Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Procesul decizional politic trebuie să aibă întotdeauna în centrul său preocupările și bunăstarea cetățenilor și lucrătorilor, pentru că ei sunt factori umani importanți care ar trebui luați în considerare. Aceasta este singura modalitate de a asigura condiții de viață decente. Prin politici care asigură aceste condiții decente pentru toți, creștem încrederea și acceptarea pe scară largă a măsurilor politice actuale și viitoare și prevenim dezamăgirea publicului, care oferă un teren fertil pentru populismul și extremismul de dreapta.

Aceste preocupări au stat la baza priorităților Grupului „Lucrători” pentru perioada 2023-2025, stabilind solicitări clare pentru viitorii lideri ai UE de a se angaja într-o agendă progresivă, având în centrul său o dimensiune mai socială și mai umană. După decenii de crize, ale căror costuri au fost suportate fără îndoială de cetățenii și lucrătorii europeni, sperăm că dezbaterea UE se va putea îndrepta din nou către ceea ce contează cu adevărat – progresul social.

Prioritățile noastre reflectă viziunea Grupului „Lucrători” privind o Europă care nu este doar socială și durabilă, ci și care respectă totodată statul de drept, drepturile omului, egalitatea de gen, solidaritatea și diversitatea. Avem nevoie de o Europă care să acorde prioritate combaterii inegalității, sărăciei și urgenței climatice, să asigure o tranziție verde și digitală justă și locuri de muncă decente pentru toți. Aceasta este cea mai bună modalitate de a capacita democrația și societatea noastră și fiecare cetățean al ei. Sperăm că această viziune va avea ecoul cuvenit.

În cadrul sesiunii sale plenare din ianuarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a abordat impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării. Comitetul subliniază nevoia urgentă de a investi în găsirea unor răspunsuri reziliente la aceste provocări globale.

Având în vedere că misiunea fundamentală a proiectului UE este de a promova și de a menține pacea, Europa trebuie să își intensifice eforturile de consolidare a păcii.

În avizul său, CESE subliniază că promovarea păcii este indisociabilă de apărarea și promovarea drepturilor fundamentale și a democrației. Prin urmare, Comitetul consideră că este imperativ să se continue integrarea legăturii dintre climă și securitate în politicile externe ale UE. Acest lucru ar trebui realizat prin crearea unor interfețe proactive între instituțiile responsabile cu relațiile externe, coeziunea internă a UE și serviciile de securitate și apărare ale statelor membre. Termenul „legătura dintre climă și securitate” se referă la impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării.

Ozlem Yildirim, membră a CESE și raportoare a avizului, a declarat: „CESE propune, de asemenea, măsuri specifice pentru a anticipa în mod eficace provocările, în special investind în soluții reziliente, pregătind procesele decizionale pentru tensiunile care vor urma și, mai ales, definind o veritabilă strategie în acest domeniu la nivelul UE. Respectarea promptă și efectivă a angajamentelor în materie de climă de către toate părțile constituie, de asemenea, o pârghie preventivă importantă!”

Propunerea Comisiei Europene ține seama de legătura dintre climă și securitate. Cu toate acestea, CESE consideră că documentul nu reușește să stabilească parametri geografici, politici și militari, neabordând caracterul evolutiv al acestei legături, în condițiile în care situația se va deteriora și ar putea duce la tensiuni grave între statele membre. Comisia și statele membre trebuie să poarte un dialog specific permanent cu privire la legătura dintre climă și securitate. (at)

Pentru a stimula creșterea întreprinderilor mici în Uniunea Europeană, Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină propunerea Comisiei Europene de punere în aplicare a sistemului de impunere în funcție de sediul central pentru IMM-uri. În avizul său consultativ, CESE pledează pentru măsuri suplimentare și subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între Comisie, statele membre și reprezentanții microîntreprinderilor și ai întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM), în vederea unei puneri în aplicare efective a acestei propuneri și a sensibilizării cu privire la ea.

