Comitetul Economic și Social European solicită menținerea funcției de vicepreședinte pentru analiză prospectivă în cadrul următoarei Comisii Europene

Portofoliul de analiză prospectivă a permis Comisiei Europene să stabilească legături mai strânse cu organizațiile societății civile, facilitând luarea în considerare a opiniilor acestora și transformând planificarea viitoare a politicilor UE într-un veritabil instrument participativ.

Comitetul Economic și Social European (CESE) crede cu tărie că postul de vicepreședinte responsabil cu analiza prospectivă ar trebui să fie menținut în cadrul noii Comisii Europene, care își va prelua mandatul după alegerile europene din iunie 2024.

În cadrul audierii publice care a avut loc la Bruxelles, la 5 februarie 2024, pentru a discuta viitorul aviz al CESE privind Raportul de analiză prospectivă strategică pentru 2023, CESE a subliniat că rolul comisarului pentru analiză prospectivă s-a dovedit esențial. Existența unei persoane care să acționeze în calitate de comisar și de vicepreședinte pentru analiză prospectivă a permis ca deciziile și politicile UE să fie mai orientate spre viitor, în efortul de a anticipa, de a fi pregătiți, de a modela viitorul și de a oferi organizațiilor societății civile posibilitatea de a-și face auzită vocea în cadrul procedurilor încă de la început.

Solicităm menținerea acestei poziții, deoarece organizațiile societății civile sunt mai în măsură să identifice ce funcționează și ce nu: ele pot contribui la identificarea tendințelor și a posibilelor soluții într-o societate în schimbare. Numai prin implicarea lor încă de la început, cetățenii europeni vor putea să-și însușească politicile UE, a declarat Stefano Palmieri, raportorul avizului.

Mai multă analiză prospectivă participativă

Analiza prospectivă strategică utilizează metodologii și instrumente specifice, dar se bazează pe actori care lucrează în domeniu și care sunt singurii care pot înțelege avertismentele timpurii, semnalele slabe și tendințele care pot trece neobservate de Bruxelles și de capitalele UE.

În calitate de reprezentant instituțional al organizațiilor societății civile, CESE este bine plasat pentru a juca acest rol în rândul instituțiilor UE. În consecință, anul trecut, Parlamentul a îndemnat Comisia Europeană să se concentreze mai mult pe impactul economic și social al dublei tranziții asupra europenilor, subliniind că acestea nu vor funcționa și nu vor fi acceptate decât dacă sunt însoțite și completate de măsuri sociale și economice.

Comitetul salută faptul că a fost ascultat de Comisia Europeană: raportul de analiză prospectivă strategică din acest an tratează sustenabilitatea economică și bunăstarea oamenilor. Cu toate acestea, organizațiile societății civile trebuie acum să își aducă contribuția pentru a elabora propuneri semnificative, care să abordeze cu adevărat aspectele sociale și economice. 29 iunie 2024 este ziua crucială, și anume momentul în care UE va adopta Agenda strategică a UE, care îi va orienta călătoria politică în perioada 2024‑2029.

Într-un moment în care suntem pe cale să decidem viitorul Europei, confruntându-se cu provocări și oportunități, organizațiile societății civile – și, prin intermediul acestora, cetățenii – trebuie să poată juca un rol-cheie în stabilirea noilor priorități ale Uniunii pentru anii următori, a subliniat Gonçalo Lobo Xavier, coraportor al avizului CESE.

Calea de urmat pentru analiza prospectivă strategică

Dar ce formă ar trebui să ia analiza prospectivă strategică în viitor?

Unii vorbitori consideră că UE ar trebui să valorifice lecțiile învățate, fără a uita să implice organizațiile societății civile într-o abordare participativă. Rachel Wilkinson, de la Centrul Internațional al Societății Civile, consideră că localizarea, care implică retransferarea puterii către comunitățile locale, este o valoare fundamentală și ar putea facilita o perspectivă mai pluralistă și o gândire în afara cadrului.

Un alt aspect fundamental este inovarea. Marco Perez, reprezentant al Consiliului Tineretului din Spania, a afirmat că, având în vedere viitoarele provocări majore, UE trebuie să fie suficient de curajoasă pentru a lua decizii inovatoare și chiar radicale, ghidându-se după experiența anterioară, dar evitând modelele din trecut și permițând tinerilor să participe la construirea viitorului Europei.

Nu în ultimul rând, este esențial să se încerce idei noi. Kathrine Angell-Hansen, din partea Consiliului pentru Cercetare din Norvegia, a subliniat că este important ca societatea să fie implicată încă de la început și să i se valorifice diversitatea sa culturală pentru a testa idei noi și a vedea ce funcționează efectiv – ceea ce va contribui la menținerea implicării cetățenilor.

CESE va reuni toate contribuțiile la audierea de astăzi. Concluziile vor fi apoi integrate în avizul CESE în curs de elaborare, care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din 24 și 25 aprilie 2024.

Astfel, Comitetul va putea semnala și transmite guvernelor și altor părți interesate punctele de vedere ale organizațiilor societății civile.

Context – Analiza prospectivă strategică și raportul Comisiei

Analiza prospectivă strategică urmărește să exploreze, să anticipeze și să modeleze viitorul pentru a contribui la construirea și utilizarea inteligenței colective într-un mod structurat și sistemic pentru a anticipa evoluțiile.

Pentru a sprijini tranziția către o Europă verde, digitală și mai echitabilă, Comisia Europeană a decis să își consolideze cultura pregătirii și a elaborării de politici anticipative bazate pe date concrete.

În acest scop, Comisia a adoptat un raport anual de analiză prospectivă strategică (SFR) începând din 2020, care stă la baza programelor sale de lucru și a planificării multianuale. Acest proces se desfășoară utilizând o abordare participativă și transsectorială, condusă de Comisie în colaborare cu statele membre, cu Sistemul european de analiză a strategiilor și a politicilor (ESPAS) și cu părțile interesate externe.

Raportul din 2020 s-a axat pe reziliență, raportul din 2021 pe autonomia strategică, iar raportul din 2022 pe înfrățirea tranziției digitale și a celei verzi. Anul trecut, Raportul de analiză prospectivă strategică pentru 2023 a prezentat zece măsuri pentru a plasa „durabilitatea și bunăstarea oamenilor în centrul autonomiei strategice deschise a Europei”.

Cele zece măsuri includ punerea în aplicare a unui nou contract social european cu politici de protecție socială reînnoite și punerea accentului pe servicii sociale de înaltă calitate; aprofundarea pieței unice pentru a promova o economie rezilientă cu zero emisii nete, cu accent pe autonomia strategică deschisă și securitatea economică și stimularea acțiunii UE pe scena mondială pentru a consolida cooperarea cu parteneri-cheie.