„Libertatea înseamnă că nu mai e nimic de pierdut...” – spune un cântec country foarte cunoscut, scris de Kris Kristofferson în 1969 și reinterpretat de mulți artiști, de la Janis Joplin până la Kenny Rogers. Cu toate acestea, spre deosebire de cântecul „Me and Bobby McGee”, în acest moment, libertatea în Europa înseamnă că avem multe de pierdut dacă nu ne-o apărăm. În special în Ungaria.

Oamenii se obișnuiesc foarte repede cu binele. Ei nu privesc înapoi în timp, pentru a putea aprecia libertăți precum libertatea de a călători, libertatea presei, libertatea de a avea un loc de muncă sau libertatea accesului la educație în întreaga Europă. Oamenii din generația mea (un „boomer” născut la sfârșitul anilor 50, când Ungaria făcea încă parte din Pactul de la Varșovia) își amintesc drumul lung până la libertatea din prezent, de la căderea zidului Berlinului până la aderarea Ungariei la UE, revenirea în familia națiunilor libere, în 2004. A durat 14 ani de la căderea comunismului până când țara noastră a reușit să se alăture acestei familii, împreună cu Cehia, Slovacia și Polonia. În opinia mea, în ultimii 14 ani, Ungaria a înregistrat un regres lent, a rămas în urmă. Era în avangarda libertăților civile și a libertății presei la începutul anilor 90, iar astăzi se confruntă cu populismul, autocrația și dictatura constituțională – o contradicție în sine.

Guvernul de la Budapesta a declarat aproape deschis război valorilor europene comune: în narațiunea sa, „Bruxelles” este un dușman, iar UE însuși diavolul. Această situație durează de aproape 14 ani și demonstrează dificultatea de a sprijini orice campanie proeuropeană, fie a opoziției (sau ce a mai rămas din ea), fie a societății civile și a ONG-urilor (sau ce mai rămâne din ele). Și, totuși, refuzăm să capitulăm, refuzăm să permitem ca valorile europene să se piardă doar pentru că niște politicieni maghiari au decis să danseze după o muzică compusă departe, probabil la Kremlin.

Sondaje recente din Ungaria arată în continuare că aproape 68-70 % din populația cu vârstă de vot sprijină și se bucură de beneficiile legate de Uniunea Europeană și de valorile europene comune. Marea întrebare este dacă sunt pregătiți să meargă la vot în număr mare la 9 iunie 2024. În Ungaria, acest vot va avea loc în aceeași zi cu alegerile locale și, cum nemulțumirea este tot mai mare în țară, perspectivele nu sunt rele. Un vot de protest împotriva politicilor guvernului va însemna, de asemenea, un vot pro-european.

Mihály Hardy este jurnalist maghiar, redactor-șef al Klubrádió

La solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE, Comitetul Economic și Social European (CESE) a prezentat recomandări esențiale menite să consolideze coeziunea socială, să gestioneze datoria și să acorde prioritate investițiilor în îngrijirile de sănătate și ocuparea forței de muncă în întreaga Europă. CESE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că bugetele limitate ar putea încetini progresul în combaterea sărăciei și a schimbărilor climatice.

CESE și-a prezentat recomandările în avizul pe tema „Stimularea creșterii favorabile incluziunii pe termen lung prin reforme și investiții”, care a fost dezbătut și adoptat în sesiunea sa plenară din martie, cu participarea comisarului pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, și a ministrului belgian al pensiilor și integrării sociale, Karine Lalieux.

În acest aviz, Comitetul a subliniat nevoia de a alinia cadrele existente, cum ar fi semestrul european și Pilonul european al drepturilor sociale. Vorbitorii din cadrul dezbaterii la nivel înalt au subliniat necesitatea de a promova Europa socială și de a aborda chestiuni presante, cum ar fi decalajul de pensii între femei și bărbați și incluziunea digitală. Conferința la nivel înalt privind Pilonul european al drepturilor sociale, care va avea loc în curând în Belgia, demonstrează angajamentul de a continua punerea în aplicare a acestui instrument.

