Ediția din 2024 a manifestării „Conectarea UE” a fost organizată cu sprijinul Premiului pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia. Decernat de Parlamentul European în luna octombrie a fiecărui an, premiul oferă recunoaștere jurnalismului de investigație curajos. Aflați mai multe despre premiu și despre ceremonia de decernare a premiilor din 2024, care va avea loc la 23 octombrie!
Ediția din 2024 a manifestării „Conectarea UE” a fost organizată cu sprijinul Premiului pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia. Decernat de Parlamentul European în luna octombrie a fiecărui an, premiul oferă recunoaștere jurnalismului de investigație curajos. Aflați mai multe despre premiu și despre ceremonia de decernare a premiilor din 2024, care va avea loc la 23 octombrie!
Pe scurt
Premiul pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia a fost lansat în 2021 ca un omagiu adus jurnalistei și bloggerului din Malta asasinată în 2017. El este acordat anual unei activități jurnalistice remarcabile care reflectă principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului.
Laureatul din 2024 va fi anunțat în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, care va avea loc la 23 octombrie, la ora 18:00, la sediul Parlamentului European (PE) de la Strasbourg. Puteți urmări ceremonia în direct aici. Un juriu independent, alcătuit din jurnaliști și experți în comunicare din toată Europa, a selectat lucrările a 13 finaliști.
Vicepreședinta PE, Pina Picierno (responsabilă pentru premiu) va întâmpina participanții și va da cuvântul președintei PE, Roberta Metsola, pentru discursul său de deschidere. Un membru al juriului va oferi apoi o imagine de ansamblu a premiului, după care trofeul va fi înmânat câștigătorului de către un reprezentant al laureaților de anul trecut.
În retrospectivă
În cadrul ediției sale inaugurale, premiul a fost decernat „Proiectului Pegasus”, coordonat de consorțiul Forbidden Stories, în timp ce câștigătorii ediției din 2022 au fost Clément Di Roma și Carol Valade, pentru un documentar pe tema „Republica Centrafricană sub influența rusă”. O anchetă comună privind naufragiul, în largul orașului Pylos, al unei ambarcațiuni cu migranți, desfășurată de canalul de investigație elen Solomon, în colaborare cu Forensis, radiodifuzorul public german StrgF/ARD și cu ziarul britanic The Guardian, a câștigat premiul în 2023.
Seminar de presă
Înainte de ceremonia de decernare a premiilor, Unitatea Servicii Media a Parlamentului European va organiza un seminar de presă pe tema „Protejarea libertății mass-mediei” (23 octombrie, ora 15:00). Se preconizează participarea a circa 65 de jurnaliști, care vor participa la intervenții și discuții interesante în prezența lui Matthew Caruana Galizia, jurnalist și fiul lui Daphne Caruana Galizia.
Programul va include mărturii ale jurnaliștilor care s-au confruntat cu amenințări în domeniul lor de activitate. Unul dintre aceștia este Stefania Battistini, o jurnalistă italiană care a fost recent adăugată pe lista persoanelor aflate în vizorul Rusiei, în urma unui raport privind războiul. Seminarul va fi transmis în direct pe internet aici.
Unul dintre vorbitorii din cadrul sesiunii privind jurnalismul de investigație desfășurate cu ocazia ediției din 2024 a seminarului „Conectarea UE” a fost Lukáš Diko, directorul Centrului de investigații Ján Kuciak. El ne-a vorbit despre activitatea de astăzi a reporterilor de investigație din Slovacia, unde sprijinul inițial pentru presa liberă și lupta împotriva corupției după asasinarea lui Ján Kuciak s-a transformat într-o lipsă de încredere în mass-media independentă și într-o atmosferă ostilă față de jurnaliști.
Unul dintre vorbitorii din cadrul sesiunii privind jurnalismul de investigație desfășurate cu ocazia ediției din 2024 a seminarului „Conectarea UE” a fost Lukáš Diko, directorul Centrului de investigații Ján Kuciak. El ne-a vorbit despre activitatea de astăzi a reporterilor de investigație din Slovacia, unde sprijinul inițial pentru presa liberă și lupta împotriva corupției după asasinarea lui Ján Kuciak s-a transformat într-o lipsă de încredere în mass-media independentă și într-o atmosferă ostilă față de jurnaliști.
