Confruntată cu creșterea amenințărilor la adresa securității, Europa are nevoie urgentă de o strategie unificată de finanțare a apărării. Ca răspuns la o solicitare din partea viitoarei președinții poloneze a UE, CESE a adoptat un aviz în care solicită acțiuni îndrăznețe: creșterea investițiilor în sisteme moderne, aprofundarea cooperării cu NATO și creșterea finanțării disponibile în cadrul financiar al UE.

Riscurile de securitate cu care se confruntă Europa sunt din ce în ce mai mari, evidențiind dependența sa de furnizorii externi de apărare – 78 % din cele 75 de miliarde EUR cheltuite de țările UE pentru achizițiile din domeniul apărării pe parcursul unui an au mers către furnizori din afara UE. Consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) este esențială pentru reducerea acestei dependențe.

„Mecanismele UE de finanțare a apărării trebuie revizuite pentru a face față provocărilor actuale”, explică raportorul avizului CESE pe tema „Finanțarea apărării în UE”, Marcin Nowacki. „Normele bugetare existente limitează cheltuielile militare și, deși inițiative precum Fondul european de apărare (FEA) și Instrumentul european pentru pace (IEP) reprezintă un progres, acestea rămân insuficiente pentru a face față dimensiunii amenințărilor actuale”.

Cooperarea cu NATO este esențială pentru interoperabilitate și pentru o strategie unificată. Achizițiile comune, parteneriatele în domeniul securității cibernetice și spațiale și proiectul de satelit IRIS2 vor crește reziliența. Finanțarea apărării trebuie să se alinieze la prioritățile mai ample ale UE fără a compromite obiectivele sociale și de mediu. Investițiile strategice, inovarea și planificarea pe termen lung sunt esențiale pentru a asigura securitatea și autonomia Europei. (tk)

Turismul este o forță motrice pentru economia UE și poate consolida competitivitatea Europei. A sosit momentul să regândim modul în care funcționează turismul și să ne îndreptăm, dincolo de sustenabilitate, către un turism regenerativ – în cadrul căruia destinațiile nu numai că supraviețuiesc, ci și prosperă.

Comitetul Economic și Social European (CESE) îndeamnă Uniunea Europeană să își transforme sectorul turismului, punând accentul pe sustenabilitate și regenerare pentru a asigura beneficii economice și de mediu pe termen lung.

Având în vedere că turismul rămâne un pilon vital al economiei UE, în special în regiunile puternic dependente de această industrie, CESE pledează pentru o tranziție accelerată către turismul sustenabil și pentru trecerea la strategii turistice centrate pe regenerare, astfel cum se subliniază în avizul său pe tema „Turismul în UE: sustenabilitatea ca motor al competitivității pe termen lung”.

„Trebuie să ne asigurăm că turismul joacă un rol în relansarea competitivității europene. Acest aspect este esențial, dat fiind că turismul reprezintă o parte atât de importantă din PIB-ul multor state membre și regiuni, precum și din lanțurile lor valorice", a declarat raportoarea avizului, Isabel Yglesias.

Dna Yglesias a afirmat că avizul se bazează pe Declarația de la Palma, adoptată în timpul Președinției spaniole a Consiliului din cel de-al doilea semestru al anului 2023, care a generat un amplu consens cu privire la modalitățile de a garanta că sustenabilitatea este elementul central al viitorului turismului.

Pentru a realiza acest lucru, instituțiile europene și guvernele naționale, regionale și locale trebuie să sprijine activ sectorul în tranzițiile sale, asigurând un dialog continuu cu toate părțile interesate relevante și consolidând dialogul social.

Deși eforturile menite să asigure sustenabilitatea turismului au avansat considerabil, creșterea exponențială a numărului de călătorii în perioada de după pandemie a pus presiune asupra multor destinații foarte căutate. Această creștere îngreunează atingerea de către regiuni a unui echilibru între creșterea economică și dezvoltarea durabilă, cu atât mai mult cu cât ele se confruntă totodată cu deficitul de personal și cu neconcordanța dintre locurile de muncă disponibile și competențele lucrătorilor.

Acesta este motivul pentru care CESE solicită, de asemenea, trecerea la turismul regenerativ și includerea acestuia în Strategia europeană pentru un turism durabil, pe care Comisia Europeană o va prezenta în următoarele luni.

