La 15 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a lansat oficial inițiativa de a primi reprezentanți ai societății civile din țările candidate la aderarea la UE. În total au fost selectați 131 de „membri din țări candidate la aderare” pentru a constitui un grup de experți ai societății civile care vor participa la lucrările Comitetului, CESE devenind astfel prima instituție care își deschide porțile pentru țările candidate la aderarea la UE.

Această inițiativă este prioritatea politică a președintelui CESE, Oliver Röpke. Ea stabilește noi standarde pentru implicarea țărilor candidate în activitățile UE, facilitând integrarea lor progresivă și tangibilă în Uniune.

Inițiativa a fost lansată în sesiunea plenară a CESE, unde a fost salutată cu entuziasm de Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene, Milojko Spajić, prim-ministrul Muntenegrului, și Edi Rama, prim-ministrul Albaniei. Acestora li s-au alăturat reprezentanți ai societății civile din nouă țări candidate la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina) și alți membri dintr-o țară candidată prezenți online, toți participând pentru prima dată la o dezbatere în plen a CESE.

Cu această ocazie emblematică, președintele Röpke a subliniat că: „Nu putem să mai lăsăm țările candidate să aștepte în antecameră, drept care CESE a decis să le deschidă ușa și să-i implice pe reprezentanții acestora – membrii dintr-o țară candidată la aderare – în activitatea sa”.

Prim-ministrul Spajić a declarat: „Apreciem foarte mult aceste aspecte de integrare progresivă. Nu considerăm această inițiativă ca un substitut pentru aderare, ci ca o modalitate de a pregăti pentru integrare atât țările din regiunea Balcanilor de Vest (în conformitate cu o abordare bazată pe merite), cât și UE.”

Prim-ministrul Rama a declarat: „Cred cu tărie că ce se întâmplă acum aici ar trebui să se întâmple și în Parlamentul European, în Comisia Europeană și în Consiliul European. Acesta este singurul mod de a calma spiritele și de a imprima o energie foarte concretă acțiunilor”.

Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, a declarat: „Extinderea este în interesul nostru comun. Ea continuă să fie o investiție geostrategică pentru Uniune, prin urmare, sprijinim lansarea inițiativei de astăzi și a oricărei alte inițiative care ajută țările partenere să reușească prin reforme care să conducă la o economie mai performantă și la o democrație mai puternică”.

Lista completă a membrilor dintr-o țară candidată selectați pentru grupul de experți este disponibilă aici. (at)

redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

La 25 martie, între 14:30 și 18:00 CET, Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE va organiza la Bruxelles o conferință care să exploreze moduri de acțiune ale UE, în ansamblu, și ale statelor membre, individual, în direcția unui dialog civil durabil și eficace și a democrației participative.

Printre vorbitorii invitați se vor număra:

• dl Pedro Silva Pereira, vicepreședinte al Parlamentului European, care o va reprezenta pe președinta Parlamentului European, dna Roberta Metsola, în comunicarea cu organizațiile societății civile care reprezintă cetățenii și
• E.S. Willem van de Voorde, ambasadorul Belgiei și Reprezentant Permanent al Belgiei la UE.

În timpul conferinței, vor fi prezentate următoarele două inițiative recente:

• avizul CESE „Consolidarea dialogului civil și a democrației participative în UE: calea de urmat” (SOC/782), elaborat la solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE și adoptat în sesiunea plenară din 15 februarie;
• o scrisoare deschisă, care a primit sprijinul a 156 de semnatari din 26 de state membre ale UE și a fost inițiată de Grupul „Organizații ale societății civile” și de Societatea civilă Europa. Scrisoarea invită principalele instituții ale UE să ia măsuri concrete pentru a pune în aplicare un dialog deschis, transparent și regulat cu organizațiile societății civile, în toate domeniile de politică.

Conferința va reuni părțile interesate instituționale, precum și un public mai larg, pentru a reflecta asupra modalităților de punere în aplicare a măsurilor propuse de aceste două inițiative, dar și de altele.

Conferința este deschisă publicului. Trebuie să vă înscrieți în prealabil pentru participarea la fața locului sau online. Evenimentul va fi transmis în direct.

Pentru informații suplimentare, proiectul de program, înscrierea la conferință și transmisiunea în direct pe internet, vă rugăm să vizitați site-ul web al manifestării.

redactat de Antonello Pezzini, delegat al Comitetului consultativ pentru mutații industriale al CESE și fost membru al Grupului „Angajatori” al CESE

În luna ianuarie, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a reiterat necesitatea consolidării unei piețe interne a apărării pentru a ne asigura securitatea. „Am început cu muniții pentru Ucraina”, a declarat el. „Acum trebuie să extindem această abordare pentru a include un program industrial european de apărare la scară largă, capabil să sprijine extinderea bazei industriale europene și să dezvolte infrastructura necesară pentru a proteja zonele în conflict”.