1. Asasinarea colegului dumneavoastră Ján Kuciak, prima asasinare a unui jurnalist în Slovacia de la independența sa, a generat un șoc nu numai în țara dumneavoastră, ci și în UE. Care sunt ultimele evoluții ale procesului judiciar împotriva făptașilor?
Se împlinesc șase ani și jumătate de la asasinarea lui Ján Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová, din cauza activității de investigație pe care acesta o realiza. În pofida acestui fapt, procesul este încă în desfășurare și poate că va mai dura. Astăzi, asasinul, șoferul său și mijlocitorul au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea. Cu toate acestea, procesele presupusului inițiator, omul de afaceri Marian Kočner și asociatei sale apropiate, Alena Zsuzsová, care, potrivit anchetei, au comandat asasinatul, așteaptă deciziile Curții Supreme asupra recursului. Zsuzsová a fost condamnată de Tribunalul de Primă Instanță, în timp ce Kočner a fost achitat. Rejudecarea cauzei este și ea o posibilitate, în funcție de decizia care va fi adoptată. Atât Kočner, cât și Zsuzsová au executat deja pedepse lungi cu închisoarea pentru alte infracțiuni. Noi, la Centrul de investigații Ján Kuciak (ICJK), am urmărit foarte îndeaproape procesul, deoarece unul dintre principalele noastre obiective este de a păstra moștenirea lui Jan prin continuarea activității sale de investigare.
2. După șocul inițial și protestele împotriva asasinatelor care au dus la căderea prim-ministrului de atunci, Robert Fico, ce s-a schimbat, după dumneavoastră, în opinia publică astfel încât dl Fico a reușit să revină la putere?
După asasinarea lui Ján și a Martinei în 2018, întreaga societate a fost în stare de șoc. Slovacia s-a confruntat cu cele mai mari proteste populare de la Revoluția de Catifea din 1989, care a dus la căderea comunismului. Protestele au condus la demisia prim-ministrului Robert Fico și a ministrului de interne Robert Kaliňák. Oamenii și-au manifestat sprijinul pentru jurnaliști, toți doreau să devină jurnaliști de investigație, iar oamenii erau preocupați de corupție. Pe acest val, opoziția a câștigat alegerile din 2020 cu o agendă anticorupție. Dar la scurt timp după aceea, a început pandemia de COVID-19, generând tot felul de probleme, o gestionare defectuoasă și tulburări politice. În calitate de politician cu experiență, Robert Fico a profitat de protestele antivaccinare, iar asta l-a propulsat. Odată cu începutul războiului din Ucraina, el și-a intensificat, de asemenea, discursurile pro-ruse, care au ajutat partidul său, Smer, să recâștige sprijin. Slovacia este deosebit de vulnerabilă la propagandă și dezinformare, iar acești factori au contribuit la câștigarea alegerilor din 2023 de către Robert Fico și partidul său.
3. În prezent, cât de periculos este să fii jurnalist de investigație în Slovacia ? Cu ce noi amenințări vă confruntați în activitatea dumneavoastră?
În ultimii ani, patru jurnaliști de investigație au fost asasinați în statele membre ale UE. Daphne Caruana Galizia în Malta, în 2017, Ján Kuciak în Slovacia, în 2018, Giorgos Karaivaz în Grecia, în 2021, și Peter de Vries în Țările de Jos, în 2021. Meseria de jurnalist de investigație a devenit periculoasă în Europa. Dar putem constata și că asasinarea unui jurnalist nu va putea ascunde adevărul, care va ieși la iveală. Am văzut acest lucru în toate țările menționate.
În pofida acestor asasinate îngrozitoare, putem constata că se înregistrează în continuare un număr tot mai mare de atacuri verbale sau online împotriva jurnaliștilor din Slovacia, încurajate adesea de politicieni, inclusiv de primul-ministru, și care incită de multe ori la hărțuire și la campanii de denigrare împotriva jurnaliștilor. Această atmosferă ostilă împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei independente duce și la alte acțiuni împotriva lor. Recent, am observat o creștere a numărului de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice, prim-ministrul Fico dându-l, de exemplu, în judecată pe redactorul-șef al site-ului web de știri Aktuality.sk pentru că i-a folosit fotografia pe coperta unei cărți. Cel mai recent caz a implicat utilizarea abuzivă a organismelor care asigură respectarea legii pentru a-i intimida pe jurnaliști, așa s-a întâmplat în cazul colegului nostru din cadrul ICJK. Toate aceste atacuri duc la subminarea încrederii publicului în mass-media independentă, precum și la o atmosferă în general ostilă față de jurnaliști. În consecință, numărul jurnaliștilor de investigație din țară este în scădere și nu mulți tineri aspiră să îmbrățișeze această carieră. Dintr-o perspectivă pozitivă, la ICJK, am demarat proiectul Safe.journalism.sk, care oferă formare în materie de securitate personală și digitală pentru jurnaliști, precum și asistență juridică și psihosocială pentru jurnaliștii care se confruntă cu amenințări și atacuri.
