declarat că misiunea sa este de a contribui la sensibilizarea cu privire la aceste subiecte fundamentale în cadrul grupului său. Un alt aspect pe care l-a menționat a fost legat de aducerea la cunoștința factorilor de decizie că OSC-urile și ONG-urile sunt organizații care își desfășoară activitatea pe teren, furnizând servicii esențiale care au un impact direct asupra vieții oamenilor.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a susținut pozițiile reprezentanților OSC-urilor, declarând că „trebuie să ne opunem eforturilor de negare a legitimității acestor organizații sau de restricționare a accesului acestora la resursele esențiale pentru participarea democratică. De la constrângerile în materie de finanțare până la creșterea presiunii politice, este limpede că organizațiile societății civile au nevoie de un sprijin mai ferm și mai previzibil pentru a-și continua activitatea vitală”. (at)