CESE info

Competitivitatea, IMM-urile și incluziunea socială se află în centrul programului președinției belgiene. Comitetul Economic și Social European (CESE) formulează recomandări politice privind relația dintre guvernanța economică, creșterea favorabilă incluziunii pe termen lung și securitatea durabilă, precum și privind capacitatea economiei sociale de a combate sărăcia și excluziunea socială.

În primul semestru al anului 2024, Belgia deține, pentru a treisprezecea oară, Președinția Consiliului Uniunii Europene, ale cărei priorități au fost discutate în cadrul a două dezbateri organizate de CESE în sesiunea sa plenară din ianuarie.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a felicitat Președinția pentru că a implicat în activitatea sa partenerii sociali. Încheind actualul ciclu instituțional al UE, Președinția belgiană are sarcina de a gestiona o serie de compromisuri legislative și de a ghida Consiliul UE în timpul campaniei electorale și al alegerilor pentru Parlamentul European.

Viceprim-ministrul belgian David Clarinval a prezentat opiniile Președinției privind reforma politicii agricole comune, protecția persoanelor care desfășoară activități independente și politica industrială a UE. Prin solicitarea a 13 avize consultative din partea CESE, Președinția urmărește să contribuie la discuțiile privind Agenda strategică 2024-2029. În luna aprilie va fi adoptată o declarație interinstituțională care se va concentra asupra viitoarei agende sociale a UE. Printre prioritățile Președinției se numără o tranziție verde și socială, care abordează criza climatică și pe cea legată de biodiversitate. Accentul pus de aceasta pe mobilitatea echitabilă a forței de muncă și pe protecția socială durabilă se află în centrul dialogului între partenerii sociali ai CESE. Alte teme prioritare vor fi consolidarea competitivității europene, sprijinirea IMM-urilor și promovarea unei politici comerciale echilibrate pentru o Europă globală. (tk)

Comitetul Economic și Social European (CESE) elaborează o viziune pentru politica agricolă comună (PAC) post-2027 care să asigure reziliența și durabilitatea agriculturii europene. La solicitarea președinției belgiene a Consiliului UE, CESE a elaborat un aviz, adoptat în ianuarie, în care subliniază necesitatea unui cadru politic stabil, pe termen lung, care să sprijine producția durabilă de alimente, autonomia strategică deschisă și dezvoltarea rurală.

Având în vedere că, în proporție de 94,8 % fermele din UE sunt familiale, sectorul se confruntă cu provocări precum scăderea veniturilor, scăderea numărului de ferme, dificultăți legate de reînnoirea generațiilor și exodul forței de muncă din agricultură. În pofida reducerii alocărilor bugetare pentru PAC (sub 25 % în 2021), CESE solicită ca finanțarea PAC să fie proporțională cu obiectivele sale de durabilitate. Se recomandă trecerea de la sprijinul de bază pentru venit la stimulente financiare pentru serviciile sociale și de mediu, ceea ce ar permite o marjă de flexibilitate pentru fermele familiale mici pe parcursul unei perioade de tranziție.

Problemele legate de asigurarea unor standarde de viață echitabile pentru fermierii din UE, exacerbate de inflație, volatilitatea pieței energiei și schimbările climatice, evidențiază necesitatea reformării PAC. CESE ar dori ca aceste provocări să fie abordate de PAC post-2027, care ar trebui să se concentreze pe asigurarea unor condiții de muncă decente, să promoveze o alimentație mai sănătoasă, să reducă risipa de alimente și să reglementeze piețele alimentare. Se propun componente anticiclice și sprijin pentru producția de energie din surse regenerabile pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie și al întreruperilor aprovizionării. Sunt sugerate măsuri de răspuns la consecințele condițiilor climatice extreme și de capacitare a fermierilor, precum schemele de asigurări pentru parteneriatele public-privat și investițiile în inovare și tehnologii digitale.

În perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European din 2024, CESE subliniază necesitatea de a modela PAC astfel încât să răspundă nevoilor în continuă schimbare din societate și din agricultură.  El subliniază că, în vederea elaborării și adaptării planurilor strategice, este important ca părțile interesate să fie implicate, statele membre să dispună de flexibilitate, iar procesele administrative să fie raționalizate. În fine, CESE are în vedere o PAC care, în contextul provocărilor globale, să asigure un echilibru între asigurarea securității alimentare, protecția mediului și promovarea bunăstării agricultorilor europeni.(ks)

Europa rămâne în urmă în ceea ce privește competitivitatea și trebuie să abordeze urgent deficiențele pieței sale unice, însă într-un mod care să aducă beneficii atât întreprinderilor, cât și europenilor.