IMM-urile, care reprezintă 99,8 % din întreprinderile nefinanciare din UE, contribuie în mod semnificativ la ocuparea forței de muncă (66,6 %) și la valoarea adăugată (56,8 %). Propunerea Comisiei privind sistemul de impunere în funcție de sediul central, care face parte din pachetul mai amplu de măsuri de ajutorare a IMM-urilor, urmărește să reducă sarcinile de reglementare și să simplifice procedurile fiscale pentru aceste întreprinderi. CESE subliniază necesitatea de a adopta de urgență propunerea privind sistemul de impunere în funcție de sediul central pentru a cataliza creșterea MIMM-urilor, vizând IMM-urile autonome implicate în operațiuni transfrontaliere. Reducerea propusă se aliniază la obiectivul CESE de a promova un mediu propice creșterii PIB-ului și a ocupării forței de muncă pe termen lung.

Deși sprijină ideea de a se concentra, într-un prim timp, pe MIMM-urile autonome, CESE sugerează să se analizeze, în cadrul unei evaluări ex post după cinci ani, posibilitatea de a extinde la filiale sistemul de impunere în funcție de sediul central, ceea ce ar crește caracterul incluziv. CESE recunoaște complementaritatea sistemului de impunere în funcție de sediul central cu propunerea BEFIT, dar subliniază că trebuie să se dea dovadă de vigilența pentru a evita divergențele în cadrul juridic. Cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre este esențială pentru succesul sistemului de impunere în funcție de sediul central, iar CESE pledează în favoarea colaborării pentru a se asigura că acesta este pus în aplicare în mod corespunzător, îndemnând statele membre să își adapteze cât mai rapid posibil sistemele informatice și să sensibilizeze MIMM-urile cu privire la această chestiune. (tk)

Competitivitatea, IMM-urile și incluziunea socială se află în centrul programului președinției belgiene. Comitetul Economic și Social European (CESE) formulează recomandări politice privind relația dintre guvernanța economică, creșterea favorabilă incluziunii pe termen lung și securitatea durabilă, precum și privind capacitatea economiei sociale de a combate sărăcia și excluziunea socială.

În primul semestru al anului 2024, Belgia deține, pentru a treisprezecea oară, Președinția Consiliului Uniunii Europene, ale cărei priorități au fost discutate în cadrul a două dezbateri organizate de CESE în sesiunea sa plenară din ianuarie.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a felicitat Președinția pentru că a implicat în activitatea sa partenerii sociali. Încheind actualul ciclu instituțional al UE, Președinția belgiană are sarcina de a gestiona o serie de compromisuri legislative și de a ghida Consiliul UE în timpul campaniei electorale și al alegerilor pentru Parlamentul European.

Viceprim-ministrul belgian David Clarinval a prezentat opiniile Președinției privind reforma politicii agricole comune, protecția persoanelor care desfășoară activități independente și politica industrială a UE. Prin solicitarea a 13 avize consultative din partea CESE, Președinția urmărește să contribuie la discuțiile privind Agenda strategică 2024-2029. În luna aprilie va fi adoptată o declarație interinstituțională care se va concentra asupra viitoarei agende sociale a UE. Printre prioritățile Președinției se numără o tranziție verde și socială, care abordează criza climatică și pe cea legată de biodiversitate. Accentul pus de aceasta pe mobilitatea echitabilă a forței de muncă și pe protecția socială durabilă se află în centrul dialogului între partenerii sociali ai CESE. Alte teme prioritare vor fi consolidarea competitivității europene, sprijinirea IMM-urilor și promovarea unei politici comerciale echilibrate pentru o Europă globală. (tk)

Fluxurile transfrontaliere de energie sunt esențiale pentru furnizarea de energie electrică și gaz către diversele state membre ale UE. Aceasta înseamnă că infrastructurile energetice trebuie modernizate prin interconexiuni între țările care se învecinează, pentru a crește capacitatea energetică durabilă ale Uniunii.

În avizul solicitat de Președinția belgiană a Consiliului UE și adoptat în sesiunea plenară a CESE din 18 ianuarie 2024, Comitetul transmite un mesaj clar în acest sens.

UE ar trebui să acorde o atenție deosebită dezvoltării rețelelor, și sunt necesare investiții substanțiale pentru a stimula economia europeană și a crea locuri de muncă de înaltă calitate, care să respecte mediul.

„CESE consideră că, pentru a realiza tranziția verde și autonomia energetică strategică, este esențial să facem o schimbare structurală a sistemului nostru energetic”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke, în cursul dezbaterii care a avut loc odată cu adoptarea avizului.

Ministra energiei din Belgia, Tinne Van der Straeten, a subliniat că tranziția către o energie curată, pe care o fac necesară problemele climatice, este în prezent un imperativ economic și de securitate, și că interconectarea a creat un sistem mai flexibil care ar putea echilibra variațiile geografice ale producției de energie eoliană și solară.