CESE a avut ocazia de a reitera, în repetate rânduri, necesitatea de a sprijini lansarea unui Program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), menit să creeze un sistem integrat interoperativ de apărare comună.

Acest obiectiv este cu atât mai urgent având în vedere contextul geopolitic actual, care ne îndeamnă să consolidăm autonomia strategică a Europei în domeniul apărării și să dezvoltăm o puternică bază industrială și tehnologică comună.

EDIDP ar trebui să se înscrie în cadrul unei viziuni strategice comune pentru industria de apărare, care să poată avansa către integrarea efectivă a producătorilor și utilizatorilor europeni, cu implicarea a cel puțin trei state membre.

Devine tot mai necesar să se stabilească un dialog structurat la nivel european, în sinergie și coordonare cu NATO, și să se instituie un consiliu de miniștri ai apărării, în măsură să asigure o orientare politică de durată și un forum pentru consultare și pentru adoptarea de decizii cu adevărat europene.

Dispozițiile legale trebuie să garanteze un echilibru între țările mari și cele mici, o rată de participare de 20 % a întreprinderilor mici, acțiuni de formare de personal calificat și de noi profiluri profesionale, și recalificarea profesională a personalului ale cărui competențe au devenit redundante sau depășite.

Este momentul să se extindă și să se consolideze această abordare, pentru a include un program industrial european de apărare la scară largă, capabil să sprijine extinderea bazei industriale europene, prin dezvoltarea de produse „cu dublă utilizare”. Este vorba despre produse, inclusiv software și tehnologie, care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare, de exemplu elemente care pot fi folosite pentru proiectarea, dezvoltarea, producerea sau utilizarea armelor chimice sau biologice și a vectorilor acestora.

Textul integral al articolului redactat de Antonello Pezzini poate fi consultat în buletinul informativ al Grupului „Angajatori” al CESE: https://europa.eu/!yKMPTk

În cadrul unei dezbateri cu vicepreședinta Comisiei și comisara pentru democrație și demografie Dubravka Šuica, CESE a solicitat o strategie privind dialogul civil, ca un prim pas în direcția consolidării rolului societății civile și a creșterii participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE.

Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a prezentat solicitările în avizul „Consolidarea dialogului civil și a democrației participative în UE: calea de urmat”, adoptat la scurt timp după dezbaterea care a avut loc în sesiunea plenară a CESE din 15 februarie.

Comitetul a subliniat necesitatea urgentă de a accelera punerea în aplicare a articolului 11 din Tratatul UE (TUE), în temeiul căruia instituțiile au responsabilitatea comună de a se asigura că societatea civilă organizată este implicată activ în elaborarea legislației UE.

Acest lucru ar trebui realizat ca urmare a Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), o inițiativă de referință și un exercițiu democratic major, care a inclus o serie de dezbateri conduse de cetățeni cu privire la chestiuni care le afectează direct viața.

„Cred că suntem cu toții de acord că vocile cetățenilor trebuie să se facă auzite și în alte contexte, nu doar la urnă. Noi toți, în instituțiile și organismele UE, trebuie să îmbunătățim implicarea societății civile printr-un dialog semnificativ, dincolo de simpla informare și consultare”, a declarat președintele CESE, dl Oliver Röpke.

Construirea unei Uniuni Europene mai transparente, mai favorabile incluziunii și mai democratice necesită un angajament civic sporit și un parteneriat puternic între instituțiile UE și administrațiile naționale. „Eforturile noastre colective vor garanta că UE rămâne un reper al speranței și un model de democrație participativă pentru întreaga lume”, a subliniat comisara Šuica.

Pietro Barbieri, raportorul avizului, a declarat: „Prin acest aviz, CESE invită instituțiile europene să facă un pas concret înainte: să adopte o strategie pentru dialogul civil, dând viață unui plan de acțiune și unui acord interinstituțional care să implice toate nivelurile UE. Angajamentul CESE este un semn al unei nevoi urgente care nu poate fi neglijată sau amânată.”

Miranda Ulens, coraportoare, a adăugat: „Avem deja bune practici pentru dialogul social. Propunerile pe care le prezentăm vor garanta că și vocile altor organizații legitime și reprezentative pot fi auzite. Să creăm o Europă reală și democratică pentru cetățenii ei! #TogetherStrong!” (ll)

Europa ignoră această problemă majoră și lasă de dorit sub acest aspect. Combaterea succesului înregistrat de extrema dreaptă se dovedește în prezent o sarcină dificilă. Când nazismul și fascismul au fost biruite în 1945, s-a crezut că mișcările extremiste își vor pierde influența și aria de influență. Dar nu s-a întâmplat asta. Regimul democratic a dat voie extremei drepte să supraviețuiască și să profite de pe urma resentimentelor și a neputinței. Extrema dreaptă a beneficiat de optzeci de ani de toleranță și de îngăduință în democrațiile liberale europene. Ea se-a prefăcut că respectă regulile democratice, dar nu a renunțat niciodată la intenția ei de a distruge democrația din interior, dacă poate face acest lucru.

