Europa rămâne în urmă în ceea ce privește competitivitatea și trebuie să abordeze urgent deficiențele pieței sale unice, însă într-un mod care să aducă beneficii atât întreprinderilor, cât și europenilor.

În sesiunea plenară a CESE din ianuarie s-a organizat o dezbatere privind competitivitatea europeană și viitorul pieței interne. Avizul CESE aflat în centrul acestei dezbateri a fost solicitat de Președinția belgiană a UE, care s-a angajat să profite de cele șase luni pentru a se concentra asupra competitivității și a pieței unice. Avizul va contribui, de asemenea, la conturarea raportului la nivel înalt al dlui Enrico Letta privind viitorul pieței unice, care urmează să fie prezentat Consiliului European din martie.

În acest context, CESE subliniază că piața internă trebuie să facă față provocărilor unei lumi foarte diferite de cea pentru care a fost ea creată în anii '90. Drept urmare, UE este supusă mai multor presiuni: menținerea echității în același timp cu subvenționarea sectoarelor sale industriale pentru a contribui la finanțarea tranziției verzi; menținerea locurilor de muncă în Europa, asigurându-se în același timp că întreprinderile europene rămân competitive și asigurarea de materii prime în condițiile în care trebuie respectate standardele de muncă și de mediu.

Raportoarea Sandra Parthie a declarat: „Piața unică a făcut din UE unul dintre cele mai puternice blocuri comerciale din lume, însă această poziție de putere începe să se zdruncine. Ceea ce propunem în avizul nostru este să ne concentrăm asupra dezvoltării unei politici industriale europene care să nu reprezinte suma a 27 de politici industriale naționale, ci mai degrabă o viziune cu adevărat europeană privind potențialul nostru industrial”.

La dezbatere a luat cuvântul și dl Markus Beyrer, director general al Business Europe, care a spus: „Avem o problemă de competitivitate. Rămânem în urma concurenților noștri de la nivel mondial, iar piața unică este unul dintre instrumentele de care dispunem pentru a remedia această situație. Obiectivul este de a ne asigura marja necesară pentru a alimenta modelul european așa cum îl cunoaștem, inclusiv pentru a susține aspectele sociale”.

Dl Ludovic Voet, secretar confederal al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), a subliniat că piața unică stă la baza contractului social european și că acest contract trebuie consolidat, afirmând că: „În sistemul nostru de concurență, întreprinderile trebuie să plătească salarii corecte, să ofere locuri de muncă de bună calitate și să nu aducă prejudicii mediului înconjurător. Europa trebuie să-și mențină elanul pentru realizarea unei tranziții verzi juste”.

Avizul CESE include o propunere de numire a unui comisar pentru serviciile de interes economic general (SIEG) în cadrul următoarei Comisii Europene și un plan cincinal de dezvoltare a SIEG sigure, de bună calitate și durabile. Aceste servicii reprezintă 25 % din PIB-ul UE și 20 % din totalul locurilor de muncă și acoperă sectoare-cheie precum transporturile, energia, comunicațiile, accesul la apă și la salubritate. Cu toate acestea, aceste servicii sunt foarte importante și în domeniul asistenței medicale și al serviciilor sociale. (dm)

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Procesul decizional politic trebuie să aibă întotdeauna în centrul său preocupările și bunăstarea cetățenilor și lucrătorilor, pentru că ei sunt factori umani importanți care ar trebui luați în considerare. Aceasta este singura modalitate de a asigura condiții de viață decente. Prin politici care asigură aceste condiții decente pentru toți, creștem încrederea și acceptarea pe scară largă a măsurilor politice actuale și viitoare și prevenim dezamăgirea publicului, care oferă un teren fertil pentru populismul și extremismul de dreapta.

Aceste preocupări au stat la baza priorităților Grupului „Lucrători” pentru perioada 2023-2025, stabilind solicitări clare pentru viitorii lideri ai UE de a se angaja într-o agendă progresivă, având în centrul său o dimensiune mai socială și mai umană. După decenii de crize, ale căror costuri au fost suportate fără îndoială de cetățenii și lucrătorii europeni, sperăm că dezbaterea UE se va putea îndrepta din nou către ceea ce contează cu adevărat – progresul social.