Lukáš Diko este redactor-șef și președinte al Centrului de investigații Ján Kuciak (ICJK). Lukáš este jurnalist de investigație și un actor marcant în mass-media, având peste 20 ani de experiență. A lucrat ca director responsabil cu știrile, sportul și afacerile publice la radiodifuzorul public slovac RTVS. Lukáš este, de asemenea, coautor al Codului deontologic al jurnaliștilor slovaci, adoptat în 2011.
Sănătatea este un pilon fundamental al rezilienței și prosperității UE. Departe de a fi o temă periferică, aceasta este o prioritate-cheie pentru fiecare cetățean european, având în vedere că, într-un moment sau altul, facem apel cu toții la sistemele noastre de sănătate. În timpul pandemiei de COVID-19, sănătatea a făcut obiectul principal al atenției. Cu toate acestea, trebuie spus că președinta von der Leyen nu și-a utilizat poziția pentru a profita de ocazia unică de a face din sănătate o componentă esențială a tuturor celorlalte domenii de politică prin promovarea integrării transversale a politicilor de sănătate.
Sănătatea este un pilon fundamental al rezilienței și prosperității UE. Departe de a fi o temă periferică, aceasta este o prioritate-cheie pentru fiecare cetățean european, având în vedere că, într-un moment sau altul, facem apel cu toții la sistemele noastre de sănătate. În timpul pandemiei de COVID-19, sănătatea a făcut obiectul principal al atenției. Cu toate acestea, trebuie spus că președinta von der Leyen nu și-a utilizat poziția pentru a profita de ocazia unică de a face din sănătate o componentă esențială a tuturor celorlalte domenii de politică prin promovarea integrării transversale a politicilor de sănătate.
Trebuie să depășim compartimentările sectoriale și să dezvoltăm un model european mai coerent, bazat mai mult pe coeziune și mai favorabil incluziunii, sprijinind o tranziție justă pentru toți, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Trebuie să aducem împreună toate părțile interesate, să consolidăm dialogul social și să implicăm societatea civilă, de la elaborarea politicilor până la punerea în aplicare și evaluare.
Comitetul solicită o inițiativă emblematică europeană pentru sănătate: o inițiativă unificatoare, ancorată în solidaritatea europeană, menită să consolideze sistemele noastre de sănătate, să combată inegalitățile în materie de sănătate și să protejeze împotriva crizelor viitoare. Iată câteva dintre aspectele care vor constitui nucleul acestei inițiative atotcuprinzătoare:
Garanția europeană în materie de sănătate și îngrijire: o promisiune făcută fiecărui cetățean european de a garanta accesul echitabil și universal la servicii de îngrijire de înaltă calitate.
Abordarea "O singură sănătate": sănătatea umană este indisolubil legată de sănătatea animalelor, a plantelor și a mediului. Schimbările climatice, pandemiile și pierderea biodiversității sunt cu toate amenințări care ne obligă să adoptăm o abordare holistică.
Modernizarea sistemelor noastre de sănătate prin adoptarea de instrumente digitale și a inteligenței artificiale, garantând că securitatea cibernetică și îmbunătățirea competențelor digitale pentru cetățeni și profesioniștii din domeniul sănătății se află în centrul acestui proces.
Investiții sociale și în domeniul sănătății. Investițiile în sănătate au un impact pozitiv asupra bunăstării cetățenilor și asupra competitivității Europei.
Asigurarea accesului la medicamente și construirea unei industrii inovatoare și competitive a UE, ale cărei progrese trebuie să plaseze sănătatea și interesul public în prim-plan și să ne reducă dependența de lanțurile de aprovizionare globale. O producție pe teritoriul european este esențială pentru garantarea suveranității noastre în materie de sănătate.
