Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

„Ca să poți minți, trebuie să crezi că știi adevărul. Debitarea unor tâmpenii nu necesită această convingere”. Lucrarea filosofului Harry G. Frankfurt „On Bullshit” („Despre tâmpenii”) este deosebit de relevantă după așa-numita „Zi a eliberării” de ieri de la Washington.

La 2 aprilie, președintele SUA a anunțat taxe vamale forfetare pentru importuri de 10 % pentru toată lumea, plus taxe specifice pentru „cei mai mari infractori”. A fost prezentat un tabel cu acești infractori, care conținea cifre privind „taxele reciproce” pentru alte țări, de exemplu o cotă de 20 % pentru UE. Faptul că aceste cifre sunt în mare măsură lipsite de sens și, cu siguranță, nu se încadrează în nicio definiție corectă a tarifelor reciproce nu a fost, în mod vădit, un motiv de îngrijorare pentru președinte, cum nu a fost nici faptul că deficitul UE în materie de comerț cu servicii aproape că echilibrează bilanțul comercial total dintre cele două părți. Se știe, însă, că nu acuratețea a fost scopul acestui demers.

Pe măsură ce intrăm într-un nou război comercial, bazat pe nonsens, la ce ar trebui să ne așteptăm? O inflație mai mare, incertitudinea pieței și un impact negativ asupra industriilor europene. Rămâne de văzut dacă vreuna dintre aceste consecințe va aduce beneficii lucrătorilor americani.

Dincolo de tarife, UE trebuie să-și protejeze lucrătorii și locurile de muncă, atenuând impactul inițial, nu numai din cauza tarifelor, ci și din cauza incertitudinii cauzate de caracterul lor arbitrar. Aceasta înseamnă reactivarea cererii noastre interne și asigurarea faptului că bogăția este redistribuită și utilizată în mod eficace.

Acest lucru înseamnă, de asemenea, măsuri de protecție și investiții în sectoarele noastre esențiale, diversificarea surselor de energie, abordarea crizei costului vieții și reformarea UE pentru ca procesul său decizional să devină eficace. O societate puternică și rezilientă este singurul lucru care poate împiedica apariția unor epigoni ai lui Trump pe continentul nostru. Partenerii sociali reprezintă o parte esențială a unei astfel de societăți. Nu întâmplător, sindicatele se numără printre dușmanii notorii ai cuplului Musk-Trump.

Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

La 8 aprilie a fost publicat ultimul raport de monitorizare a sărăciei, elaborat de Rețeaua europeană pentru combaterea sărăciei (RECS) și intitulat Către o abordare sistemică a protecției sociale.

Raportul a fost prezentat pentru prima dată în cadrul unei manifestări organizate împreună cu Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE la Bruxelles, iar în el sunt abordate dificultățile care trebuie depășite pentru asigurarea unor sisteme de protecție socială puternice și reziliente. Aceste caracteristici sunt deosebit de relevante în contextul actual, în care statele sociale din UE se confruntă cu constrângeri financiare tot mai mari cauzate de limitarea cheltuielilor naționale și de creșterea cheltuielilor cu apărarea și securitatea.

În raport, care a fost întocmit pe baza constatărilor a 19 organizații naționale membre ale EAPN, se arată că pentru abordarea sistemică a unei protecții sociale cuprinzătoare și eficace este nevoie de înglobarea, în strategii pe termen lung integrate, a unor politici în care cele trei dimensiuni – economică, socială și de mediu – să fie aliniate. Aceste politici trebuie să se bazeze pe dovezi solide, pe date și pe participarea efectivă a persoanelor care se confruntă cu sărăcia.

Rețelele naționale ale EAPN exprimă temeri în legătură cu reducerea cheltuielilor sociale. În plus, indicatori precum nivelurile ridicate de nerecurgere la prestații sociale continuă să suscite îngrijorări cu privire la eficiența unor politici incapabile să ajungă la persoanele care au nevoie de prestații sociale și au dreptul la acestea.

Reiese din raport că răspunsul la o lume aflată în schimbare rapidă și marcată de digitalizare, război, îmbătrânirea populației și schimbări climatice a fost inadecvat, fiind subliniată necesitatea de a se reveni la o abordare sistemică a politicilor sociale.