„Ambițiile Europei în materie de energie din surse regenerabile depășesc în prezent planurile sale în ceea ce privește infrastructura, motiv pentru care avem nevoie cât mai repede de aceste infrastructuri transeuropene, care trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, sigure, durabile și flexibile”, a declarat ea. (mp)

Societatea civilă poate fi definită succint ca un ansamblu de comunități capabile să se autoorganizeze și să definească și să realizeze o serie de obiective selectate ca atare. În sistemele democratice, grupurile societății civile sunt numeroase și diversificate, pentru a reprezenta cât mai bine posibil diversitatea vocilor și a opiniilor membrilor lor. În regimurile nedemocratice, de cele mai multe ori, ONG-urile se opun celor aflați la putere. Societatea civilă poate acționa prin intermediul participării cetățenilor și al dorinței de a coopera pentru binele comun, independent de instituțiile statului.

În perioada în care partidul „Lege și justiție” (PiS) s-a aflat la putere, organizațiile societății civile (OSC) s-au mobilizat împotriva schimbărilor care amenințau sistemul de guvernare al țării și protecția drepturilor omului. În perioada 2016-2022, astfel cum se arată în raportul „Presiunea și mobilizarea. Societatea civilă în fața crizei statului de drept”, publicat de Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului, organizațiile neguvernamentale au organizat numeroase mișcări masive de protest pentru a apăra statul de drept și valorile constituționale care fuseseră încălcate și au oferit asistență juridică grupurilor confruntate cu riscul de discriminare sau cu represiunea. Sectorul neguvernamental a continuat să caute noi canale de participare la procesele decizionale, organizând, printre altele, coaliții eficace pentru alegerea Comisarului pentru drepturile omului și a Ombudsmanului pentru drepturile copilului și grupuri de dezbatere ale cetățenilor.

Rezultatele alegerilor parlamentare care au avut loc la 15 octombrie 2023 demonstrează forța societății civile din Polonia. Prezența istorică la vot, de 74,38 %, și câștigarea avantajului electoral de către grupurile de opoziție sunt dovada mobilizării civice efective care a condus la o schimbare de guvern. Candidații partidului „Lege și justiție” au obținut 35,38 % din voturi. Acesta este partidul care, pentru prima dată după 1989, a câștigat alegerile parlamentare pentru a treia oară consecutiv, însă, spre deosebire de scrutinele din 2015 și 2019, lista sa de candidați nu a obținut majoritatea locurilor necesare pentru a forma un guvern. Celelalte forțe politice care un intrat în Parlament sunt: Coaliția civică (30,7%), A treia cale PSL-PL (14,4%), Noua stângă (8,61%) precum și Confederația Libertate și Independență (7,16%). Cele trei grupuri de coaliție: Coaliția civică, A treia cale PSL-PL și Noua stângă au obținut împreună 51,72 % din voturi, ceea ce le-a asigurat majoritatea necesară pentru a forma un guvern. Guvernul condus de prim-ministrul Donald Tusk a fost format după o primă încercare eșuată a PiS.

Niciun sondaj nu prevăzuse o prezență la vot atât de ridicată. Ar trebui reamintit faptul că prezența la vot a fost de 61,74 % la alegerile parlamentare din 2019 și de 62,7 % la alegerile istorice din 1989. Cercetările desfășurate (de exemplu, de CBOS și de Fundația Batory) arată că dorința de schimbare, cauzată de frustrarea socială pe termen lung, a fost cea care i-a îndemnat pe cetățeni să meargă la urne. Ar trebui remarcat faptul că, înainte de alegeri, s-a putut observa o puternică mobilizare socială, care a inclus, printre altele: un număr record de alegători care au solicitat autorizația de a vota în afara locului lor de reședință (până la 12 octombrie, ora 15:00, 960 000 de persoane își schimbaseră secția de votare și circa 1 200 000 de persoane depuseseră o cerere în acest sens). Aproape de două ori mai mulți polonezi care locuiau în străinătate au solicitat să voteze (circa 600 000, față de 350 000 la alegerile anterioare din 2019).