Asigurarea unui număr suficient de profesioniști din domeniul sănătății bine pregătiți și bine remunerați, prin crearea unor condiții de muncă atractive, prin investiții în formare, prin crearea de cariere mai bune și prin furnizarea de sprijin constant lucrătorilor din domeniul sănătății.
Consolidarea politicilor de securitate și sănătate în muncă, în special prin medicina muncii, programe de screening la locul de muncă și protecția lucrătorilor împotriva agenților cancerigeni și mutageni.
Combaterea flagelului bolilor netransmisibile și provocarea reprezentată de bolile rare trebuie să fie o prioritate; este vorba despre o luptă împotriva inegalităților în materie de sănătate care decurg din cauze multiple.
Dacă ar fi să provocăm: jurnalismul și IA generativă se contrazic: jurnalismul se referă la fapte; IA generativă calculează probabilități. Sau poate doriți ca reporterii să completeze spațiile goale ale unei relatări cu elemente probabile? Acesta este exact modul în care funcționează IA generativă.
Dacă ar fi să provocăm: jurnalismul și IA generativă se contrazic: jurnalismul se referă la fapte; IA generativă calculează probabilități. Sau poate doriți ca reporterii să completeze spațiile goale ale unei relatări cu elemente probabile? Acesta este exact modul în care funcționează IA generativă. Și totuși, IA generativă oferă oportunități imense de consolidare a jurnalismului, de la utilizarea sa în sesiuni de reflecție (brainstorming), întrebări pentru interviuri și titluri de articole, până la rolul său în jurnalismul de date și analiza rapidă a documentelor. De asemenea, poate ajuta la depășirea obstacolelor de formatare și lingvistice și poate transforma texte în materiale video, podcasturi și materiale vizuale, poate transcrie, traduce, ilustra și pune la dispoziție conținutul în format de chat. Aceste aspecte ar putea ajuta la atragerea atenției persoanelor care au fost insuficient deservite până acum: publicul din cele mai mici localități, persoanele cu dificultăți de citire sau înțelegere sau cu alte deficiențe, sau pur și simplu persoanele care nu sunt interesate de jurnalismul tradițional. După cum afirmă Ezra Eeman, director pentru strategie și inovare în cadrul NPO, organismul public de radiodifuziune olandez, „Cu ajutorul IA generative, ne putem îndeplini mai bine misiunea de serviciu public; aceasta va spori interactivitatea, accesibilitatea și creativitatea. IA ne ajută să oferim mai mult conținut publicului nostru.”
Deși unii actori din acest sector iau deja drept bune promisiunile IA generative, această tehnologie prezintă riscuri considerabile pentru jurnalism. Cele mai importante două riscuri sunt pierderea generală a încrederii în informații și erodarea în continuare sau chiar dispariția modelelor lor de afaceri. După cum s-a menționat deja, „halucinațiile” – termenul utilizat pentru tendința IA generative de a fabrica răspunsuri bazate pe asemănarea cu fapte și surse fiabile – sunt, de fapt, mai degrabă o caracteristică a acestei tehnologii decât o eroare a sa. Dar provocarea merge și mai departe. Întrucât IA generativă permite oricui să creeze în câteva minute orice tip de conținut, inclusiv deepfake, pericolul este ca publicul să își piardă încrederea în întregul conținut publicat. În cadrul formării în domeniul alfabetizării mediatice, tuturor persoanelor li se recomandă deja să fie sceptice cu privire la conținutul online; acest scepticism sănătos s-ar putea transforma în neîncredere absolută atunci când se amplifică conținutul fabricat. Nu se poate încă prevedea dacă mass-media tradițională se va afirma ca punct de reper în această lume informațională sau dacă întreaga mass-medie va fi considerată nedemnă de încredere în acest context.
Avalanșa căutărilor generative contribuie la această calamitate, deoarece ar putea face ca jurnalismul să fie din ce în ce mai invizibil. În timp ce, în trecut, o căutare Google furniza o serie de linkuri, multe dintre acestea către surse de informare de încredere, în prezent, rezultatul căutării este din ce în ce mai mult modelat de IA generativă. Oamenii obțin deja un prim răspuns sub formă de text; nici măcar nu mai sunt nevoiți să aprofundeze căutarea. Nu este de mirare că responsabilii media sunt îngroziți. Mulți dintre ei se grăbesc să pună în aplicare IA pentru creșterea eficienței, ceea ce, în mod evident, nu este o soluție, dat fiind că este nevoie de și mai multe investiții în jurnalismul de calitate pentru a arăta publicului diferențele dintre simplul „conținut”, pe de o parte, și jurnalismul bine documentat, precis și fiabil, pe de altă parte.
