CESE info

Pentru a scoate în evidență eforturile depuse de societatea civilă pentru a stopa epidemia silențioasă de boli mintale în UE, CESE a publicat o broșură care prezintă o serie de candidați la Premiul pentru societatea civilă, consacrat anul acesta sănătății mintale. Puteți consulta broșura făcând clic aici.

Datele și cifrele referitoare la sănătatea mintală în UE nu reflectă o imagine idilică, ci mai degrabă cheamă la acțiune. CESE pledează pentru măsuri mai ferme de promovare a sănătății mintale la nivel național și la nivelul UE. Comitetul a solicitat, de asemenea, o legislație obligatorie pentru a preveni riscurile psihosociale la locul de muncă. Premiul pentru societatea civilă dedicat sănătății mintale aduce un omagiu eforturilor continue ale societății civile de a îmbunătăți bunăstarea europenilor.

1. CESE a decis să dedice premiul emblematic pentru societatea civilă sănătății mintale după ce, o serie de rapoarte au arătat că, în urma pandemiei de COVID-19, tulburările de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia, s-au amplificat în întreaga Europă. Potrivit OCDE, ponderea tinerilor cu simptome de anxietate a crescut de peste două ori în mai multe țări europene. Pandemia a făcut să scadă, de asemenea, vârsta la care apar tulburările de alimentație, în special în rândul adolescenților. Chiar și înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, problemele de sănătate mintală afectau cel puțin 84 de milioane de persoane – aproximativ una din șase – în întreaga UE.
2. Aproximativ 4 % din decesele anuale din UE sunt atribuite tulburărilor mintale și comportamentale. Sănătatea mintală precară are, de asemenea, un impact economic uriaș, deoarece costurile directe și indirecte reprezintă aproximativ 4 % din PIB. Peste o treime din aceste costuri provin din rate mai scăzute de ocupare a forței de muncă și din scăderea productivității la locul de muncă.
3. În 2020, 44,6 % din populația încadrată în muncă cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani din întreaga UE a raportat că se confruntă cu factori de risc pentru starea lor psihică la locul de muncă, potrivit Eurostat. Suprasolicitarea la locul de muncă sau presiunea timpului au fost factorii de risc cel mai frecvent menționați pentru bunăstarea mintală la locul de muncă, raportat de aproape o cincime dintre persoanele angajate din UE.
4. Bunăstarea mintală a devenit o prioritate a agendei politice a UE. În consecință, Comisia a adoptat o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale în iunie 2023. Susținută de o finanțare de 1,23 miliarde EUR din partea UE, această nouă abordare urmărește să promoveze sănătatea mintală în toate politicile UE, cu accent pe trei principii directoare: prevenirea adecvată și eficace, accesul la asistență medicală și tratament de înaltă calitate în domeniul sănătății mintale și la prețuri accesibile și reintegrarea în societate după recuperare. Sănătatea mintală este o prioritate politică și pentru CESE și se află în centrul activității sale.
5. CESE a primit105 candidaturi din întreaga UE, care acoperă o gamă largă de subiecte – de la proiecte care previn riscurile psihosociale la locul de muncă sau care abordează aspecte precum abuzul de substanțe și dependența cibernetică, până la combaterea stigmatizării în ceea ce privește sănătatea mintală și promovarea asistenței plasate sub responsabilitatea comunității. CESE speră că, prin onorarea și prezentarea acestor eforturi vitale ale actorilor nestatali de sprijinire a sănătății mintale, poate să inspire și alți actori să facă eforturi asemănătoare. (sg)

Prin intermediul rețelei sale de angajament social AgeWell, Third Age Foundation (Fundația „Vârsta a treia”) din Irlanda luptă împotriva singurătății la bătrânețe. Însoțitorii din cadrul rețelei AgeWell, la rândul lor cu vârsta de peste 50 de ani, vizitează acasă persoane în vârstă o dată pe săptămână, le țin companie și le monitorizează sănătatea și bunăstarea cu ajutorul unui chestionar printr-o aplicație pe telefonul mobil. Alison Branigan, reprezentantă a Third Age Foundation ne-a spus că, până în prezent, peste 500 de persoane au primit sprijin în comitatul Meath din Irlanda; unele persoane descriu acest serviciu ca fiind vital sau chiar „o lumină la capătul unui tunel lung întunecat”.