Propunerile Comitetului subliniază importanța utilizării eficiente a resurselor financiare, a implicării partenerilor sociali și a societății civile în procesele decizionale, și a asigurării unei tranziții verzi și digitale juste. Incluziunea este o temă centrală, la fel ca și maximizarea impactului investițiilor sociale, în paralel cu promovarea stabilității economice și a coeziunii sociale în UE. (tk)

În această ediție, invitata noastră-surpriză este profesoara Danuta Hübner, deputată în Parlamentul European, din partea Grupului Partidului Popular European. Ea enumeră toate motivele pentru care alegerile din 2024 vor fi o luptă pentru Europa și pentru care partidele politice au o responsabilitate majoră de a-și încuraja potențialii alegători să meargă la urne. În 2024, nu ne putem permite să îi lăsăm pe alții să decidă cine ne va reprezenta în procesul decizional european – de data aceasta, miza este prea mare. 

O dată la cinci ani, cetățenii europeni merg la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European (PE), singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct. În 2024, 720 de membri nou aleși vor demara în cea de-a zecea legislatură. În cursul mandatului de cinci ani, ei vor juca un rol decisiv în modelarea Europei, a instituțiilor și politicilor sale, a poziției sale într-o lume polarizată și a angajamentului său față de valorile comune.

Toate alegerile sunt importante. Așa începe democrația. Dar știm că democrația înseamnă mult mai mult decât alegeri. Vedem guverne alese în mod democratic care practică democrația, însă subminează statul de drept. Alegerile, chiar dacă sunt corecte și libere, nu sunt singura garanție a democrației și nici singurul factor care determină democrația. Acesta este motivul pentru care alegătorii ar trebui să se implice activ în alegeri.

Ultimii cinci ani au fost marcați de o serie de provocări aproape existențiale pentru Uniunea Europeană. A trebuit să facem față Brexitului și consecințelor acestuia. Apoi au urmat pandemia de COVID-19, invadarea brutală și inumană a Ucrainei de către Rusia, generând provocări economice, inclusiv criza energetică și nivelurile ridicate ale inflației. Am făcut față tuturor acestor perturbări neprevăzute, urmărind în același timp principalele noastre obiective strategice de dublă tranziție către o economie verde și competitivă din punct de vedere digital. Un mediu geopolitic în schimbare a condus la sancțiuni ambițioase impuse Rusiei de UE și de partenerii săi democratici, la reducerea riscurilor legate de dependența noastră de China și la plasarea relațiilor noastre cu SUA pe o bază solidă fără precedent. Uniunea a lansat, de asemenea, primul program privind industria europeană de apărare, care se va concretiza în anii următori.

Alegerile din 2024 vor fi o luptă pentru Europa. Campania electorală va trebui să răspundă așteptărilor cetățenilor, respectându-le rolul în procesul decizional european. Nu există nicio îndoială că aspecte precum migrația, schimbările climatice și sprijinul pentru Ucraina care își apără țara împotriva agresiunii Rusiei ne privesc pe toți cei cărora ne pasă de libertate, democrație și pace. Politicienii aleși vor trebui să depună toate eforturile pentru a asigura relansarea eficientă a politicii de extindere. Atunci când discută cu candidații despre sarcinile lor în următorii cinci ani, ei trebuie să știe că, în cazul în care sunt aleși, vor trebui să țină seama de faptul că Uniunea Europeană face parte dintr-o lume din ce în ce mai scindată, împărțită între democrații și regimuri autoritare. 2024 este anul în care au loc alegeri în întreaga lume, în țări cu o populație totală de patru miliarde de locuitori.

Noi, europenii, vom acorda o atenție deosebită deciziilor americanilor care vor merge la urne pentru a-și alege președintele. Relația transatlantică va fi o chestiune importantă în cadrul dezbaterilor noastre electorale europene. Este de datoria politicienilor și a partidelor politice europene să depună toate eforturile pentru a colabora cu cetățenii și a-i încuraja să își facă auzită vocea. Incertitudinea geopolitică face acest lucru mai important ca niciodată. Partidele politice care își prezintă candidații la alegeri au adesea opinii diferite cu privire la chestiuni de o importanță crucială pentru viețile noastre. Putem avea un cuvânt de spus și putem avea un impact asupra viitorului Europei, care este viitorul nostru, numai dacă noi, ca cetățeni, ne angajăm să discutăm cu candidații și mergem la urne. Uneori suntem frustrați și supărați. Dar tocmai de aceea participarea noastră activă la dialogul electoral politic este atât de importantă.