Este necesară o abordare etică a utilizării IA în mass-media. În primul rând, organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul mass-mediei au nevoie de o strategie privind IA și trebuie să se concentreze asupra modului prin care tehnologia poate aduce valoare adăugată serviciului public. Resursele trebuie să se concentreze asupra a ceea ce este de dorit și pus în aplicare în consecință – întotdeauna conștientizând faptul că IA are un cost de mediu și societal considerabil. Refuzul IA ar trebui să fie întotdeauna o opțiune. Organizațiile ar trebui, de asemenea, să își folosească puterea și influența atunci când achiziționează produse, desfășurând activități de lobby pentru o reglementare în materie și implicându-se în dezbaterile privind drepturile de autor și protecția datelor. Miza este mare. Este esențial ca fiecare întreprindere să examineze în mod regulat produsele pe care le utilizează, pentru a identifica eventuale prejudecăți și stereotipuri, cu scopul de a evita amplificarea efectelor nocive. În final, în acest mediu aflat în schimbare rapidă, cu noi produse care apar zilnic, este periculos să acționezi de unul singur. Implicarea în colaborări și promovarea acestora atât în cadrul sectorului, cât și între sector și companiile din domeniul tehnologiei, sunt esențiale pentru trasarea unor căi de urmat responsabile.
Fără îndoială, IA generativă va spori considerabil dependența mass-mediei de companiile big tech. Cu cât companiile din domeniul tehnologiei integrează mai mult instrumentele de IA în aplicațiile pe care oamenii le utilizează în viața lor de zi cu zi, cu atât organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul mass-mediei vor avea mai puțin control asupra practicilor, proceselor și produselor. Prin urmare, orientările lor în materie de etică ar putea fi doar o completare la ceea ce s-a decis de mult timp în altă parte.
Având în vedere toate acestea, următoarea ipoteză ar putea fi oarecum surprinzătoare: Jurnalismul de mâine ar putea să arate în mare măsură ca cel de ieri – să sperăm chiar mai bine. Însă o parte din jurnalismul de astăzi va dispărea. Ca dintotdeauna, jurnalismul va însemna fapte, surprize, relatări și tragerea la răspundere a celor care dețin puterea. Va fi vorba despre construirea unor relații stabile, loiale și de încredere cu publicul, prin furnizarea de orientări, desfășurarea de dezbateri și sprijinirea comunităților. Într-o lume a conținutului artificial, ceea ce persoanele reale spun, gândesc și simt, va fi cu atât mai important. Reporterii se află într-o poziție unică pentru a dezvălui acest lucru. Dar IA poate ajuta jurnalismul să se îmbunătățească: să vină în întâmpinarea exigențelor oamenilor și grupurilor în funcție de situațiile lor de viață; să devină mai favorabil incluziunii, local și îmbogățit cu date în moduri care nu erau accesibile anterior. După cum a observat Anne Lagercrantz, directoarea generală adjunctă a televiziunii publice suedeze: „IA va schimba în mod fundamental jurnalismul, dar sperăm nu și rolul jurnaliștilor în societate. Trebuie să îmbunătățim credibilitatea sectorului mass-media. Trebuie să creăm spații sigure pentru informații.” Incontestabil, era IA prezintă cele mai mari riscuri nu pentru jurnalismul în sine, ci pentru modelele sale de afaceri.
Acest text se bazează pe raportul - care poate fi descărcat gratuit - pe tema „Jurnalismul de încredere în era IA generative”, publicat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune în 2024, documentat și redactat de dr. Alexandra Borchardt, Kati Bremme, dr. Felix Simon și Olle Zachrison.
Asumarea extinderii: Un angajamentpentruviitorul Europei
Extinderea și integrarea țărilor candidate în Uniunea Europeană nu este o simplă extindere, ci o investiție geostrategică în promovarea păcii, a stabilității, a securității și a dezvoltării socioeconomice, consolidând structura democratică a continentului nostru. Prin urmare, extinderea UE servește drept instrument puternic de diseminare și susținere a valorilor europene fundamentale.