Spre deosebire de turismul sustenabil tradițional, care se axează pe reducerea efectelor negative asupra mediului, turismul regenerativ vizează refacerea și consolidarea capitalului natural, social și economic. Această abordare orientată spre viitor integrează principiile economiei circulare și urmărește să asigure un impact pozitiv de durată asupra destinațiilor și comunităților locale. (ll)

Fermierii europeni se confruntă cu crize din ce în ce mai mari, de la condițiile meteorologice extreme la instabilitatea pieței și la concurența neloială. Comitetul Economic și Social European (CESE) avertizează că politicile actuale ale UE nu îi protejează pe fermieri și solicită reforme urgente pentru a garanta veniturile, pentru a consolida puterea de negociere și pentru a asigura o agricultură durabilă.

Într-un aviz solicitat de Președinția poloneză a UE, CESE a pledat pentru un sistem agricol mai rezilient, în centrul căruia să se afle fermierii.

„Agricultura este o profesie nobilă, care are două obiective esențiale: producerea unor alimente sigure și de calitate superioară, pentru a asigura hrana populației și menținerea și îmbunătățirea mediului. Tot ceea ce cerem în schimb este o remunerație echitabilă pentru o zi de muncă cinstită, respect și un preț corect pentru alimentele pe care le oferim”, a declarat Joe Healy, unul dintre cei trei raportori ai avizului.

Potrivit CESE, politica agricolă comună (PAC) nu dispune de mijloacele necesare pentru a face față provocărilor actuale. Printre instrumentele financiare pe care le recomandă pentru sprijinirea fermierilor se numără asigurările publice împotriva dezastrelor naturale, ajutoarele anticiclice și plățile directe. Fondurile mutuale, deja utilizate în unele state membre ale UE, ar putea oferi o plasă de siguranță suplimentară, finanțată în mod colectiv de fermieri, industrie, administrațiile regionale și UE.

Având în vedere că PAC urmează să fie revizuită după 2027, CESE a pledat pentru restabilirea bugetului acesteia la cel puțin 0,5 % din PIB-ul UE. Sunt necesare reglementări comerciale mai stricte pentru a asigura că produsele importate respectă standardele de mediu și de muncă ale UE.

O altă preocupare majoră este vânzarea la prețuri inferioare costurilor de producție, o practică ce exercită o presiune financiară extremă asupra fermierilor. CESE îi îndeamnă pe responsabilii de elaborarea politicilor din UE să ia în considerare în mod serios interzicerea achizițiilor la prețuri inferioare costurilor de producție, pentru a-i împiedica pe marii comercianți cu amănuntul să îi elimine pe fermieri de pe piață, utilizând drept model legislația spaniolă privind lanțul alimentar.

Pentru a îmbunătăți transparența și puterea de piață a fermierilor, CESE a propus crearea unui centru digital al UE pentru monitorizarea prețurilor, a costurilor și a profiturilor. CESE a pledat, de asemenea, pentru negocieri colective ale prețurilor și pentru un sprijin sporit acordat cooperativelor și organizațiilor de producători. Este nevoie de un nivel mai ridicat de independență economică și de competitivitate în agricultura UE.

Deși obiectivele climatice sunt esențiale, fermierii nu pot suporta singuri costurile. Un fond de sustenabilitate i-ar putea ajuta să realizeze tranziția către utilizarea unor practici mai verzi. Avizul a avertizat cu privire la riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, având în vedere că normele stricte ale UE îi dezavantajează pe fermierii locali în comparație cu concurenții din afara UE.

CESE a subliniat importanța investițiilor în dezvoltarea rurală, a inovării și a simplificării normelor PAC. Având în vedere că fermierii sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari, urgența este clară: liderii UE trebuie să acționeze înainte ca mai multe alte ferme să dispară. (ks)

UE se află într-un punct critic în ceea ce privește dezvoltarea IA. În timp ce întreprinderile din SUA domină piața de IA generativă (GenAI), atrăgând 80 % din investițiile private de la nivel mondial, China înregistrează progrese într-un ritm rapid. Comitetul Economic și Social European (CESE) a publicat un nou studiu în colaborare cu Centrul de Studii Politice Europene (CEPS), pentru a identifica măsurile necesare pentru ca Europa să rămână competitivă.