În 2019, pentru prima dată, prezența la vot la alegerile europene a depășit ușor 50 %. Votul tinerilor europeni a fost cel care a contribuit la creșterea ratei de participare. Pe de o parte, este o veste bună că jumătate dintre persoanele cu drept de vot și-au exercitat acest drept. Dar, pe de altă parte, înseamnă că jumătate dintre noi, cetățeni europeni cu drept de vot, nu au votat. În 2024, nu ne putem permite să-i lăsăm pe alții să decidă cine ne reprezintă în procesul decizional și legislativ european. Participarea scăzută slăbește legitimitatea celor aleși și se traduce prin rolul lor mai slab în Parlamentul European. Este o responsabilitate majoră a partidelor politice să își încurajeze potențialii alegători să meargă la urne.

De decenii, cetățenii europeni s-au considerat reprezentați în UE prin intermediul guvernelor lor. Alegerile din 2024 oferă ocazia de a demonstra puterea reală a PE ca voce a cetățenilor. Vor fi persoane care votează pentru prima dată. În cinci state membre, tinerii în vârstă de 16 ani vor vota. Tinerii vor avea așteptări diferite din partea politicienilor. Am văzut acest lucru în timpul Conferinței privind viitorul Europei, iar acum îl auzim în cadrul grupurilor de monitorizare organizate de Comisia Europeană. Politicienii ar trebui să valorifice viitoarele alegeri europene ca un proces de construire a unei noi generații de alegători și politicieni, ca o fereastră de oportunitate de a consolida educația politică transparentă, precum și identitatea și încrederea.

Strategia de comunicare a PE pentru alegerile europene din 2024 se axează pe mobilizarea persoanelor care s-au abținut și a celor care votează pentru prima dată, ajutându-i pe cei implicați, inclusiv mass-media, ONG-uri, întreprinderi și persoane fizice, sprijinind implicarea civică imparțială a cetățenilor și a organizațiilor europene în promovarea importanței votului.

Asistăm deja la ingerințe străine în alegerile europene, la operațiuni hibride de dezinformare, la distrugerea încrederii în instituții și în politicieni și la elaborarea de discursuri care dezbină. Acest lucru se întâmplă înainte de alegeri, se va intensifica în timpul alegerilor și vor exista patologii postelectorale. Trebuie puse în aplicare legi împotriva dezinformării. Acțiunile naționale și europene nu vor fi suficiente, avem nevoie de finanțare semnificativă care să sprijine o abordare la nivelul întregii societăți pentru a expune dezinformarea și pe autorii acesteia, deoarece ea afectează viața de zi cu zi a oamenilor și alegerile lor strategice.

La aceste alegeri, este în joc soarta democrației, libertății și securității. Și fiecare vot contează.

Danuta Hübner, deputată în Parlamentul European (Grupul PPE)

Din ce în ce mai mulți europeni sunt îngrijorați că nu își pot găsi o locuință decentă la un preț accesibil. Riscurile sunt locuințele improprii, presiunea financiară, insecuritatea locativă și chiar lipsa de adăpost. Prețurile inabordabile ale locuințelor pot afecta sănătatea și bunăstarea oamenilor, pot duce la condiții de viață și oportunități inegale și la cheltuieli cu asistența medicală, la o productivitate mai scăzută și la daune ale mediului.

Conferința organizată recent de Comitetul Economic și Social European (CESE) la Bruxelles a transmis un avertisment clar: criza locuințelor din Europa se agravează, ceea ce produce o serie de efecte secundare.

Potrivit unui studiu recent al Eurofound, criza locuințelor îi afectează în special pe tineri, împiedicându-i să se mute din locuința părinților lor. Vârsta la care cel puțin 50 % dintre persoanele din UE locuiau în afara casei lor parentale a crescut de la 26 la 28 de ani între 2007 și 2019. Între 2010 și 2019, Spania, Croația, Italia, Cipru, Belgia, Grecia și Irlanda s-au confruntat cu cele mai mari creșteri ale numărului de persoane cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care locuiesc cu părinții lor.