Juliana Wahlgren, directoarea EAPN, a subliniat caracterul urgent al problemei, precizând: „UE trebuie să protejeze statul social și să acorde prioritate cheltuielilor sociale. În acest sens, raportul de monitorizare a sărăciei cuprinde recomandări referitoare la venitul minim, la criza locuințelor și la tranziția energetică, printre altele. Eficiența și adecvarea sunt esențiale. Comisia Europeană va lansa, anul viitor, Strategia UE pentru combaterea sărăciei, a cărei reușită este însă posibilă numai dacă statele membre adoptă o abordare cu adevărat sistemică a protecției sociale. Având în vedere că peste 20 % din populația UE se află în risc de sărăcie, nu ne putem permite să continuăm cu politici fragmentate – protecția socială trebuie să fie puternică, coordonată și eficace.”

Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, a declarat: „Eradicarea sărăciei presupune o acțiune necontenită din partea tuturor statelor membre. Mare parte din sărăcia cu care se confruntă UE este intergenerațională și poate fi deosebit de apăsătoare în viața copiilor și a persoanelor în vârstă. În domeniul educației, al locuințelor și al energiei scumpe trebuie introduse măsuri speciale, care să vizeze punctele slabe ale sistemului. Altfel va fi greu ca UE, în calitate de entitate politică, să păstreze încrederea cetățenilor săi.”

Krzysztof Balon, vicepreședintele Grupului „Organizații ale societății civile” și raportorul avizului CESE privind prima strategie a UE pentru combaterea sărăciei, anunțată în Orientările politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, a declarat: „Pentru a fi eficace, Strategia UE pentru combaterea sărăciei trebuie să se bazeze pe experiențele persoanelor care se confruntă cu sărăcia și să ofere un răspuns la nevoile acestora. Ea ar trebui, de asemenea, să sprijine organizațiile societății civile, pe care să le implice în conceperea și punerea în aplicare a unor proiecte și măsuri adecvate de combatere a excluziunii sociale.”

Avizul va fi prezentat în sesiunea plenară a CESE din 16-17 iulie.

Ucraina a fost reprezentată la ediția din acest an a evenimentului Europa ta, părerea ta! (Your Europe, Your Say! – YEYS) de Tatiana Povalyaeva și elevii acesteia. Profesoară la un liceu din Harkov, dna Povalyaeva nu s-a mai aflat în fața unei clase din februarie 2022, iar de atunci predă online. Aflăm de la ea despre dificultățile pe care le întâmpină un cadru didactic dintr-un oraș situat la numai 40 de kilometri de frontiera rusă și supus unor atacuri continue de la începutul războiului.

În opinia dvs. de cadru didactic, de profesoară, ce impact a avut războiul asupra capacității dvs. de a preda și asupra sistemului de învățământ în general din Ucraina?

În ziua de astăzi, aproape toate școlile din Harkov au trecut la învățarea online, deoarece nu avem suficiente adăposturi în care elevii noștri să poată veni în siguranță la cursuri cu prezență fizică. Procedăm astfel de trei ani, iar ultima dată când mi-am văzut elevii în clasă a fost la 23 februarie 2022.  Mulți elevi au plecat din țară – au fost nevoiți să o facă. Acum trăiesc în alte țări europene, ceea ce mă întristează profund ca profesoară. Îmi lipsesc elevii mei și știu că ei trebuie să se confrunte cu multe greutăți. Uneori trebuie să meargă și la o școală europeană, și la una ucraineană. O povară uriașă pentru ei. Între timp, noi, cei care ne aflăm încă în Ucraina, trăim într-un pericol constant. Nimeni nu merită să treacă prin așa ceva.

Să predăm elevilor și să îi însoțim pe timp de război este ceva cu care nu ne-am confruntat niciodată. Una dintre cele mai mari dificultăți pentru mine este sentimentul de neputință de a-i ajuta pe unii elevi. Uneori nu am cunoștințele și experiența necesare pentru a face față problemelor lor de sănătate, cauzate de stres și de efectele acestuia. Am observat, în unele cazuri, grave schimbări de personalitate, ca urmare a unui sindrom de stres posttraumatic, când este mai multă nevoie de ajutorul unui medic decât de al unui dascăl. Este foarte dureros să îți dai seama că nu poți să îți ferești elevii de astfel de greutăți. Cu toate acestea, rămânem aproape de ei, gata să îi ajutăm, să îi însoțim și să avem grijă de ei.