Asumarea extinderii: Un angajament pentruviitorul Europei
Extinderea și integrarea țărilor candidate în Uniunea Europeană nu este o simplă extindere, ci o investiție geostrategică în promovarea păcii, a stabilității, a securității și a dezvoltării socioeconomice, consolidând structura democratică a continentului nostru. Prin urmare, extinderea UE servește drept instrument puternic de diseminare și susținere a valorilor europene fundamentale. Organismele noastre bilaterale instituite cu societăți civile din țările candidate sunt comitetele consultative mixte (CCM) și platformele societății civile (PSC), Inițiativa privind membrii din țări candidate la aderare (ECM) și extinderea vizitelor de țară privind statul de drept și drepturile fundamentale în statele candidate. Ele ilustrează angajamentul CESE de a aprofunda, dar și de a extinde Uniunea. Activitatea noastră arată că progresele în ceea ce privește reformele interne necesare pot și ar trebui să meargă mână în mână cu integrarea țărilor candidate. În pofida provocărilor care se mențin în mai multe țări candidate, aceste obstacole ar trebui să impulsioneze colaborarea noastră cu omologii din țările respective, mai degrabă decât să descurajeze progresele.
CESE a avut un rol esențial în extinderea UE, participând la reuniunea ministerială a partenerilor din Balcanii de Vest de la Skopje și colaborând îndeaproape cu liderii mai multor țări candidate. Activitățile noastre urmăresc să evalueze gradul de pregătire a țărilor candidate pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga și să reitereze angajamentul nostru față de un dialog incluziv și echitabil cu toți membrii CESE, inclusiv, bineînțeles, cu membrii din țările candidate la aderare. Acesta este motivul pentru care sunt mândru să spun că inițiativa ECM, lansată în luna februarie a acestui an în prezența prim-ministrului albanez Edi Rama și a prim-ministrului muntenegrean Milojko Spajić, este o piatră de temelie a manifestului președinției mele.
Prin includerea activă a membrilor din țările candidate la aderare, Comitetul se poziționează ca lider în rândul instituțiilor UE în ceea ce privește integrarea treptată a țărilor candidate la aderarea la UE. Impactul acestei inițiative este tangibil și din ce în ce mai recunoscut în țările candidate și în UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul pentru extindere, Oliver Várhelyi, sprijinind cu fermitate proiectul. Această inițiativă urmărește nu numai să aducă beneficii imediate, ci și să construiască o bază solidă pentru aspirațiile pe termen lung ale țărilor candidate, ale cetățenilor acestora și ale societăților lor civile dinamice. Ea permite societății civile din aceste națiuni să se implice direct în procesul decizional al UE, menținând dinamica reformelor necesare. În total, 146 de membri din țările candidate la aderare s-au implicat activ în avize pe teme legate de extindere, cum ar fi politica de coeziune a UE, piața unică, sustenabilitatea sectorului agroalimentar și deficitul de competențe.
CCM-urile și PSC-urile reprezintă o platformă esențială pentru dialogul între diferitele părți interesate, garantând că toate vocile sunt auzite în timpul procesului decizional. În prezent, există CCM-uri cu Muntenegru, Serbia și Turcia, iar CSP există în special în Ucraina și Moldova. Se preconizează că CCM cu Macedonia de Nord își va relua lucrările de îndată ce se va deschide primul grup tematic de negocieri, în timp ce înființarea unui nou comitet pentru Albania a progresat considerabil. Viitorul forum al societății civile la nivel înalt dedicat extinderii, care va avea loc la 24 octombrie, odată cu sesiunea plenară a CESE, va consolida și mai mult acest angajament. Organizat în comun cu Comisia, acesta va reuni membri ai CESE, aproximativ o sută de reprezentanți ai ECM, statele membre și oamenii politici de frunte din țările candidate, pentru a analiza valoarea dialogului civil și social pentru o extindere reușită a UE. El va evidenția rolul dialogului social în promovarea eforturilor de aderare, în optimizarea tranziției verzi și a celei digitale și în susținerea valorilor fundamentale ale UE.