Prioritățile noastre reflectă viziunea Grupului „Lucrători” privind o Europă care nu este doar socială și durabilă, ci și care respectă totodată statul de drept, drepturile omului, egalitatea de gen, solidaritatea și diversitatea. Avem nevoie de o Europă care să acorde prioritate combaterii inegalității, sărăciei și urgenței climatice, să asigure o tranziție verde și digitală justă și locuri de muncă decente pentru toți. Aceasta este cea mai bună modalitate de a capacita democrația și societatea noastră și fiecare cetățean al ei. Sperăm că această viziune va avea ecoul cuvenit.

În cadrul sesiunii sale plenare din ianuarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a abordat impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării. Comitetul subliniază nevoia urgentă de a investi în găsirea unor răspunsuri reziliente la aceste provocări globale.

Având în vedere că misiunea fundamentală a proiectului UE este de a promova și de a menține pacea, Europa trebuie să își intensifice eforturile de consolidare a păcii.

În avizul său, CESE subliniază că promovarea păcii este indisociabilă de apărarea și promovarea drepturilor fundamentale și a democrației. Prin urmare, Comitetul consideră că este imperativ să se continue integrarea legăturii dintre climă și securitate în politicile externe ale UE. Acest lucru ar trebui realizat prin crearea unor interfețe proactive între instituțiile responsabile cu relațiile externe, coeziunea internă a UE și serviciile de securitate și apărare ale statelor membre. Termenul „legătura dintre climă și securitate” se referă la impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării.

Ozlem Yildirim, membră a CESE și raportoare a avizului, a declarat: „CESE propune, de asemenea, măsuri specifice pentru a anticipa în mod eficace provocările, în special investind în soluții reziliente, pregătind procesele decizionale pentru tensiunile care vor urma și, mai ales, definind o veritabilă strategie în acest domeniu la nivelul UE. Respectarea promptă și efectivă a angajamentelor în materie de climă de către toate părțile constituie, de asemenea, o pârghie preventivă importantă!”

Propunerea Comisiei Europene ține seama de legătura dintre climă și securitate. Cu toate acestea, CESE consideră că documentul nu reușește să stabilească parametri geografici, politici și militari, neabordând caracterul evolutiv al acestei legături, în condițiile în care situația se va deteriora și ar putea duce la tensiuni grave între statele membre. Comisia și statele membre trebuie să poarte un dialog specific permanent cu privire la legătura dintre climă și securitate. (at)

Pentru a stimula creșterea întreprinderilor mici în Uniunea Europeană, Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină propunerea Comisiei Europene de punere în aplicare a sistemului de impunere în funcție de sediul central pentru IMM-uri. În avizul său consultativ, CESE pledează pentru măsuri suplimentare și subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între Comisie, statele membre și reprezentanții microîntreprinderilor și ai întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM), în vederea unei puneri în aplicare efective a acestei propuneri și a sensibilizării cu privire la ea.

IMM-urile, care reprezintă 99,8 % din întreprinderile nefinanciare din UE, contribuie în mod semnificativ la ocuparea forței de muncă (66,6 %) și la valoarea adăugată (56,8 %). Propunerea Comisiei privind sistemul de impunere în funcție de sediul central, care face parte din pachetul mai amplu de măsuri de ajutorare a IMM-urilor, urmărește să reducă sarcinile de reglementare și să simplifice procedurile fiscale pentru aceste întreprinderi. CESE subliniază necesitatea de a adopta de urgență propunerea privind sistemul de impunere în funcție de sediul central pentru a cataliza creșterea MIMM-urilor, vizând IMM-urile autonome implicate în operațiuni transfrontaliere. Reducerea propusă se aliniază la obiectivul CESE de a promova un mediu propice creșterii PIB-ului și a ocupării forței de muncă pe termen lung.