Elaborat sub egida Secțiunii pentru piața unică, producție și consum (INT) a CESE și pus în discuție periodic în cadrul Observatorului pieței unice digitale al CESE, studiul analizează principalele oportunități, provocări și măsuri de politică necesare pentru a extinde peisajul IA din Europa.

Recomandări esențiale pentru UE:

• Creșterea investițiilor în IA și a puterii de procesare – Europa trebuie să majoreze investițiile în infrastructura IA pentru a stimula inovarea.
• Punerea accentului pe trei sectoare cu potențial ridicat – IA poate stimula creșterea în sectorul autovehiculelor, al energiei curate și al educației.
• Promovarea IA cu sursă deschisă – Încurajarea modelelor deschise de IA va îmbunătăți accesibilitatea și concurența.
• O mai bună integrare a eforturilor depuse în domeniul cercetării și al dezvoltării în întreaga UE.

Capacitarea societății civile în ceea ce privește guvernanța IA
– Studiul evidențiază importanța organizațiilor societății civile (OSC) în elaborarea politicilor și în guvernanța în domeniul IA. Pentru a crește nivelul de incluziune și de etică în adoptarea IA, raportul recomandă:

• Programe de alfabetizare în domeniul IA – Inițiative de formare și de dialog social pentru capacitarea lucrătorilor și a publicului.
• Abordarea de tip „Social by Design” asigură că dezvoltarea IA este centrată pe factorul uman și aliniată la nevoile societății.
• Creșterea finanțării pentru OSC – Sprijinirea organizațiilor non-profit care reduc decalajul dintre tehnologia IA și nivelul de înțelegere a acesteia de către public.
• Adoptarea unei IA etice – Acordarea de prioritate sistemelor de IA fiabile, care respectă valorile europene.

Valorificarea potențialului CESE în politica în domeniul IA
– CESE ocupă o poziție adecvată pentru a facilita implicarea structurată a OSC în elaborarea politicilor în domeniul IA. Studiul recomandă să se susțină IA cu sursă deschisă și să se promoveze inovarea etică prin intermediul achizițiilor publice și al schemelor de finanțare, CESE servind drept centru de colaborare cu OSC și cu comunitățile cu sursă deschisă și contribuind la sensibilizarea publicului cu privire la impactul IA asupra societății.

Studiul introduce, de asemenea, un glosar unificat pentru domeniul IA în vederea stabilirii unui limbaj comun, care să asigure o comunicare eficientă între responsabilii de elaborarea politicilor, dezvoltatori și utilizatori, esențială pentru dezvoltarea, guvernanța și utilizarea responsabilă a IA în toate sectoarele.

Acest studiu va fi pus la dispoziția principalelor instituții ale UE și se preconizează că va contribui la viitoarele politici în domeniul IA. Textul integral al raportului este disponibil aici. (vk)

Grupul „Lucrători” al CESE

Apărarea și costurile sociale ar trebui să meargă mână în mână - statul social nu trebuie sacrificat pentru a stimula cheltuielile pentru apărare. Un stat social puternic rămâne un instrument esențial pentru a stopa partidele de extremă dreapta în aspirația lor de a reproduce autocrațiile de tip Kremlin în UE.

La începutul celui de-al patrulea an de război în Ucraina, multe voci solicită creșterea cheltuielilor pentru apărare, în special după schimbările politice din SUA. Protecția țărilor europene pare a nu mai fi garantată. Acest lucru a desființat deja o serie de tabuuri, nu numai în ceea ce privește discuțiile pe teme militare la nivelul UE, ci și în ceea ce privește creșterea nivelului de îndatorare.

Cu toate acestea, unele dintre aceste voci și-au încadrat solicitarea ca pe un compromis cu sumă nulă cu statul bunăstării, ca și cum puterea armatei SUA s-ar datora lipsei de protecție socială adecvată din această țară sau ca și cum armatele noastre ar fi slăbite din cauza pensiilor și a securității sociale.