Este posibil ca anunțarea și organizarea unui referendum la nivel național să fi fost un alt factor care a sporit mobilizarea cetățenilor pentru alegerile parlamentare. La referendum au participat 40,91% din alegători, și, ca atare, rezultatul său nu este obligatoriu din punct de vedere juridic. Un alt factor important de mobilizare a alegătorilor au fost numeroasele acțiuni întreprinse de ONG-uri în acest scop. Merită menționate în mod deosebit acțiunile care au vizat femeile și tineretul (printre altele campaniile „E alegerea ta!” a Inițiativei „Vocea Femeilor”, „Am tăcut destul”, a Inițiativei Wschód sau „E decizia ta” a SexEd), care au contribuit la creșterea prezenței la vot. La alegerile parlamentare din 2019 au votat 61,5 % dintre femei și 60,8 % dintre bărbați. Prezența la vot în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani a fost de 46,4 %. La alegerile din 2023 au participat mai multe femei (73,7 %) decât bărbați (72,0 %) și 68,8 % dintre tineri (18-29 de ani). Organizațiile cu caracter social au desfășurat cel puțin 20 de acțiuni de încurajare a prezenței la vot în perioada campaniei electorale.

Campaniile s-au desfășurat în principal pe internet, dar unele dintre ele au putut fi urmărite și la televiziune, la radio și chiar în cinematografe. Implicarea unor celebrități, a unor influenceri, a unor actori și a unor personalități publice le-a conferit o mai mare capacitate de a ajunge la diferite tipuri de public. Potrivit sondajului CBOS intitulat „Motivații și decizii electorale în 2023”, desfășurat în octombrie 2023, majoritatea alegătorilor (în total 70 %) au decis cu cine votează cu cel puțin câteva săptămâni înainte de alegeri. Restul alegătorilor au luat această decizie în ultima săptămână dinaintea alegerilor (28 % în total), abia în ziua alegerilor (9 %) sau, respectiv, în ziua dinaintea alegerilor (4 %). Pentru alegătorii Coaliției civice, aspectul cel mai important a fost legătura acestei grupări politice cu Uniunea Europeană (80%). Dorința unei schimbări a puterii (77 %) a fost menționată aproape la fel de frecvent ca motiv pentru votul pentru Coaliția civică. O mare parte dintre votanții acestei formațiuni (64 %) consideră că aceasta reprezintă valori și principii de care se simt apropiați. Alegătorii PiS au votat pentru acest partid pentru că au considerat că le reprezintă atât interesele („are grijă de oameni ca ei” – 66 %), cât și valorile și principiile cu care se identifică (62 %). În același timp, ei au apreciat favorabil guvernările anterioare ale acestei grupări (64 %), precum și programul său economic (59 %).

În iunie 2024, cetățenii polonezi își vor alege deputații în Parlamentul European. Alegerile pentru PE pot fi considerate o continuare a ciclului electoral lansat de alegerile generale din 2023, întrucât în aprilie 2024 în Polonia vor avea loc alegeri locale. Tema europeană va fi prezentă în campania autorităților locale și regionale, deși într-o măsură mai mică decât în timpul alegerilor parlamentare. În plus, cea de-a 20-a aniversare a aderării Poloniei la UE poate avea un efect de pârghie asupra prezenței la vot la alegerile europene. Să reamintim că, la ultimele alegeri pentru PE din 2019, prezența la vot în Polonia a fost de 45,68 %.

Poporul polonez își declară sprijinul ferm pentru apartenența Poloniei la Uniunea Europeană. Potrivit studiului CBOS din aprilie 2023, 85 % sunt în favoarea statutului de membru al UE. Acest număr a scăzut, deși rămâne foarte ridicat (85 %). Unul din zece polonezi (10%) se opune apartenenței Poloniei la UE, iar unul din 20 nu are nicio opinie cu privire la această chestiune (5 %).

Merită totodată reamintit, că pentru prima dată, alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în contextul unor crize multiple, legate printre altele, de războiul în curs din Ucraina, de criza climatică, criza economică, și de ascensiunea dreptei populiste. Prin urmare, dată fiind intensificarea preconizată a activităților de dezinformare, va fi important să se instituie o politică de comunicare eficace și coerentă în cadrul campaniei, diferențiată în funcție de grupurile de alegători vizate. Tensiunile internaționale îi incită pe partizanii Uniunii Europene să o privească cu speranță, ca pe o comunitate care ne garantează securitatea.

Małgorzata Molęda-Zdziech

Școala de Economie din Varșovia – Echipa Europe Direct Polonia