Ce v-a determinat să demarați proiectul?

AgeWell a fost creat în comitatul Meath pentru a sprijini populația în vârstă în creștere, care avea nevoi specifice de îngrijire socială, emoțională, psihologică și fizică. Serviciul nostru de sănătate este supus unei presiuni enorme, populația noastră este în creștere și îmbătrânește și există liste lungi de așteptare pentru servicii, inclusiv pentru asistență la domiciliu; AgeWell vine la momentul oportun și oferă o soluție practică care completează și consolidează serviciul nostru de sănătate ajutând persoanele în vârstă izolate, singure, fragile, vulnerabile și care nu pot ieși din casă să trăiască mai bine și timp mai îndelungat în locul ales de ei, asigurându-le legături sociale și o monitorizare permanentă a sănătății și a bunăstării și identificând și reacționând la probleme înainte ca acestea să se agraveze. De asemenea, AgeWell se potrivește crezului///se înscrie în spiritul organizației noastre Third Age, care sprijină persoanele în vârstă direct prin servicii și programe inovatoare și creează oportunități unice de voluntariat, în cadrul cărora persoanele în vârstă își pot sprijini colegii și alte grupuri din comunitate. 

Cum a fost întâmpinat proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?  (Puteți da un exemplu dacă aveți) Până în prezent, AgeWell a sprijinit peste 500 de persoane în vârstă în comitatul Meath. Mulți beneficiari apreciază cu adevărat caracterul „însoțitor” al programului: ei au construit o relație de încredere cu însoțitorii de la AgeWell, ceea ce ne ajută să înțelegem nevoile și temerile lor și, astfel, să îi ajutăm.

Spicuiri din mărturiile beneficiarilor noștri: „serviciul este vital”, „nu știam că am nevoie de sprijin până când l-am primit”, „sunt atât de recunoscător pentru serviciu și însoțitorul meu, ea îmi luminează săptămâna”, „am fost foarte singuratic, nu vedeam pe nimeni zile în șir, aștept cu nerăbdare vizitele însoțitorilor”. Un client aflat într-o situație foarte dificilă, care a recunoscut că s-a gândit de mai multe ori la sinucidere a spus că „AgeWell a venit la momentul potrivit, m-a ajutat să văd lumina la capătul unui tunel lung întunecat”; el a adăugat „toată lumea ar trebui să aibă acces la acest serviciu”.

Însoțitorii noștri voluntari, care sunt persoane în vârstă, declară: „îmi place să fiu voluntar”, „este un sentiment foarte plăcut să te simți util”, „prin această activitate am învățat multe despre oameni și despre mine”.

Din punct de vedere statistic, putem dovedi că AgeWell îmbunătățește bunăstarea și sprijinul social, emoțional și informațional, reduce izolarea și singurătatea, îmbunătățește starea de sănătate autoevaluată și crește nivelul de activitate fizică.

Reacțiile pozitive ale altor persoane se referă la liniștea trăită de familiile clienților noștri și recunoașterea activității noastre de către furnizorii de servicii medicale care ne trimit în permanență clienți.

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

Cunoașteți-vă publicul, implicați-i pe participanți în proces și ascultați-le sugestiile și nevoile. Credeți în ceea ce știți și ce puteți obține, fiți curajoși, creativi, perseverenți: dacă ideile voastre sunt bune, veți găsi o cale. Fiți deschiși să colaborați și dacă puteți obține un angajament din partea statului sau a serviciului de sănătate în ceea ce privește finanțarea și/sau sprijinul/promovarea, acest lucru poate contribui în mare măsură la credibilitatea, impactul și succesul programului.

Care este, în opinia dumneavoastră, principalul factor declanșator al înrăutățirii sănătății mintale la bătrânețe, pe lângă factorii fiziologici? Putem, ca societate, să îmbunătățim sănătatea mintală a persoanelor în vârstă?