De-a lungul anilor, CESE a făcut eforturi să semnaleze problemele legate de locuințe în întreaga UE. În 2020, Comitetul a adoptat un aviz privind accesul universal la locuințe decente, durabile și accesibile pe termen lung, elaborat de membrii săi Raymond Hencks și András Edelényi și a solicitat un plan de acțiune european privind locuințele.

Prin recomandările formulate la această conferință, CESE intenționează să dea un impuls politic dezbaterii și să se asigure că criza locuințelor din UE apare pe agenda 2024-2029 a noului Parlament European și a noii Comisii. Uniunea Europeană trebuie să mobilizeze resursele pentru a combate penuria de locuințe decente și la prețuri accesibile. (mp)

Regândirea strategică a pieței unice a UE a devenit o necesitate. Lumea s-a schimbat în ultimii 30 de ani, iar piața unică trebuie adaptată la noua situație internațională, a declarat fostul șef al guvernului italian, Enrico Letta, în dezbaterea din sesiunea plenară a CESE din 20 martie 2024.

Prezentând ideea esențială care stă la baza raportului său la nivel înalt privind viitorul pieței unice, dl Letta, actualul președinte al Institutului Jacques Delors, a subliniat că viitoarea piață unică trebuie să aibă o abordare geopolitică și să se concentreze pe autonomia strategică a Europei și pe piloni precum apărarea, telecomunicațiile, energia și finanțele.

„Situația geopolitică este în prezent complet diferită față de acum 30 de ani. Astăzi avem misiunea de a analiza consecințele pe care noul scenariu mondial le are asupra pieței unice și a viitorului său. Trebuie să avem o nouă abordare și să includem aspecte precum apărarea și extinderea”, a afirmat el.

Președintele CESE, dl Oliver Röpke, a subliniat că succesul pieței unice nu poate fi măsurat doar din punct de vedere economic, ci trebuie să reflecte și speranțele și bunăstarea cetățenilor europeni: „La CESE, considerăm că piața unică se referă în mod fundamental la oameni, iar dreptul la libera circulație înseamnă, de asemenea, libertatea de stabilire.”

Dl Letta a subliniat că piața unică este despre oameni dar și pentru oameni. Competitivitatea economică trebuie să meargă mână în mână cu protecția socială, iar libertatea de circulație și dreptul de ședere fac parte din aceeași libertate: „Exodul creierelor are un impact devastator în unele țări. Trebuie să abordăm libertatea de ședere și libertatea de a reveni în țara de origine. Astăzi, această libertate constă doar în a pleca, nu și în a reveni, ceea ce afectează competitivitatea și creează o problemă majoră în Europa.” (mp)

La 8 martie 2024, Comitetul Economic și Social European și Comisia Europeană au organizat o conferință pe tema „Bolile rare în UE: Acțiune comună pentru conturarea viitorului RER” (reuniune inițială a proiectului JARDIN) la Bruxelles. Obiectivul a fost lansarea unei inițiative europene comune privind bolile rare pentru a integra rețelele europene de referință (RER) în sistemele naționale de sănătate, creând în același timp un front comun în rândul instituțiilor UE, al țărilor europene, al organizațiilor societății civile, al asociațiilor de pacienți, al oamenilor de știință, al practicienilor și al administratorilor spitalelor.

Sistemele de sănătate din UE întâmpină dificultăți în a oferi asistență medicală de înaltă calitate și eficientă din punctul de vedere al costurilor în cazul bolilor complexe rare sau cu prevalență redusă, care afectează viața de zi cu zi a aproximativ 30 de milioane de europeni. De aceea este important să se valorifice potențialul rețelelor europene de referință (RER), rețelele virtuale ale furnizorilor de asistență medicală din întreaga Europă, care facilitează discuțiile privind bolile complexe sau rare și afecțiunile care necesită tratament foarte specializat și cunoștințe și resurse concentrate.

Acțiunea comună JARDIN este un proiect care integrează RER în sistemele naționale de sănătate și depune eforturi pentru a le face durabile. Aceasta dezvoltă parcursuri naționale pentru pacienți legate de RER, astfel încât rețelele naționale de referință să reflecte și completeze RER, precum și structuri pentru pacienții nediagnosticați.

