Următoarea Comisie trebuie să fie Comisia pentru extindere. Forumul la nivel înalt privind extinderea, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), a ajuns la concluzia că, în ce privește extinderea, întrebarea nu este dacă va avea loc, ci cum să fie un succes. La forum au participat președintele CESE, Oliver Röpke, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, și miniștri din statele membre ale UE și din țările candidate la aderare.

CESE, împreună cu Comisia Europeană, a organizat în comun un forum la nivel înalt privind extinderea, care a avut loc în paralel cu sesiunea sa plenară din octombrie. Pentru prima dată în istorie, s-au reunit peste 140 de reprezentanți ai societății civile din țările candidate la aderare. Punctul cel mai important pentru participanți a fost clar: societatea civilă și partenerii sociali, adesea uitați în procesul de aderare, trebuie să aibă un rol central în procesul de extindere al UE.

Dl Röpke a subliniat: „Nu este vorba doar de extinderea UE, ci și de pregătirea viitoarelor state membre, astfel încât să participe activ la modelarea UE, asigurându-se că acestea sunt pe deplin pregătite pentru a face față provocărilor viitoare. Prin colaborarea cu societatea civilă, federațiile patronale și sindicatele, creăm baza necesară pentru o Europă mai favorabilă incluziunii și mai puternică”.

Dezbaterea a evidențiat necesitatea de a menține dinamica recentă a extinderii, întrucât Comisia 2024-2029 va juca un rol crucial în finalizarea procesului de extindere.

Un alt mesaj esențial al dezbaterii a fost importanța unei integrări treptate, previzibile și bazate pe merit, în care progresele sunt recunoscute și recompensate cu perspective reale de aderare.

Dl Schmit a subliniat rolul-cheie jucat de societatea civilă, afirmând: „Un dialog social bipartit și tripartit funcțional și implicarea partenerilor sociali sunt elemente esențiale în contextul aderării la UE, care fac parte din economia socială de piață.”

Secretarul de stat german Rolf Schmachtenberg a declarat: „Aspectele sociale și cele legate de muncă sunt esențiale pentru succesul aderării la UE. Cei care doresc să îmbunătățească viața tuturor cetățenilor, să creeze oportunități și să combată inegalitățile sociale au nevoie de politici eficace de ocupare a forței de muncă, de condiții bune de muncă și de sisteme de securitate socială funcționale, cu parteneri sociali puternici”.

În cursul dezbaterii, dna Naida Nišić, ministru muntenegrean al muncii, ocupării forței de muncă și dialogului social, a subliniat importanța forumului la nivel înalt ca platformă de dialog care să permită Muntenegrului să evalueze progresele înregistrate.

Dna Niki Kerameus, ministru elen al muncii și securității sociale, a subliniat: „A fost un privilegiu să particip la această dezbatere importantă privind extinderea UE și rolul proeminent al partenerilor sociali în modelarea viitorului peisaj european al muncii și drepturilor sociale.”

Dna Olta Manjani, ministru-adjunct albanez al economiei, culturii și inovării, a declarat: „Albania își sporește prezența în instituțiile, comitetele și grupurile de lucru ale UE, iar crearea Comitetului consultativ mixt în cadrul Comitetului Economic și Social European reprezintă un efort în acest sens.”

CESE a susținut în mod constant extinderea UE. În 2024, a lansat un proiect-pilot, inițiativa „membri din țări candidate la aderare”, care permite societății civile din țările candidate să contribuie la activitatea CESE. Inițiativa demonstrează modul în care implicarea activă a societății civile din țările candidate consolidează procesul de extindere.  (mt)

În Europa, energia geotermică are un potențial semnificativ neexploatat, iar Uniunea Europeană ar trebui să ia măsuri urgente pentru a adopta o strategie europeană pentru energia geotermică menită să valorifice beneficiile acesteia.

În sesiunea sa plenară din octombrie, CESE a adoptat o poziție fără echivoc cu privire la energie. Într-un aviz elaborat de Zsolt Kükedi și Thomas Kattnig, CESE subliniază că producția de energie geotermică generează emisii extrem de scăzute de gaze cu efect de seră și poate juca un rol esențial în tranziția verde a UE, reducându-i dependența de combustibilii fosili și facilitându-i decarbonizarea.

„Energia geotermică poate aduce o contribuție utilă la realizarea obiectivelor UE de neutralitate climatică pentru 2050”, a declarat dl Kükedi. „Potențialul său nu este exploatat, iar Comisia Europeană ar trebui să elaboreze imediat o strategie cuprinzătoare pentru a utiliza resursele pe care acest tip de energie le pune la dispoziție”, a subliniat dl Kattnig.

CESE subliniază că investițiile în centralele geotermice nu vor funcționa fără un sprijin financiar la nivel național. Mai precis, vor fi necesare finanțare și stimulente guvernamentale pentru a atrage investiții inițiale și a reduce riscurile pe care acestea le implică.

În plus, este important de remarcat că modificările aduse politicii energetice sau finanțării pot afecta atractivitatea economică a proiectelor geotermice.

Construirea de centrale geotermice prezintă riscuri, iar aceste riscuri trebuie identificate cu precizie, în special în ceea ce privește impactul asupra mediului. Din acest motiv, este esențial ca acest proces să se desfășoare cu implicarea comunităților locale, în vederea creșterii gradului de acceptare din partea publicului.