Singurătate și izolarea au fost întotdeauna factori care contribuie la înrăutățirea sănătății mintale la bătrânețe; deși aceasta poate fi o problemă în Irlanda rurală, ea este la fel de răspândită în orașele mari. În ultimii ani, efectele pandemiei, izolarea forțată, tendința de a se închide în casă ca scut de apărare, precum și pierderea contactului social, a accesului la activități și a libertății au generat o epidemie de teamă, anxietate, depresie și probleme de sănătate mintală. Evenimentele pe plan intern și la nivel mondial, inclusiv creșterea costului vieții, războiul și conflictele, au jucat, de asemenea, un rol. Pe măsura îmbătrânirii se restrânge cercul social, bolile afectează capacitatea de mișcare, se pierde independența; toate acestea pot afecta stima, valoarea de sine, dispoziția și perspectivele. Este important ca persoanele în vârstă să nu fie uitate doar pentru că ar putea să nu fie vizibile: trebuie să ne amintim de importanța comunității, a intervențiilor din partea comunității și a puterii contactelor sociale și a terapiei prin activități sociale. 

În 2013, spitalul Lapinlahti, primul spital de psihiatrie din Finlanda și simbolul asistenței medicale pentru sănătatea mintală din țară, cu o istorie de 170 de ani, era gol și uitat de lume. Apoi, un grup de activiști în domeniul sănătății mintale s-au pus pe treabă, având în minte o idee: de a transforma acest patrimoniu părăsit într-un centru deschis pentru sănătate mintală, cultură și arte. Siru Valleala, reprezentantă a asociației Pro Lapinlahti, care administrează centrul, ne-a spus că Lapinlahden Lähde este acum, în primul rând, un loc incluziv în care stigmatul și prejudecățile sunt lăsate la intrare și în care toată lumea se simte binevenită.

Ce v-a determinat să începeți acest proiect?

În 2013, Spitalul Lapinlahti, primul spital de psihiatrie din Finlanda, construit în 1841, era gol. Orașul Helsinki nu avea planuri legate de viitorul acestui loc. Era un loc plin de istorie, înconjurat de natură, lăsat în paragină. Preocupat de această situație tristă, un grup de activiști în domeniul sănătății mintale a început să își împărtășească viziunea și visurile legate de acest loc: de a transforma spitalul Lapinlahti și parcul din jur într-un centru deschis pentru sănătate mintală, cultură și arte.

Acesta a fost începutul a ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de Lapinlahden Lähde – „primăvara din Lapinlahti”.  Activitățile se bazează pe semnificația istorică și arhitecturală a zonei aflate în centrul golfului Lapinlahti, inspirându-se din cei 170 de ani de îngrijiri în domeniul sănătății mintale. Acum acestea se concentrează nu atât pe tratarea afecțiunilor, cât pe promovarea bunăstării pentru toate categoriile sociale. Lapinlahden Lähde este în prezent un exemplu viu al eforturilor neîncetate de combatere a stigmatului și de a schimba paradigma în direcția promovării pozitivității.

În trecut, Lapinlahti era emblema psihiatriei și un loc în care îngrijirea sănătății mintale era în continuă dezvoltare. În schimb, acum activiștii din domeniul sănătății mintale care au lucrat pentru Asociația de sănătate mintală Pro Lapinlahti, înființată în 1988 – când Lapinlahti era încă un spital în funcțiune – au dorit să creeze un centru inovator pentru promovarea sănătății mintale, utilizând toate cunoștințele disponibile în secolul 21, un loc care întruchipează schimbarea concretă de paradigmă: de la tratarea afecțiunilor mintale la promovarea bunăstării mintale.

Cum a fost perceput proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?  Aveți un exemplu?

La început, a fost o provocare să-i convingem pe oameni să treacă pragul spitalului. Zona a fost închisă publicului timp de 170 de ani, cât timp a fost folosită ca spital de psihiatrie și, în ciuda interesului și a curiozității, a fost dificil să-i convingem pe oameni că sunt bineveniți și că pot arunca o privire în jur. Încet, dar sigur, oamenii s-au alăturat activităților și evenimentelor și au contribuit cu entuziasm la dezvoltarea lor, prin voluntariat și schimb de idei. Artiști și interpreți și-au adus expozițiile de artă și evenimentele culturale la Lapinlahden Lähde, iar astăzi avem peste 400 de evenimente și între 50 și 60 expoziții de artă în fiecare an. Lapinlahti a devenit un loc de întâlnire deschis tuturor locuitorilor din Helsinki, unde, în fiecare zi a anului, promovăm bunăstarea psihică și combatem singurătatea și excluziunea socială.