În sesiunea plenară a CESE din ianuarie s-a organizat o dezbatere privind competitivitatea europeană și viitorul pieței interne. Avizul CESE aflat în centrul acestei dezbateri a fost solicitat de Președinția belgiană a UE, care s-a angajat să profite de cele șase luni pentru a se concentra asupra competitivității și a pieței unice. Avizul va contribui, de asemenea, la conturarea raportului la nivel înalt al dlui Enrico Letta privind viitorul pieței unice, care urmează să fie prezentat Consiliului European din martie.

În acest context, CESE subliniază că piața internă trebuie să facă față provocărilor unei lumi foarte diferite de cea pentru care a fost ea creată în anii '90. Drept urmare, UE este supusă mai multor presiuni: menținerea echității în același timp cu subvenționarea sectoarelor sale industriale pentru a contribui la finanțarea tranziției verzi; menținerea locurilor de muncă în Europa, asigurându-se în același timp că întreprinderile europene rămân competitive și asigurarea de materii prime în condițiile în care trebuie respectate standardele de muncă și de mediu.

Raportoarea Sandra Parthie a declarat: „Piața unică a făcut din UE unul dintre cele mai puternice blocuri comerciale din lume, însă această poziție de putere începe să se zdruncine. Ceea ce propunem în avizul nostru este să ne concentrăm asupra dezvoltării unei politici industriale europene care să nu reprezinte suma a 27 de politici industriale naționale, ci mai degrabă o viziune cu adevărat europeană privind potențialul nostru industrial”.

La dezbatere a luat cuvântul și dl Markus Beyrer, director general al Business Europe, care a spus: „Avem o problemă de competitivitate. Rămânem în urma concurenților noștri de la nivel mondial, iar piața unică este unul dintre instrumentele de care dispunem pentru a remedia această situație. Obiectivul este de a ne asigura marja necesară pentru a alimenta modelul european așa cum îl cunoaștem, inclusiv pentru a susține aspectele sociale”.

Dl Ludovic Voet, secretar confederal al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), a subliniat că piața unică stă la baza contractului social european și că acest contract trebuie consolidat, afirmând că: „În sistemul nostru de concurență, întreprinderile trebuie să plătească salarii corecte, să ofere locuri de muncă de bună calitate și să nu aducă prejudicii mediului înconjurător. Europa trebuie să-și mențină elanul pentru realizarea unei tranziții verzi juste”.

Avizul CESE include o propunere de numire a unui comisar pentru serviciile de interes economic general (SIEG) în cadrul următoarei Comisii Europene și un plan cincinal de dezvoltare a SIEG sigure, de bună calitate și durabile. Aceste servicii reprezintă 25 % din PIB-ul UE și 20 % din totalul locurilor de muncă și acoperă sectoare-cheie precum transporturile, energia, comunicațiile, accesul la apă și la salubritate. Cu toate acestea, aceste servicii sunt foarte importante și în domeniul asistenței medicale și al serviciilor sociale. (dm)

Fluxurile transfrontaliere de energie sunt esențiale pentru furnizarea de energie electrică și gaz către diversele state membre ale UE. Aceasta înseamnă că infrastructurile energetice trebuie modernizate prin interconexiuni între țările care se învecinează, pentru a crește capacitatea energetică durabilă ale Uniunii.

În avizul solicitat de Președinția belgiană a Consiliului UE și adoptat în sesiunea plenară a CESE din 18 ianuarie 2024, Comitetul transmite un mesaj clar în acest sens.

UE ar trebui să acorde o atenție deosebită dezvoltării rețelelor, și sunt necesare investiții substanțiale pentru a stimula economia europeană și a crea locuri de muncă de înaltă calitate, care să respecte mediul.

„CESE consideră că, pentru a realiza tranziția verde și autonomia energetică strategică, este esențial să facem o schimbare structurală a sistemului nostru energetic”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke, în cursul dezbaterii care a avut loc odată cu adoptarea avizului.

Ministra energiei din Belgia, Tinne Van der Straeten, a subliniat că tranziția către o energie curată, pe care o fac necesară problemele climatice, este în prezent un imperativ economic și de securitate, și că interconectarea a creat un sistem mai flexibil care ar putea echilibra variațiile geografice ale producției de energie eoliană și solară.