În numele Grupului lucrătorilor, dorim să subliniem două aspecte:

• UE în ansamblu ocupă locul doi în lume în materie de cheltuieli militare. Deși în unele cazuri pot fi necesare cheltuieli comune sau suplimentare, ceea ce este cu adevărat necesar este să existe coordonare și proiecte comune pentru a asigura autonomia strategică. Trebuie să ne apărăm, nu să concurăm la nivel mondial cu SUA.
• Un stat al bunăstării care funcționează bine, împreună cu eforturile de combatere a sărăciei și a inegalității, reprezintă instrumente esențiale pentru a preveni preluarea puterii de către extrema dreaptă în multe state membre. Aceste partide de extremă dreapta, care sunt în ascensiune, au un apetit scăzut pentru democrație, sunt în mod deschis ostile majorității valorilor noastre, aspiră să reproducă autocrația Kremlinului în statele membre și, dacă ajung la putere, se vor asigura că nu va exista o politică de apărare coordonată.

Prin urmare, statele membre trebuie să considere că apărarea și investițiile sociale se consolidează reciproc, fiecare făcând-o posibilă pe cealaltă.

Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

CESE trebuie să fie implicat de la bun început în inițiativele Comisiei Europene de intensificare a colaborării cu societatea civilă. Potrivit Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, viitorul studiu al CESE pe tema Cartografierea practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil poate oferi contribuții valoroase.

În urma inițierii noului ciclu politic al UE și a anunțării Strategiei UE de sprijinire, protejare și capacitare a societății civile pentru al treilea trimestru al anului 2025 în cadrul programului de lucru al Comisiei, Grupul „Organizații ale societății civile” a organizat o conferință pentru a evidenția acțiunile esențiale necesare pe parcursul mandatului 2024-2029. La manifestarea din 3 martie au participat aproximativ 100 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile (OSC) naționale și europene și cetățeni.

Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, a declarat că OSC au rolul de a asigura că politicile sunt elaborate în cunoștință de cauză și țin seama de nevoile cetățenilor. El a reiterat solicitarea Grupului și a Comitetului ca CESE să fie implicat în platforma societății civile planificată de Comisie.

„CESE, prin experiența sa și prin platforma pe care o oferă, trebuie să fie implicat de la bun început în inițiativele Comisiei Europene de intensificare a colaborării cu societatea civilă. CESE trebuie să participe la guvernanță și să reprezinte o componentă esențială a inițiativei privind crearea unei platforme a societății civile”, a precizat dl Boland.

El a susținut că dialogul civil structurat, periodic, transparent și incluziv ar trebui să se bazeze pe structurile existente și să reunească toate părțile interesate relevante. În consecință, instituțiile europene ar trebui să creeze un grup de lucru privind dialogul civil, cu sprijinul CESE.

„Un grup de lucru privind dialogul civil ar putea crea un model pentru un mediu mai favorabil organizațiilor societății civile în procesul de elaborare a politicilor”, a declarat dl Boland.  Acesta ar putea fi un prim pas către un dialog civil mai structurat și ar putea aborda următoarele întrebări: cine este consultat, pe ce teme, care este calendarul, care sunt rezultatele preconizate?

În plus, grupul de lucru propus ar putea să se bazeze pe viitorul studiu al CESE privind practicile de dialog existente, intitulat Cartografierea practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil.

Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Organizații ale societății civile”. Se preconizează că rezultatele vor fi disponibile începând din iulie 2025. Studiul realizează o cartografiere cuprinzătoare a practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil: care sunt procesele organizate în prezent pentru a implica OSC și la ce tip de metodologie se recurge? Cunoașterea practicilor existente ar trebui să justifice și să sprijine eforturile depuse în direcția unui dialog civil mai structurat în noul ciclu legislativ. Constatările preliminare ale studiului au fost deja prezentate în timpul conferinței, de către Berta Mizsei din partea Centrului de Studii Politice Europene (CEPS).

La conferință s-a subliniat, de asemenea, că sănătatea financiară a OSC este o condiție prealabilă pentru dialog și pentru ca responsabilii de elaborarea politicilor să cunoască nevoile oamenilor. Stabilitatea financiară și independența acestora trebuie să fie garantate.

Concluziile și recomandările conferinței pot fi consultate pe site-ul CESE.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat un Forum la nivel înalt privind drepturile femeilor, care a reunit lideri importanți pentru a aborda problemele presante legate de drepturile femeilor și pentru a contura principalele priorități înainte de viitoarea sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor.