O altă dificultate este să rămân eu însămi tare și să fiu un reper pentru elevii mei, nu doar în materia mea pe care o predau, ci și în alte aspecte ale vieții. Un cadru didactic puternic și rezilient le poate oferi mai mult elevilor, dar întrebarea este cum să ne păstrăm tăria aceasta. Profesorii care trăiesc și muncesc pe timp de război au nevoie de sprijin la fel de mult ca oricine altcineva, pentru că sunt un reazăm pentru copii, iar aceștia sunt viitorul nostru. Cu cât are mai multă energie pozitivă, cu atât un dascăl le poate oferi elevilor mai mult sprijin și mai multă grijă.

De ce credeți că este important ca elevii dumneavoastră să fie încurajați să se intereseze de politică sau de viața civică sau să participe la evenimente internaționale precum acesta?

Una dintre sarcinile esențiale ale cadrelor didactice este să îi încurajeze pe elevi să se implice activ. Și mai important este ca ei să fie stimulați să rămână implicați în viața politică, deoarece politica are un impact semnificativ asupra vieții oamenilor. Ea oferă o bună ocazie de a prezenta idei și soluții la multe dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi.

Participând la evenimente internaționale precum Europa ta, părerea ta!, elevii pot să își găsească tovarăși și susținători cu care să își împartă ideile, să colaboreze pentru găsirea celor mai bune soluții și să facă schimb de experiențe valoroase. Fără îndoială că, prin întâlnirea cu persoane de vârsta lor, elevii au posibilitatea să se întrebe cât de progresiști sunt, care le sunt planurile, obiectivele și perspectivele și unde mai au nevoie de creștere personală.

Dacă v-ați putea adresa altor cadre didactice sau altor școli, ce ați dori să le comunicați, azi, ca profesoară în Ucraina?

Am doar trei lucruri de spus colegilor mei și elevilor lor. În primul rând, dacă doresc cu adevărat să afle adevărul despre război, să îi întrebe pe cei care trec prin el.

În al doilea rând, să știe că este important să fie uniți pentru a-i ajuta pe alții și să fie pregătiți să prevină evenimentele catastrofale. De asemenea, să înțeleagă cât de important este să facă parte dintr-o comunitate puternică, ale cărei valori morale, interese și perspective pentru viitor sunt comune.

În al treilea rând, cred că cel mai important este că suntem în viață. Ne ducem viața, ne dăm toată silința și obținem rezultate. Devenim mai buni, sperăm la ce este mai bine și facem multe pentru a demonstra că, până și în cele mai dificile vremuri, există speranță și sete de viață. Îi respectăm pe cei care își sacrifică viața pentru viitorul nostru independent și îi ajutăm cât de mult putem. Suntem recunoscători tuturor celor care dau o mână de ajutor.

Elevii din Ucraina participă la numeroase evenimente, concursuri și olimpiade interne și internaționale, unde obțin rezultate extraordinare și recunoaștere la nivel mondial. În același timp, învățăm să supraviețuim fizic, intelectual și emoțional în cele mai aprige condiții de trai, care ne formează experiența de viață în miezul Europei.

Tatiana Povalyaeva predă limba engleză în Ucraina, la Liceul nr. 99 din Harkov, de aproape 26 de ani și a participat anul acesta la Europa ta, părerea ta! (YEYS), alături de elevii săi. 

Societatea civilă încearcă să oprească polarizarea societății

Este aprilie, dar încă simțim ecourile energiei și ideilor generate de manifestările noastre emblematice din martie, manifestări care au demonstrat încă o dată puterea și hotărârea societății civile.

Luna martie a fost, într-adevăr, o lună plină de intensitate și inspirație în cadrul Comitetului Economic și Social European. Am găzduit evenimentul nostru anual pentru tineret, Europa ta, părerea ta! („Your Europe, Your Say” – YEYS), în cadrul căruia dăm cuvântul viitorului Europei: oameni tineri, mulți dintre ei liceeni, de pe tot continentul, inclusiv din Regatul Unit și din țările candidate la UE.