Deși sprijină ideea de a se concentra, într-un prim timp, pe MIMM-urile autonome, CESE sugerează să se analizeze, în cadrul unei evaluări ex post după cinci ani, posibilitatea de a extinde la filiale sistemul de impunere în funcție de sediul central, ceea ce ar crește caracterul incluziv. CESE recunoaște complementaritatea sistemului de impunere în funcție de sediul central cu propunerea BEFIT, dar subliniază că trebuie să se dea dovadă de vigilența pentru a evita divergențele în cadrul juridic. Cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre este esențială pentru succesul sistemului de impunere în funcție de sediul central, iar CESE pledează în favoarea colaborării pentru a se asigura că acesta este pus în aplicare în mod corespunzător, îndemnând statele membre să își adapteze cât mai rapid posibil sistemele informatice și să sensibilizeze MIMM-urile cu privire la această chestiune. (tk)

Competitivitatea, IMM-urile și incluziunea socială se află în centrul programului președinției belgiene. Comitetul Economic și Social European (CESE) formulează recomandări politice privind relația dintre guvernanța economică, creșterea favorabilă incluziunii pe termen lung și securitatea durabilă, precum și privind capacitatea economiei sociale de a combate sărăcia și excluziunea socială.

În primul semestru al anului 2024, Belgia deține, pentru a treisprezecea oară, Președinția Consiliului Uniunii Europene, ale cărei priorități au fost discutate în cadrul a două dezbateri organizate de CESE în sesiunea sa plenară din ianuarie.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a felicitat Președinția pentru că a implicat în activitatea sa partenerii sociali. Încheind actualul ciclu instituțional al UE, Președinția belgiană are sarcina de a gestiona o serie de compromisuri legislative și de a ghida Consiliul UE în timpul campaniei electorale și al alegerilor pentru Parlamentul European.

Viceprim-ministrul belgian David Clarinval a prezentat opiniile Președinției privind reforma politicii agricole comune, protecția persoanelor care desfășoară activități independente și politica industrială a UE. Prin solicitarea a 13 avize consultative din partea CESE, Președinția urmărește să contribuie la discuțiile privind Agenda strategică 2024-2029. În luna aprilie va fi adoptată o declarație interinstituțională care se va concentra asupra viitoarei agende sociale a UE. Printre prioritățile Președinției se numără o tranziție verde și socială, care abordează criza climatică și pe cea legată de biodiversitate. Accentul pus de aceasta pe mobilitatea echitabilă a forței de muncă și pe protecția socială durabilă se află în centrul dialogului între partenerii sociali ai CESE. Alte teme prioritare vor fi consolidarea competitivității europene, sprijinirea IMM-urilor și promovarea unei politici comerciale echilibrate pentru o Europă globală. (tk)

Fluxurile transfrontaliere de energie sunt esențiale pentru furnizarea de energie electrică și gaz către diversele state membre ale UE. Aceasta înseamnă că infrastructurile energetice trebuie modernizate prin interconexiuni între țările care se învecinează, pentru a crește capacitatea energetică durabilă ale Uniunii.

În avizul solicitat de Președinția belgiană a Consiliului UE și adoptat în sesiunea plenară a CESE din 18 ianuarie 2024, Comitetul transmite un mesaj clar în acest sens.

UE ar trebui să acorde o atenție deosebită dezvoltării rețelelor, și sunt necesare investiții substanțiale pentru a stimula economia europeană și a crea locuri de muncă de înaltă calitate, care să respecte mediul.

„CESE consideră că, pentru a realiza tranziția verde și autonomia energetică strategică, este esențial să facem o schimbare structurală a sistemului nostru energetic”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke, în cursul dezbaterii care a avut loc odată cu adoptarea avizului.

Ministra energiei din Belgia, Tinne Van der Straeten, a subliniat că tranziția către o energie curată, pe care o fac necesară problemele climatice, este în prezent un imperativ economic și de securitate, și că interconectarea a creat un sistem mai flexibil care ar putea echilibra variațiile geografice ale producției de energie eoliană și solară.

„Ambițiile Europei în materie de energie din surse regenerabile depășesc în prezent planurile sale în ceea ce privește infrastructura, motiv pentru care avem nevoie cât mai repede de aceste infrastructuri transeuropene, care trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, sigure, durabile și flexibile”, a declarat ea. (mp)