Mesajul Forumului la nivel înalt al CESE privind drepturile femeilor a fost clar: au fost înregistrate progrese, dar nu este suficient. Cu toate că UE a luat măsuri menite să protejeze femeile și fetele, formele structurale de inegalitate, stereotipurile de gen și regresele în privința drepturilor femeilor continuă să amenințe progresele obținute cu greu în Europa. Atât timp cât vor persista barierele structurale, participarea deplină a femeilor în societate va fi limitată.

La forumul la nivel înalt care a avut loc la 26 februarie, în timpul sesiunii plenare a CESE, au participat președintele Grupului ad-hoc privind egalitatea al CESE, Sif Holst, președintele CESE, Oliver Röpke, și comisara europeană pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, precum și Carlien Scheele (directoarea Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați), Florence Raes (directoarea biroului de la Bruxelles al ONU Femei), Ayșe Yürekli (reprezentanta UE la KAGIDER - Asociația Femeilor Antreprenoare din Turcia), Mary Collins (secretara generală a Lobby-ului European al Femeilor) și Cianán Russell (responsabilă principală de politici în cadrul ILGA Europe).

Forumul a găzduit două dezbateri dinamice, în cadrul cărora au fost abordate provocările urgente în materie de egalitate de gen, fiecare dintre aceste dezbateri fiind corelată cu avize esențiale ale CESE adoptate în timpul sesiunii. Experți, avocați și responsabili de elaborarea politicilor s-au reunit pentru a împărtăși informații, a propune soluții și a consolida angajamentele care vizează promovarea drepturilor femeilor în Europa și în afara ei.

La prima dezbatere, accentul a fost pus pe cea de a 69-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (UNCSW69), care va avea loc în curând, în timp ce a doua dezbatere s-a axat pe violența împotriva femeilor și a fetelor ca problemă care ține de drepturile omului. De asemenea, în cadrul sesiunii plenare care a avut loc în urma forumului au fost adoptate două avize conexe: Contribuția CESE la prioritățile UE în cadrul celei de-a 69-a ședințe a Comisiei ONU pentru statutul femeii (UNCSW69) și Violența împotriva femeilor ca problemă care ține de drepturile omului: situația actuală a măsurilor în întreaga UE. (lm)

La 6 martie, cu doar câteva zile înaintea dezbaterilor din cadrul Consiliului din 12 martie, CESE a găzduit o dezbatere privind Pactul pentru o industrie curată al Comisiei Europene. Responsabilii de elaborarea politicilor, liderii din domeniul industriei și societatea civilă au analizat dacă planul poate sprijini cu adevărat sectorul tehnologiei curate, industriile energointensive și autonomia strategică ale Europei.

În contextul instabilității geopolitice și al relațiilor transatlantice în schimbare, nevoia Europei de autonomie strategică este mai stringentă decât oricând. Pactul pentru o industrie curată are scopul de a accelera decarbonizarea și circularitatea, stimulând în același timp competitivitatea industrială, pornind de la scăderea prețurilor la energie. Rămân semne de întrebare cu privire la fezabilitatea și finanțarea sa.

„Problema este să nu fim nevoiți să alegem între autonomia strategică, competitivitate sau dubla tranziție. Toate sectoarele industriale sunt vizate și trebuie să se adapteze, în ritmul lor, dar cu angajamente clare”, a declarat Pietro de Lotto, președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI) a CESE, prezentând provocarea drept un act de echilibrare.

Comisia a subliniat necesitatea geopolitică de a deveni independenți din punct de vedere energetic față de Rusia, dar declinul industrial al Europei reprezintă un motiv de îngrijorare din ce în ce mai mare. Atât producția industrială, cât și fluxurile de investiții străine directe au scăzut în​mod semnificativ în ultimii doi ani.

Finanțarea va reprezenta o provocare majoră. Atingerea obiectivelor planului impune cooperarea dintre instituțiile UE, statele membre și industrie. Deși Banca Europeană de Investiții s-a angajat să acorde contragaranții în valoare de 500 de milioane EUR și să aloce 1,5 miliarde EUR pentru îmbunătățirea rețelelor energetice, guvernele naționale trebuie să mobilizeze resurse suplimentare.