De asemenea, am organizat a doua noastră Săptămână a societății civile, în cadrul căreia peste 800 de reprezentanți ai societății civile din toată Europa s-au întâlnit pentru a purta discuții animate, pentru a face schimb de bune practici și pentru a crea în comun soluții de consolidare a participării democratice. Tema din acest an a fost Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate.

În vremurile tulburi de astăzi, nu ducem lipsă de probleme presante. De ce să ne fixăm deci pe polarizare?

Polarizarea, și anume intensificarea divergenței de opinie, poate fi o componentă normală a discursului democratic, fiind adesea înrădăcinată în ideologie. De fapt, dezbaterile aprinse și exprimarea de opinii diferite sau chiar contradictorii sunt vitale pentru orice societate deschisă și pluralistă, cum sunt societățile noastre. După cum a subliniat deseori CESE, dezbaterile deschise și nerestricționate reprezintă temelia unei societăți participative, fără de care democrația nu poate funcționa în mod corect.

Polarizarea pe care o vedem astăzi este diferită însă. Polarizarea negativă și populismul sunt în creștere, ceea ce face dialogul imposibil, erodează încrederea și subminează valorile democratice. Atât în politică, cât și în viața publică, compromisul își face loc tot mai greu. Când devine ostilă, alimentând ura sau resentimentele, polarizarea tulbură coeziunea socială, adâncește diviziunea și, în cele mai grave cazuri, duce la violențe.

Alegând polarizarea ca temă centrală a manifestării noastre, am dorit să semnalăm accentuarea îngrijorătoare a trăsăturilor sale toxice, care se infiltrează încet-încet în toți porii societăților europene.

Această tendință alarmantă este amplificată de mai multe amenințări: ingerințele străine în procesele democratice, răspândirea dezinformării și manipularea platformelor de comunicare socială pentru a-i reduce la tăcere pe cei care sunt de altă părere și pentru a promova punctele de vedere extreme. Și libertatea mass-mediei este supusă unor presiuni tot mai mari – prin formarea de monopoluri, intervenții ale statului sau atacuri asupra jurnaliștilor –, într-un moment în care existența unei mass-media libere și pluraliste este mai importantă ca oricând.

CESE este profund îngrijorat de înmulțirea, peste tot în Europa, a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv a celor care vizează religia, sexul și genul. Ura subminează democrația, ne șubrezește instituțiile și seamănă neîncredere în rândul cetățenilor.

Tocmai aici intervine rolul esențial al societății civile. Organizațiile societății civile au motivația și curajul de a apăra spațiile democratice, de a ocroti drepturile fundamentale și de a întări fibra comunităților noastre, ceea ce presupune și contracararea efectelor toxice ale polarizării negative.

Săptămâna societății civile a fost modul nostru de a sprijini aceste eforturi. Manifestarea a oferit un spațiu de dialog constructiv, de idei noi și de colaborare pentru soluționarea problemelor, cu scopul de a promova participarea și coeziunea socială. Au avut loc mese rotunde ale Grupului de legătură pe diferite teme, iar o zi a fost dedicată inițiativei cetățenești europene (ICE) – instrumentul suprem al UE pentru democrația directă.

În cadrul săptămânii a fost decernat și al 15-lea Premiu pentru societatea civilă, prin care CESE a onorat trei inițiative remarcabile de combatere a polarizării în Europa. Alese din peste 50 de candidaturi din 15 state membre, aceste proiecte ilustrează atât amploarea provocării, cât și angajamentul profund al actorilor societății civile de a o înfrunta.

Sper că Săptămâna societății civile din acest an și câștigătorii premiului vor reînnoi optimismul și convingerea că societatea civilă poate juca un rol în apărarea și promovarea valorilor democratice europene.

Deși nu am terminat încă de analizat ideile, propunerile și concluziile evenimentelor noastre din martie, am hotărât ca, în ediția din aprilie, să dăm cuvântul unora dintre participanții la Săptămâna societății civile și YEYS. Vă dorim lectură plăcută.