Proiectul implică cele 27 de state membre ale UE, Norvegia și Ucraina. El este coordonat de Austria și dispune de o finanțare totală de 18,75 milioane EUR (15 milioane EUR din partea UE și 3,75 milioane EUR din partea statelor membre) pentru o perioadă de trei ani. Rezultatele așteptate de la JARDIN, inclusiv recomandările, planurile și rapoartele proiectelor-pilot concrete, ar trebui să ducă la planuri naționale mai bune pentru bolile rare în statele membre ale UE. (mp)

Votul nostru contează!

Stimați cititori,

În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, democrațiile noastre sunt puse la încercare de o serie de factori care au afectat Europa, cu efecte sociale, politice și financiare grave asupra fiecărui stat membru și asupra Uniunii înseși. Cu toate acestea, am fost întotdeauna convins că, confruntați cu vremuri dificile, cetățenii europeni vor fi uniți, solidari, hotărâți să construiască calea de urmat și să modeleze Europa pe care o doresc pentru viitorul lor și pentru generațiile următoare, mergând la vot pentru a alege noii lideri ai Europei.

Întrucât viitoarele alegeri europene vor influența semnificativ itinerariul UE în următorii cinci ani, CESE și-a unit forțele cu Parlamentul European prin semnarea unui memorandum de înțelegere privind cooperarea în vederea pregătirii alegerilor europene, programate pentru perioada 6-9 iunie 2024.

Experiența arată că prezența la alegerile europene este mai scăzută decât în cazul alegerilor naționale. Din acest motiv, CESE va fi foarte activ în creșterea sensibilizării cu privire la viitoarele alegeri europene. Prin mobilizarea rețelei noastre de 90 de milioane de persoane – formate din angajatori, lucrători și alte organizații ale societății civile – putem contribui la creșterea prezenței la vot.

Au fost deja lansate o serie de inițiative, începând cu Săptămâna societății civile, care a avut loc în perioada 4-7 martie 2024, în cadrul căreia s-au reunit peste 800 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai grupurilor de tineret pentru a discuta despre viitoarele alegeri și despre viitorul UE.

Odată cu adoptarea unei rezoluții în sesiunea plenară din martie, CESE a lansat apelul său pentru a-i încuraja pe cetățeni să meargă la vot. A fost creată o pagină web dedicată sub sloganul #USEYOURVOTE pentru a găzdui activități, evenimente și inițiative ale membrilor și personalului CESE. Activitățile de informare la nivel local ale membrilor vor juca un rol esențial!

La 4 mai, toate instituțiile UE își vor deschide porțile pentru a sărbători angajamentul democratic în alegeri, marcând aniversarea „Declarației Schuman”. Între timp, la 26 mai, echipa noastră pasionată „Run for Europe” va participa la maratonul 20 km de Bruxelles pentru a promova campania „Folosește-ți dreptul de vot!”. Nu ar trebui să uităm că, cu cât votează mai multe persoane, cu atât democrația devine mai puternică. Cu cât votează mai multe persoane, cu atât deciziile luate devin mai legitime. De data această, cetățenii, în special tinerii, trebuie să meargă la vot. Astfel, ei pot aduce o schimbare și pot oferi Europei o „față” de care vor fi mândri.

Întrucât reprezintă interesul general al cetățenilor europeni, societatea civilă poate juca un rol esențial în această campanie, în special în ceea ce privește sensibilizarea cu privire la importanța alegerilor și încurajarea cetățenilor să voteze.

Trebuie să colaborăm, să ne adresăm cetățenilor și organizațiilor societății civile de la toate nivelurile – european, național, regional –, să ne angajăm într-un dialog veritabil, să le ascultăm vocea și să le spunem liderilor noștri politici ce așteaptă organizațiile a milioane de cetățeni pe care îi reprezentăm de la noii deputați în Parlamentul European și de la noua Comisie în următorii 5 ani.

Votul nostru contează! #USEYOURVOTE

Cu stimă,

Laurențiu Plosceanu, vicepreședinte responsabil cu comunicarea