Impactul social al tranziției este, de asemenea, un aspect-cheie, în special în industriile energointensive, care au înregistrat pierderi semnificative de locuri de muncă. Reprezentanții societății civile și-au exprimat preocuparea că reducerea taxelor pe energie, o propunere-cheie a pactului, ar putea fi în detrimentul finanțării educației și a îngrijirilor de sănătate.

În pofida optimismului legat de obiectivele pe termen lung ale Pactului pentru o industrie curată, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea acestuia de a aborda provocările pe termen scurt. Viteza și simplificarea sunt esențiale, întrucât cheltuielile ridicate cu energia și barierele în materie de reglementare ar putea încetini progresul. Politicile naționale fragmentate reprezintă în continuare o provocare, iar Pactul pentru o industrie curată riscă să piardă o oportunitate crucială de a alinia politica industrială pe întreg teritoriul Europei.

Neutralitatea tehnologică reprezintă și ea un motiv de îngrijorare, existând dezbateri cu privire la echilibrul adecvat între sursele regenerabile de energie, hidrogen și biocombustibili. Deși trebuie salutat accentul care se pune pe sursele regenerabile de energie, sunt necesare angajamente ferme în ceea ce privește eficiența energetică. În perioada 2021-2023, sursele regenerabile de energie au generat deja economii de 100 de miliarde EUR în beneficiul consumatorilor europeni, un succes pe care UE ar trebui să îl valorifice. (jh)

Premiul emblematic al CESE pentru societatea civilă evidențiază contribuția remarcabilă a societății civile la menținerea și consolidarea identității și a cetățeniei europene. În fiecare an, premiul abordează o temă diferită, de o importanță majoră pentru societate, legată de activitatea CESE.

La 20 martie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a premiat trei organizații ale societății civile din Slovacia, Belgia și Franța, pentru proiectele lor inovatoare care combat nivelurile tot mai ridicate de polarizare dăunătoare în întreaga Uniune Europeană.

Premiul, în valoare totală de 32 000 EUR, a fost împărțit între cele trei organizații câștigătoare.

CESE a acordat premiul cel mare, în valoare de 14 000 EUR, Slovenská debatná asociácia (Asociația slovacă de dezbateri) pentru „Olimpiada de gândire critică”, o inițiativă de pionierat care consolidează reziliența tinerilor slovaci în fața dezinformării. Proiectul include un concurs pentru elevi, organizat pe trei categorii de vârstă, în care participanții abordează materiale publicate în mass-media și evaluează credibilitatea conținutului acestora.

Cei doi finaliști au primit câte 9 000 EUR fiecare.

Reporters d'Espoirs din Franța s-a clasat pe locul al doilea, cu proiectul „Prix Européen Jeunes Reporters d'Espoirs”, un program de formare în limba franceză dedicat jurnalismului orientat către soluții.

Premiul al treilea a fost acordat organizației FEC Diversité asbl din Belgia pentru proiectul „ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer”, un joc captivant conceput pentru a combate ideologiile de extremă dreapta.

Despre cea de-a 15-a ediție a Premiului CESE pentru societatea civilă

Cea de-a 15-a ediție a Premiului CESE pentru societatea civilă a pus în lumină proiecte non-profit conduse de persoane fizice, de companii private și de organizații ale societății civile care au contribuit la combaterea polarizării dăunătoare în întreaga Uniune Europeană.

În ultimii ani, Europa a fost lovită de numeroase crize, de la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina la creșterea prețurilor la energie și a costului vieții și până la consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19, care încă se fac simțite. Astfel de crize pot eroda încrederea în instituțiile publice și pot alimenta o polarizare dăunătoare la nivelul societății.

Deși polarizarea poate avea un rol într-o societate deschisă și pluralistă, creșterea populismului și polarizarea negativă creează probleme mari pentru democrațiile europene. Europa se confruntă și cu o fragmentare continuă a peisajului mediatic tradițional, cu intensificarea dezinformării și cu atacuri asupra libertății mass-mediei, toate acestea constituind amenințări suplimentare la adresa valorilor democratice.

Câștigătorii din acest an au fost selectați dintre peste 50 de candidaturi interesante și diverse din 15 state membre. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru creativitatea, entuziasmul și dedicarea extraordinară cu care combat polarizarea dăunătoare a societății europene.