Ca punct de acces pentru societatea civilă, CESE este dedicat capacitării și asumării vocilor care se exprimă în favoarea libertății, democrației și prosperității socioeconomice – promovând, în cele din urmă, o integrare mai strânsă în statele candidate și în UE. Împreună, construim un viitor mai strălucitor pentru Europa – unul favorabil incluziunii, prosper și în unitate. Angajamentul Comitetului față de extindere este de neclintit, iar acțiunile noastre reprezintă o dovadă a convingerii pe care o avem într-o Europă mai integrată și mai rezilientă în ansamblu.
Invitata noastră surpriză este dr. Alexandra Borchardt, vorbitoare principală la seminarul CESE pe tema „Conectarea UE” din 2024. Autoare principală a reportajului de știri al Uniunii Europene de Radio și Televiziune 2024 privind efectele IA asupra jurnalismului, ea analizează perspectivele unui jurnalism responsabil în urma evoluției rapide a IA generative. În timp ce unii actori din sectorul mass-mediei au luat deja drept bune promisiunile IA generative, riscurile pe care le prezintă aceasta sunt considerabile, dar la fel sunt și oportunitățile.
Invitata noastră surpriză este dr. Alexandra Borchardt, vorbitoare principală la seminarul CESE pe tema „Conectarea UE” din 2024. Autoare principală a reportajului de știri al Uniunii Europene de Radio și Televiziune 2024 privind efectele IA asupra jurnalismului, ea analizează perspectivele unui jurnalism responsabil în urma evoluției rapide a IA generative. În timp ce unii actori din sectorul mass-mediei au luat deja drept bune promisiunile IA generative, riscurile pe care le prezintă aceasta sunt considerabile, dar la fel sunt și oportunitățile.
Dr. Borchardt este jurnalistă principală, consilieră independentă, profesoară universitară și cercetătoare în domeniul mass-mediei, cu peste 25 de ani de experiență în redacții, timp de 15 ani ocupând funcții de conducere. În ultimii cinci ani, ea a sprijinit 26 de editori europeni în domeniul transformării digitale, în calitate de formatoare pentru programul „Table Stakes Europe” al Asociației Mondiale a Editorilor de Știri (WAN-IFRA). Puteți afla mai multe despre activitatea saaici.
În rubrica noastră intitulată „Scurt și la obiect”, raportorul avizului CESE pe tema Crearea unei inițiative emblematice europene de promovare a sănătății, Alain Coheur, recomandă ca aspectele legate de sănătate să devină o temă prioritară pentru viitoarea Comisie Europeană. El subliniază caracterul unificator al inițiativei emblematice europene de promovare a sănătății, care ar urma să demonstreze solidaritatea europeană prin consolidarea sistemelor de sănătate și protejarea UE împotriva viitoarelor crize.
În rubrica noastră intitulată „Scurt și la obiect”, raportorul avizului CESE pe tema Crearea unei inițiative emblematice europene de promovare a sănătății, Alain Coheur, recomandă ca aspectele legate de sănătate să devină o temă prioritară pentru viitoarea Comisie Europeană. El subliniază caracterul unificator al inițiativei emblematice europene de promovare a sănătății, care ar urma să demonstreze solidaritatea europeană prin consolidarea sistemelor de sănătate și protejarea UE împotriva viitoarelor crize.
La 4 octombrie, Grupul ad-hoc al CESE privind inițiativa cetățenească europeană (AHG ICE) a organizat la Zagreb o dezbatere pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația”. Obiectivul urmărit a fost ca membrii grupului ad-hoc să dialogheze cu părțile interesate de la nivel local pentru a face schimb de experiențe, opinii și idei. Participanții la dezbatere au abordat în special vizibilitatea inițiativei cetățenești europene (ICE) și sensibilizarea cu privire la aceasta în Croația, precum și învățămintele desprinse și cele mai bune practici identificate până în prezent. ICE este un instrument care le permite cetățenilor Uniunii Europene să influențeze în mod direct politica UE prin propunerea de noi acte legislative.
La 4 octombrie, Grupul ad-hoc al CESE privind inițiativa cetățenească europeană (AHG ICE) a organizat la Zagreb o dezbatere pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația”. Obiectivul urmărit a fost ca membrii grupului ad-hoc să dialogheze cu părțile interesate de la nivel local pentru a face schimb de experiențe, opinii și idei. Participanții la dezbatere au abordat în special vizibilitatea inițiativei cetățenești europene (ICE) și sensibilizarea cu privire la aceasta în Croația, precum și învățămintele desprinse și cele mai bune practici identificate până în prezent. ICE este un instrument care le permite cetățenilor Uniunii Europene să influențeze în mod direct politica UE prin propunerea de noi acte legislative.