„Ambițiile Europei în materie de energie din surse regenerabile depășesc în prezent planurile sale în ceea ce privește infrastructura, motiv pentru care avem nevoie cât mai repede de aceste infrastructuri transeuropene, care trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, sigure, durabile și flexibile”, a declarat ea. (mp)

Pentru a stimula creșterea întreprinderilor mici în Uniunea Europeană, Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină propunerea Comisiei Europene de punere în aplicare a sistemului de impunere în funcție de sediul central pentru IMM-uri. În avizul său consultativ, CESE pledează pentru măsuri suplimentare și subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între Comisie, statele membre și reprezentanții microîntreprinderilor și ai întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM), în vederea unei puneri în aplicare efective a acestei propuneri și a sensibilizării cu privire la ea.

IMM-urile, care reprezintă 99,8 % din întreprinderile nefinanciare din UE, contribuie în mod semnificativ la ocuparea forței de muncă (66,6 %) și la valoarea adăugată (56,8 %). Propunerea Comisiei privind sistemul de impunere în funcție de sediul central, care face parte din pachetul mai amplu de măsuri de ajutorare a IMM-urilor, urmărește să reducă sarcinile de reglementare și să simplifice procedurile fiscale pentru aceste întreprinderi. CESE subliniază necesitatea de a adopta de urgență propunerea privind sistemul de impunere în funcție de sediul central pentru a cataliza creșterea MIMM-urilor, vizând IMM-urile autonome implicate în operațiuni transfrontaliere. Reducerea propusă se aliniază la obiectivul CESE de a promova un mediu propice creșterii PIB-ului și a ocupării forței de muncă pe termen lung.

Deși sprijină ideea de a se concentra, într-un prim timp, pe MIMM-urile autonome, CESE sugerează să se analizeze, în cadrul unei evaluări ex post după cinci ani, posibilitatea de a extinde la filiale sistemul de impunere în funcție de sediul central, ceea ce ar crește caracterul incluziv. CESE recunoaște complementaritatea sistemului de impunere în funcție de sediul central cu propunerea BEFIT, dar subliniază că trebuie să se dea dovadă de vigilența pentru a evita divergențele în cadrul juridic. Cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre este esențială pentru succesul sistemului de impunere în funcție de sediul central, iar CESE pledează în favoarea colaborării pentru a se asigura că acesta este pus în aplicare în mod corespunzător, îndemnând statele membre să își adapteze cât mai rapid posibil sistemele informatice și să sensibilizeze MIMM-urile cu privire la această chestiune. (tk)

În cadrul sesiunii sale plenare din ianuarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a abordat impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării. Comitetul subliniază nevoia urgentă de a investi în găsirea unor răspunsuri reziliente la aceste provocări globale.

Având în vedere că misiunea fundamentală a proiectului UE este de a promova și de a menține pacea, Europa trebuie să își intensifice eforturile de consolidare a păcii.

În avizul său, CESE subliniază că promovarea păcii este indisociabilă de apărarea și promovarea drepturilor fundamentale și a democrației. Prin urmare, Comitetul consideră că este imperativ să se continue integrarea legăturii dintre climă și securitate în politicile externe ale UE. Acest lucru ar trebui realizat prin crearea unor interfețe proactive între instituțiile responsabile cu relațiile externe, coeziunea internă a UE și serviciile de securitate și apărare ale statelor membre. Termenul „legătura dintre climă și securitate” se referă la impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării.

Ozlem Yildirim, membră a CESE și raportoare a avizului, a declarat: „CESE propune, de asemenea, măsuri specifice pentru a anticipa în mod eficace provocările, în special investind în soluții reziliente, pregătind procesele decizionale pentru tensiunile care vor urma și, mai ales, definind o veritabilă strategie în acest domeniu la nivelul UE. Respectarea promptă și efectivă a angajamentelor în materie de climă de către toate părțile constituie, de asemenea, o pârghie preventivă importantă!”

Propunerea Comisiei Europene ține seama de legătura dintre climă și securitate. Cu toate acestea, CESE consideră că documentul nu reușește să stabilească parametri geografici, politici și militari, neabordând caracterul evolutiv al acestei legături, în condițiile în care situația se va deteriora și ar putea duce la tensiuni grave între statele membre. Comisia și statele membre trebuie să poarte un dialog specific permanent cu privire la legătura dintre climă și securitate. (at)

Apelul lansat de Comitetul Economic și Social European în favoarea unui Pact albastru european se bucură de un sprijin tot mai mare din partea factorilor de decizie și a societății civile, grație recunoașterii tot mai mari a urgenței de a aborda problema deficitului de apă, și potențialului Pactului albastru de a oferi o soluție cuprinzătoare.

O manifestare recentă organizată în cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE) a reunit principalele părți interesate pentru a discuta despre Pactul albastru și potențialul acestuia de a transforma practicile de gestionare a apei de pe întregul continent, cu accent pe bazinele hidrografice.