„Societatea civilă organizată joacă un rol fundamental în protejarea democrației europene, așa cum au dovedit-o încă o dată proiectele remarcabile și variate din acest an”, a declarat vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Aurel Laurențiu Plosceanu.

Peste 800 de participanți din cadrul organizațiilor cetățenilor și părților interesate din Europa, inclusiv organizații de tineret, ONG-uri și jurnaliști, au fost prezenți la Săptămâna societății civile, organizată de Comitetul Economic și Social European în perioada 17-20 martie 2025. Sesiunea de deschidere a evidențiat necesitatea de a proteja spațiul civic prin acțiuni în justiție, reafirmând rolul esențial al societăților civile: de a trage la răspundere forțele politice aflate la putere, de a construi punți, de a sprijini reziliența socială și de a le da cuvântul celor care sunt prea adesea ignorați.

Tema ediției din 2025 a Săptămânii societății civile a fost „Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate”. Cu cele trei inițiative majore ale sale, și anume mesele rotunde ale Grupului de legătură, inițiativa cetățenească europeană și Premiul pentru societatea civilă, manifestarea a avut drept scop:

• să abordeze polarizarea din ce în ce mai accentuată, care a fost alimentată în ultimii ani de impactul crizei financiare, al schimbărilor climatice și al inegalității tot mai mari a veniturilor;
• să sublinieze rolul-cheie pe care societatea civilă îl poate juca în acest context;
• să reunească soluțiile oferite de societatea civilă și solicitările pe care dorește să le adreseze factorilor de decizie din UE, pentru a contribui la depolarizarea Europei prin consolidarea coeziunii societale și a participării democratice în domenii esențiale pentru societate.

În discursul său de deschidere, președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat: „Societatea civilă trebuie să facă față provocării. Participarea, dialogul și solidaritatea nu sunt doar idealuri – ele stau la temelia unei Europe reziliente și unite. Acum, când ne-am reunit cu ocazia Săptămânii societății civile, vă invit să ne reafirmăm angajamentul față de incluziune și o cetățenie activă. O democrație puternică depinde nu doar de instituții, ci și de implicarea tuturor cetățenilor săi.”

Albena Azmanova, profesoară de științe politice și sociale la City Saint George’s, Universitatea din Londra, a vorbit în discursul său inaugural despre insecuritatea economică tot mai mare cu care se confruntă majoritatea oamenilor – calificând-o drept o „epidemie a precarității”. Ea a explicat de ce societatea civilă deține cheia către progres în vremuri marcate de o mare insecuritate.

„Insecuritatea economică extrem de gravă i-a secătuit pe cei mai mulți oameni de orice dorință de a lupta. Societatea civilă are această dorință de a lupta. Activiștii societății civile sunt însuflețiți de un scop care decurge dintr-o doleanță specifică. Ei sunt picioarele și brațele vizibile ale democrației”, a spus Albena Azmanova.

După cum a declarat Younous Omarjee, vicepreședintele Parlamentului European, „avem nevoie ca societatea civilă să acționeze ca un liant între cetățeni, în acest context de individualism tot mai accentuat, și ca o pavăză împotriva ideilor de extremă dreapta care se răspândesc la ora actuală”.

Rolul crucial al ONG-urilor în ceea ce privește reziliența socială și sprijinul lor pentru grupurile vulnerabile și mai puțin vizibile a fost menționat de Adriana Porowska, ministra poloneză pentru societatea civilă, din partea Președinției poloneze a UE, care a împărtășit, de asemenea, experiența Poloniei cu societatea civilă în ce privește asigurarea rezilienței naționale.

Brikena Xhomaqi, copreședinta Grupului de legătură al CESE cu rețelele societății civile europene, a subliniat că unitatea în diversitate, mantra cu care UE se mândrește, este cultivată la nivel local. Cu toate acestea, doamna Xhomaqi a menționat că organizațiile societății civile și ONG-urile sunt atacate, finanțarea și rolul lor fiind puse sub semnul întrebării. „Fără resurse, organizațiile societății civile nu pot funcționa. Avem nevoie de instituții care să protejeze societatea civilă; avem nevoie de protecție legală pentru spațiul civic, astfel încât societatea noastră să rămână bine închegată și unită în diversitate.”