Laurențiu Plosceanu

Vicepreședintele responsabil cu comunicarea

Emilie PROUZET

Disfuncționalitățile pieței unice au un impact direct asupra costului vieții, iar CESE observă cu părere de rău că situația se înrăutățește. Costul vieții este, acum mai mult ca niciodată, principala preocupare a concetățenilor noștri, în special a tinerilor. Cei mai afectați sunt cei 94,6 milioane de europeni care sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

FMI estimează că barierele netarifare din interiorul UE echivalează cu taxe vamale de aproximativ 44 % pentru mărfuri, adică de trei ori mai mult decât barierele dintre statele SUA, pentru a recurge la o comparație devenită familiară. În cazul pieței serviciilor, vorbim de 110 %!

Numeroase domenii sunt afectate, precum alimentația, locuințele, energia, sănătatea și învățământul, și există inițiative europene. Toată lumea trebuie să își dea mai mult silința: statele membre, operatorii privați și Comisia Europeană, în rolul său de gardian al tratatelor. Voi aminti aici trei dintre principalele recomandări formulate în raportul nostru.

În primul rând, trebuie să abordăm urgent problemele reprezentate de constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare și de segmentarea națională de către operatorii privați, probleme care restrâng concurența și generează prețuri mai mari pentru consumatori. Paisprezece miliarde de dolari – atât cheltuiesc în plus consumatorii în fiecare an, conform unui studiu efectuat în 2020 de Centrul Comun de Cercetare. Ținând seama de inflație, este logic că obiectivul principal este acum să se îmbunătățească piața unică. Comisia depune eforturi în acest sens, în principal prin intermediul SMET – Grupul operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică. Deși problema este complexă, au fost prezentate propuneri. A venit momentul să evaluăm impactul lor și să facem progrese rapide în această privință.

Propunem, de asemenea, accelerarea procedurilor împotriva normelor naționale care încalcă dreptul UE. Ar trebui să analizăm posibilitatea unor măsuri provizorii împotriva încălcărilor vădite ale normelor UE. Nu trebuie să permitem crearea de bariere. Protecționismul anumitor state membre are consecințe directe. Ce trebuie să înțelegem din faptul că medicamentele pot expira înainte de a putea fi redirecționate acolo unde este nevoie de ele?

Nu în ultimul rând, avem datoria de a găsi o abordare echilibrată, prin care nu doar să prevenim erodarea standardelor ridicate în materie de durabilitate, bunăstare și protecție a lucrătorilor și să reducem sarcinile administrative inutile, ci și să facilităm comerțul transfrontalier, astfel încât să promovăm o piață unică echitabilă și competitivă.

Fragmentarea pieței unice are un impact direct asupra costului vieții în UE, aducându-i pe mulți europeni în pragul sărăciei. Am întrebat-o pe Emilie Prouzet, raportoarea avizului pe această temă, ce recomandări are CESE pentru rezolvarea acestei probleme și pentru crearea unei piețe unice echitabile și competitive. 

În perioada 3-5 iunie, Săptămâna verde a UE aduce în prim-plan „cei trei C”: Curățenie, Competitivitate și Circularitate.

Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (ECESP), inițiativă emblematică a Comitetului Economic și Social European (CESE) și a Comisiei, este mândră să se numere printre organizatorii Săptămânii verzi a UE 2025, axată pe soluții bazate pe economia circulară pentru o UE competitivă. Conferința din acest an va aborda modul în care economia circulară poate spori competitivitatea durabilă, reduce deșeurile și stimula inovarea. În perioada 3-4 iunie, dezbaterile la nivel înalt vor explora aspectele de politică ale circularității și vor fi urmate, la 5 iunie, de discuții aprofundate cu părțile interesate cu privire la potențialul circularității pentru o Europă competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Evenimentul va reprezenta, de asemenea, ocazia de a prezenta raportul dialogului cu părțile interesate, desfășurat la 10 aprilie la CESE. Această manifestare în deschiderea conferinței a oferit părților interesate ocazia să poarte discuții animate cu privire la Pactul pentru o industrie curată, la strategia privind bioeconomia și la viitorul act legislativ privind economia circulară.

Vă puteți înscrie aici la conferința Săptămânii verzi a UE. (ac)