În orice caz, beneficiile energiei geotermice pentru mediu și climă depășesc riscurile, dat fiind că ea este una dintre cele mai bune surse regenerabile de energie din perspectiva utilizării terenurilor și a resurselor și a dependenței de importuri. (mp)

CESE îndeamnă Uniunea Europeană să își sporească investițiile în conectivitatea securizată, în infrastructura rezilientă și în lanțurile de aprovizionare, pentru a se asigura că rămâne competitivă în domeniul IA de uz general, aflat într-o evoluție rapidă. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru maximizarea beneficiilor IA generative în conformitate cu valorile, nevoile și drepturile fundamentale europene.

În avizul său exploratoriu pe tema „Inteligența artificială: calea de urmat”, în care se axează pe aspectele-cheie ale IA de uz general, CESE subliniază că dinamismul și complexitatea IA necesită actualizări continue ale Regulamentului UE privind IA. Deși modelele de IA de uz general sunt în mare parte tehnice și se aplică în principal în sectorul relațiilor dintre întreprinderi (business-to-business – B2B), impactul lor indirect asupra lucrătorilor și consumatorilor nu poate fi trecut cu vederea.

„Considerăm că este foarte important ca orice IA pe care o utilizăm aici, în Europa, să se bazeze, la rândul ei, pe valorile europene. Aceasta înseamnă, bineînțeles, statul de drept și drepturile omului, dar și transparența, credibilitatea și încrederea. Aceștia sunt factorii-cheie care permit oricărui sistem de IA să funcționeze în beneficiul cetățenilor”, a declarat Sandra Parthie, raportoarea acestui aviz solicitat de Comisia Europeană și de Președinția ungară a Consiliului UE.

Deși sprijină Regulamentul privind IA, CESE subliniază că este necesar ca acesta să fie monitorizat îndeaproape și ajustat, dacă se dovedește a înăbuși capacitatea de inovare a întreprinderilor din UE axate pe IA. Acest lucru se poate întâmpla atunci când există incertitudini cu privire la modul în care ar trebui aplicat regulamentul sau dacă acesta se dovedește a fi prea complex, îndepărtând investitorii și inovatorii de piața europeană.

Pentru a contracara poziția dominantă puternică pe piața UE a marilor întreprinderi din domeniul digital din afara UE, CESE a solicitat mobilizarea instrumentelor politicii UE în domeniul concurenței pentru a aborda orice comportament abuziv sau orice nerespectare a standardelor UE.

UE și statele sale membre trebuie să investească în inovare pentru a construi rețele puternice menite să creeze și să îmbunătățească produsele de IA și să sporească beneficiile pe care IA le aduce oamenilor și economiei. Nedezvoltarea și neutilizarea IA de uz general în Europa ar putea duce la scăderea competitivității în rândul întreprinderilor europene și la scăderea vânzărilor, la pierderea de locuri de muncă, la stagnare economică și la sărăcie.

„Avem întreprinderi și cercetători foarte buni; dispunem de centre de cercetare de vârf la nivel mondial. Trebuie să le promovăm mult mai mult decât o facem în prezent. Trebuie să atragem talente și să facem Europa atractivă pentru ele, astfel încât să dorească să își desfășoare activitatea aici. Trebuie să dezvoltăm IA produsă în Europa”, a afirmat, în concluzie, dna Parthie. (ll)

Statele membre ale UE ar trebui să faciliteze o implicare incluzivă și să dea dovadă de deschidere și transparență față de societatea civilă în toate domeniile gestionării deșeurilor radioactive. Acest demers ar trebui să includă atât comunitățile-gazdă actuale, cât și cele potențiale, în special având în vedere faptul că în următorul deceniu și ulterior, vor fi generate cantități tot mai mari de deșeuri radioactive în fiecare an.

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din octombrie, CESE adoptă o poziție fermă. Comitetul consideră că fondurile disponibile ar trebui utilizate pentru a consolida capacitatea grupurilor societății civile, în special a comunităților locale din apropierea instalațiilor nucleare, de a participa în mod independent la proiecte și studii de evaluare a participării și transparenței în gestionarea deșeurilor radioactive.

CESE recomandă statelor membre să raporteze cu privire la metodele de participare a publicului la procesul decizional privind gestionarea deșeurilor radioactive, precum și cu privire la modul în care se asigură transparența. „Comitetul invită statele membre să ia măsuri pentru a asigura monitorizarea și divulgarea periodică a evoluțiilor de mediu, de sănătate publică și socioeconomice în ceea ce privește gestionarea deșeurilor radioactive”, a declarat raportoarea, Alena Mastantuono.

Statele membre ar trebui să își asume responsabilitățile și să nu lase generațiilor viitoare sarcina prelucrării deșeurilor nucleare, indiferent de natura, durata de viață și nivelul de pericol al acestora.

Având în vedere că o mare parte din combustibilul nuclear uzat poate fi reprocesat, materialele fisionabile ar trebui reciclate, reducând astfel nevoia de aprovizionare cu uraniu natural pentru funcționarea reactoarelor nucleare. Strategiile privind economia circulară ar permite statelor membre să reducă la minimum cantitatea de deșeuri care trebuie avute în vedere de strategiile de gestionare a deșeurilor.

„Statele membre ar trebui să se asigure că evaluările costurilor pentru dezafectare și pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive vor ține seama de creșterea costurilor de-a lungul timpului. În același timp, ele ar trebui să se asigure că finanțarea este suficientă pentru a acoperi costurile reale”, a declarat coraportorul, Christophe Quarez. (mp)