„Ne confruntăm cu o criză a apei de proporții fără precedent”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke. Făcând referire la viitoarele alegeri europene din luna iunie, el a remarcat că apa este un subiect care îi privește pe toți cetățenii. „Cum vor aborda factorii de decizie din UE problema apei și provocările viitoare? A sosit momentul să punem aceste întrebări”.

Reiterând apelurile pentru o soluție cuprinzătoare, deputata în Parlamentul European Pernille Weiss a pledat în favoarea unui fond dedicat tranziției hidrice, menit să sprijine întreprinderile și comunitățile în tranziția către practici hidrice sustenabile. Raportorul special al ONU, Pedro Arrojo Agudo, a subliniat că deficitul de apă și schimbările climatice nu cunosc frontiere, și a solicitat UE să-și asume un rol de lider în găsirea unei soluții globale la criza apei.

Apelul CESE în favoarea unui Pact albastru european a fost susținut de o gamă largă de părți interesate, printre care se numără Compagnie Nationale du Rhône (CNR), o întreprindere franceză de interes public care gestionează fluviul Ron. Eric Divet, directorul resurselor hidrice din cadrul acestei întreprinderi, a ilustrat rezultatele pozitive înregistrate de aceasta în gestionarea durabilă a apei, inclusiv eforturile de refacere a zonelor umede, de îmbunătățire a biodiversității râurilor și de adaptare la schimbările climatice.

Se preconizează că, în lunile următoare, Comisia Europeană își va prezenta Inițiativa pentru reziliență la stresul hidric. CESE este pregătit să colaboreze cu instituțiile UE și cu părțile interesate pentru a se asigura că propunerile sale privind un Pact albastru european se numără printre prioritățile următoarei Comisii Europene. (gb)

Cel de al 5-lea raport privind dezvoltarea durabilă în Europa (ESDR) a arătat că, în ritmul actual, UE nu va reuși să atingă o treime din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030. Raportul, elaborat în colaborare cu societatea civilă, evidențiază stagnarea și regresia obiectivelor sociale și de mediu în multe țări europene, exacerbate de crizele din 2020. ODD se referă la domenii precum reducerea sărăciei, eradicarea foametei, sănătatea, educația, egalitatea de gen, politicile climatice și apa curată.

Pentru a aborda aceste aspecte, au fost propuse zece măsuri politice decisive pentru a preveni dezechilibrele de mediu și sociale ireversibile. Caracterul urgent a fost subliniat în cadrul unui eveniment găzduit în comun de Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) a Comitetului Economic și Social European (CESE) și de Rețeaua ONU de soluții pentru dezvoltare durabilă (SDSN). Raportul urmărește să ghideze UE în consolidarea rolului său de lider în materie de ODD înainte de alegerile europene din iunie 2024 și de Summitul viitorului din septembrie 2024, convocat de Secretarul General al ONU.

Vorbitorii din cadrul evenimentului au subliniat necesitatea unor acțiuni imediate înainte de 2030 pentru a evita dezechilibrele ireversibile. Camilla Brückner din partea ONU/PNUD, Zakia Khattabi, ministrul federal belgian al climei, și Petra Petan din cadrul Comisiei Europene, au subliniat importanța menținerii angajamentului față de Agenda 2030 și Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Guillaume Lafortune, vicepreședinte al SDSN al ONU, a prezentat raportul și cele zece acțiuni prioritare destinate partidelor politice, viitorului Parlament European, viitoarei Comisii Europene, Consiliului European și statelor membre. Apelul la acțiune, cosemnat de CESE și de SDSN, îndeamnă liderii europeni să colaboreze pentru un Pact european verde, social și internațional al viitorului. Peter Schmidt, președintele Secțiunii NAT a CESE, subliniază că următorii șase ani sunt esențiali pentru promovarea Agendei 2030, subliniind angajamentul CESE de a impulsiona instituțiile UE către realizarea ODD și implicarea semnificativă a societății civile în acest sens. Apelul la acțiune este menit să ghideze liderii europeni către un acord european cuprinzător, aliniat la obiectivele ecologice și sociale promovate de CESE. (ks)

Dat fiind că alegerile europene din iunie 2024 reprezintă fundamentul viitorului Europei, CESE, în calitate de partener instituțional al societății civile, organizează prima ediție a Săptămânii societății civile, manifestare intitulată Rise Up for Democracy!

Vei participa?