Și nu este departe de a-și împlini dorința: în numele așa-zisei „suveranități naționale”, extrema dreaptă a ajuns deja la putere în mai multe țări, ca de exemplu în Ungaria condusă de Orban iar în Slovacia, de Fico. În Polonia s-a aflat la cârmă timp de opt ani sub guvernul PiS (Prawo i Sprawiedliwość/Lege și Dreptate) până la recentele alegeri din octombrie.

În Uniunea Europeană, extrema dreaptă încearcă, de asemenea, să submineze democrația și să o distrugă. Evoluțiile din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor din ultimii treizeci de ani, favorizate de platformele digitale și de cele de comunicare socială, au sporit în mod dramatic capacitatea grupurilor neo-naziste și neo-fasciste de a interacționa și de a dobândi vizibilitate și putere la scară mondială. Ele se folosesc de libertatea de expresie din democrație pentru a-și accentua și a-și reitera ideile xenofobe și rasiste. Pun la cale strategii și profită de probleme, chiar acum, pentru a submina ordinea cetățenească din care fac parte și ele. Problema este că democrația oferă mișcărilor – care doresc să o distrugă – condiții obiective favorabile dezvoltării și pătrunderii sociale – inclusiv prin finanțare din partea statului.

Extrema dreaptă a găsit un teren fertil de creștere în Europa, având în vedere că politicile neoliberale și capitalismul financiar bazat pe Reaganomics au dus la împiedicarea progresului și a bunăstării sociale a claselor de mijloc, care sunt simbolul edificării și reușitei Europei. Neoliberalismul a dus la dereglementare și a împiedicat dezvoltarea economică și socială, a redus veniturile reale produse de muncă în favoarea capitalului, a restricționat sprijinul social și serviciile publice și a lăsat sectorul locuințelor la cheremul speculațiilor imobiliare. Guvernele europene se întrec din nefericire în a da vize privilegiate cleptocraților și oligarhilor de tot felul. Criza de pe piețe și dumpingul fiscal, care fac ca concurența pe piața internă să fie neloială, sprijinul slab acordat de Bruxelles și Frankfurt IMM-urilor, precum și sprijinul slab acordat forței de muncă și scăderea puterii de cumpărare au sporit sentimentul de nemulțumire în Europa în ultimii cincisprezece ani.

Este o greșeală politică de neiertat, care duce la scăderea constantă a participării la vot la alegerile europene și la creșterea prezenței extremei drepte în Parlamentul European. Reapariția ideologiei naziste și fasciste este rezultatul modelului de austeritate la care a recurs Europa. Acest model a protejat sistemul financiar, dar a eșuat pe planul echității economice și fiscale și nu a dat un răspuns problemelor, dorințelor și așteptărilor cetățenilor. El a oferit un teren prielnic vechilor ideologii identitare șia celor care se bazează pe ideologia supremației albe, care pândesc mereu prilejul ca umanitatea să regreseze pe scara progresului civilizațional. Această intensificare a urii culturale și religioase se face simțită astăzi în viața noastră, pe ecranele televizoarelor și pe platformele de comunicare socială, prin încurajarea neîntreruptă a dezinformării. A insufla frică și nesiguranță printre cetățeni, invocând pericolul islamizări și al sfârșitului supremației albe sau al identității iudeo-creștine, precum și a demoniza comunitatea romă, percepută ca trăind din ajutoare, sunt strategii care au facilitat de obicei venirea la putere a dictatorilor sau a liderilor autoritari.

În prezent, guvernele europene permit alarmismul legat de „pericolul imigrației” într-o Europă în curs de îmbătrânire, care se confruntă cu o urgentă nevoie să importe o parte din forța sa de muncă pentru a se menține și a se dezvolta economic. Și asta în ciuda faptului că numărul refugiaților și al migranților care vin în prezent în UE este scăzut – de fapt, chiar mai mic decât nevoile populației și ale pieței de muncă de pe continent. Cu toate acestea, discursul xenofob și rasist persistă într-o Europă care nu are nici acum un cadru juridic sigur și eficient pentru primirea și integrarea migranților, favorizând în schimb traficul de persoane. Lucrătorii migranți s-au dovedit de neprețuit în reconstrucția Europei postbelice și a creării UE. Contribuția lor va rămâne crucială pentru progresul Europei în deceniile următoare. Extrema dreaptă știe foarte bine acest lucru, în condițiile în care mulți dintre cei care o finanțează se folosesc de migranți în întreprinderile și afacerile lor.

Dar ea va continua să își facă de cap, creând temeri și manipulând mintea oamenilor, dar și profitând de slăbiciunea liderilor naționali și europeni, nesiguri când vine vorba de o viziune strategică, de valorile și de principiile noastre. Democrații și proeuropenii nu se pot lupta cu aceste lucruri decât cu arma valorilor noastre. În numele democrației, libertății, demnității și păcii în Europa.