Dezbaterea de la Zagreb pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația” a fost prima manifestare de acest fel organizată de grupul ad-hoc în afara Bruxelles-ului. În cadrul acestei dezbateri, găzduită de Camera de Comerț și Meserii din Croația, membrii grupului ad-hoc al CESE au avut plăcerea de a-i găzdui pe Margareta Mađerić, secretară de stat în cadrul Ministerului Muncii, Dino Zorić, din partea Ministerului Justiției, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Forumului ICE, și numeroși participanți care au reprezentat centrele Europe Direct, universități, autorități locale și consilii economice și sociale naționale, precum și ambasadori ai ICE în Croația,organizatori ai ICE, studenți și alte părți interesate din cadrul ICE.
Dezbaterea a fost urmată, în cursul după-amiezii, de o ședință ordinară a Grupului ad-hoc privind ICE și de o plimbare în centrul orașului Zagreb, în cursul căreia membrii grupului ad-hoc au întâlnit cetățeni croați, cărora le-au înmânat bine-cunoscutul Pașaport pentru democrație europeană al CESE.
Prin programul său de lucru pentru perioada 2023-2025, grupul ad-hoc își propune să sporească și mai mult participarea activă a CESE la procesul inițiativei cetățenești europene. Grupul ad-hoc intenționează să organizeze și alte ședințe în afara Bruxelles-ului, deoarece acestea oferă o bună ocazie de a dezbate cu părțile interesate de la nivel local din domeniul ICE și de crește gradul de conștientizare la nivel național și local cu privire la ICE.
Prezidat în prezent de dna Violeta Jelić, membră a CESE, Grupul ad-hoc privind ICE a fost înființat în 2013 pentru a oferi orientări politice cu privire la ICE și pentru a monitoriza evoluțiile din acest domeniu.
Introdusă prin intermediul Tratatului de la Lisabona, inițiativa cetățenească europeană a fost creată în 2012, constituind astfel primul instrument al democrației participative la nivel transnațional. Aceasta permite ca cel puțin un milion de cetățeni ai UE din cel puțin șapte state membre să solicite Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă și constituie, prin urmare, cel mai apropiat echivalent al unei inițiative legislative cetățenești.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a jucat un rol foarte activ în dezvoltarea și promovarea inițiativei cetățenești europene încă de la început. (ep)
În perioada 2-4 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor (CoR) au găzduit Luna europeană a securității cibernetice (ECSM), la Bruxelles. Evenimentul a reunit vorbitori de vârf din partea instituțiilor UE, a guvernelor regionale și a societății civile care au abordat provocările peisajului cibernetic aflat în prezent în schimbare rapidă.
În perioada 2-4 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor (CoR) au găzduit Luna europeană a securității cibernetice (ECSM), la Bruxelles. Evenimentul a reunit vorbitori de vârf din partea instituțiilor UE, a guvernelor regionale și a societății civile care au abordat provocările peisajului cibernetic aflat în prezent în schimbare rapidă.
Cea de a 12-a ediție a ECSM s-a axat pe ingineria socială, o amenințare din ce în ce mai mare care urmărește comportamentul uman pentru a obține acces neautorizat la informații și servicii, încălcând astfel securitatea.
Principalele concluzii ale manifestării din acest an sunt:
Noul regulament privind securitatea cibernetică stabilește o bază de referință comună pentru instituțiile UE și statele membre.
Evaluările periodice ale riscurilor sunt esențiale pentru identificarea vulnerabilităților și prioritizarea strategiilor de atenuare.
Amenințările emergente, cum ar fi atacurile bazate pe IA și pe calculul cuantic, necesită contramăsuri inovatoare.
Autoritățile regionale joacă un rol esențial în sprijinirea entităților locale prin schimbul de cunoștințe, asistență tehnică și programe de formare adaptate.
Atacurile de inginerie socială bazate pe IA sunt în creștere, iar contracararea lor necesită o abordare multidimensională și colaborativă.
Puteți găsi mai multe informații despre manifestare aici. (lp)