Manifestarea va reuni participanți de diferite vârste și din medii variate: tineri, jurnaliști și reprezentanți ai instituțiilor UE, care se vor angaja într-o dezbatere animată despre aspecte care ne afectează viața de zi cu zi și viitorul Europei. Vom aborda teme precum diferitele amenințări și provocări la adresa valorilor democratice, precum și așteptările societății civile de la viitorii lideri ai Europei. Propunerile noastre vor fi apoi incluse în rezoluția CESE privind alegerile și în propuneri politice specifice.

 #CivSocWeek va reuni cinci inițiative majore ale CESE:

• Zilele societății civile – o manifestare emblematică anuală care evidențiază gama largă de contribuții ale societății civile organizate la construirea unei UE mai apropiate de așteptările cetățenilor în ce privește aspecte esențiale pentru societățile noastre democratice. Aceasta urmărește, la rândul său, să încurajeze o mai mare implicare a societății civile în proiectul european, la toate nivelurile.

• Ziua inițiativei cetățenești europene – o conferință anuală la nivel înalt, care oferă un forum și o platformă unde organizatorii și părțile interesate înregistrate și viitorii inițiatori ai ICE pot face schimb de informații și de experiențe și pot prezenta publicului activitățile lor legate de ICE.
• Europa ta, părerea ta! o manifestare dedicată tinerilor, care stabilește o legătură între UE și tinerii din statele membre, din țările candidate și din Regatul Unit, motivându-i să își exercite dreptul democratic de vot. Prin sesiuni dinamice de consultări, tinerii participanți se vor implica în dezbateri, vor încuraja colaborarea și realizarea consensului.
• Premiul pentru societatea civilă – un premiu anual care recompensează proiecte eficiente, inovatoare și creative conduse de societatea civilă și de cetățeni. Anul acesta premiul se va adresa inițiativelor de sprijinire a bunăstării mentale în Europa, la nivel individual sau colectiv.
• Seminarul jurnaliștilor reunește jurnaliști din statele membre pentru a se alătura discuțiilor privind starea democrației în Uniune și viitoarele alegeri europene și a vedea direct cum lucrează Comitetul.

Participă și tu și lasă-te inspirat/ă de atelierele și dezbaterile noastre la nivel înalt moderate de experți. Fă-ți auzită vocea cu privire la chestiuni esențiale pentru noul ciclu legislativ și intră în contact cu asociații ale societății civile și cu factori ai schimbării din întreaga Europă!

Consultă pagina de internet #CivSocWeek și transmite mesajul acesta mai departe

Candidaturile pentru cea de-a treia ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică pot fi depuse începând din 4 martie 2024.

Premiile europene pentru producția ecologică sunt, în fiecare an, o recunoaștere a excelenței în lanțul valoric ecologic. În acest an, ceremonia de înmânare a premiilor se va desfășura la 23 septembrie 2024: Ziua Europeană a Produselor Ecologice.

În total, se vor acorda opt premii, din șapte categorii. Acestea recompensează actori din lanțul valoric ecologic pentru proiecte remarcabile, inovatoare, durabile și menite să inspire, care oferă o valoare adăugată reală pentru producția și consumul ecologic. Prima ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică a avut loc în 2022. (ks)

Propunerile de evenimente conexe vor putea fi trimise în perioada 4-17 martie, iar evenimentele vor avea loc între 29 mai și 1 septembrie.

În fiecare an, diverse instituții, ONG-uri, reprezentanți ai mediului de afaceri, mediul academic, școli și administrații locale, regionale și naționale, printre numeroase alte părți interesate, organizează sute de evenimente conexe în întreaga Europă și dincolo de fontierele sale, cu ocazia Săptămânii verzi a UE.  

În 2024, tema evenimentelor conexe va fi reziliența la stresul hidric. Obiectivul este de a stimula o dezbatere la nivelul UE cu privire la prezentul și viitorul apei în Uniune, punând accentul pe o mai mare sensibilizare a publicului și pe promovarea unor soluții pozitive, bazate pe colaborare.  

Orice tip de eveniment este binevenit: de la ateliere și discuții publice la expoziții și evenimente de sensibilizare destinate familiilor. Aceste activități pot avea loc la nivel local, regional, național sau european. Mai multe informații și calendarul cu termene sunt disponibile aici. 

Întrucât Pactul albastru european este una dintre inițiativele emblematice ale CESE, alegerea acestei teme pentru evenimentele conexe reprezintă o bună ocazie de a comunica propunerile prezentate în Declarația privind Pactul albastru european din octombrie 2023, în care se solicită o strategie nouă și ambițioasă în domeniul apei pentru Europa, care să se situeze la același nivel cu Pactul verde european.  (gb)