„Atunci când m-am implicat în această inițiativă, am simțit că era minunat să pot fi aici, să ajut la revitalizarea acestui loc..., un suflu proaspăt care alungă toate apăsările.” (Cresswell-Smith et al 2022)

Spitalul din Lapinlahti este considerat astăzi un loc foarte sigur și incluziv. Este un loc unde te vei simți oricând binevenit, indiferent de dispoziția pe care o ai și de situația în care te afli. Istoria Lapinlathi ca spital de psihiatrie a căpătat un nou sens. Vă dă voie să fiți vulnerabili. Aici dificultățile de sănătate mintală sunt privite cu o deschidere unică. Ne bazăm pe un sentiment puternic al comunității și oricine își poate explora punctele forte în condiții de siguranță. Stigmatul și discriminarea sunt lăsate la intrare, iar noi, la Lapinlahden Lähde, suntem mândri de felul în care îi includem pe toți.

Activitățile de la Lapinlahti au fost concepute în cooperare cu proprietarul clădirii, administrația orașului Helsinki, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru întregul proiect. În prezent, se iau decizii politice ample cu privire la asumarea în viitor a responsabilității pentru această zonă și sperăm că se va ține pe deplin seama de succesul proiectului actual.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Vom continua să ne dezvoltăm activitățile, astfel încât și mai multe persoane să poată participa și beneficia de ele. Am lansat recent un proiect interesant pentru persoanele care se recuperează în urma tulburărilor de sănătate mintală, care urmărește să sporească accesul și chiar drepturile la activități culturale. Mai precis, ajutându-i pe oameni să își găsească propria modalitate de expresie culturală și soluția cea mai bună pentru ei în ceea ce privește bunăstarea psihică, cultura și artele. În acest scop vom folosi premiul generos pentru care l-am primit.

În opinia dumneavoastră, ce fel de acțiune colectivă este necesară pentru a reduce stigmatul care adesea însoțește problemele de sănătate mintală? Arta poate juca un rol în capacitarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală?      

Trebuie să oferim activități care să reunească persoane cu experiențe și din medii diferite. Faptul că activitățile sunt concepute fără a porni de la starea de sănătate sau circumstanțele în care trăiesc vizitatorii creează întâlniri unice și legături semnificative între oameni care provin din medii diferite. Explorarea sănătății mintale prin diferite mijloace, cum ar fi artele, a sporit gradul de conștientizare și de înțelegere. Arta este un mod excepțional de a reuni oamenii și oferă noi modalități de a aborda probleme de-a dreptul dureroase. Arta canalizează exprimarea și creează oportunități de a fi văzut și ascultat. A fi ascultat este o putere care poate schimba viața unei persoane și percepția sa de sine.

Proiectul slovac Nebun? Și ce dacă? condus de organizația Integra reunește elevi și persoane care s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală. Pe parcursul unei zile întregi de predare, elevii învață pe viu ce înseamnă să depășească o criză de sănătate mintală și cum să obțină ajutor. Directoarea Integra, Jana Hurova, ne-a spus că proiectul contribuie la eliminarea stigmatizării persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală și le oferă tinerilor o prețioasă rază de speranță.

Ce v-a determinat să demarați proiectul ?

De mulți ani, organizația noastră sprijină persoanele cu probleme de sănătate mintală. Din cauza bolii, acestea și-au pierdut locul de muncă, locuințele, prietenii, uneori și familiile. Întregul lor univers a fost bulversat. Am înființat primele servicii comunitare de sănătate mintală din Slovacia în urmă cu aproape 30 de ani, în scopul de a asigura că aceste persoane, după ce au fost tratate într-un spital de boli psihiatrice, pot primi sprijin și se pot întoarce la viața obișnuită pe care o aveau înainte de a se îmbolnăvi. Am sprijinit înființarea organizațiilor de pacienți în Slovacia și am desfășurat o serie de programe de destigmatizare a bolilor mintale. Avem în îngrijire persoane cu probleme grave de sănătate mintală, în special cu schizofrenie, dintre care mulți au reușit deja să se integreze și să își găsească sensul vieții.

Având în vedere că toate activitățile noastre se desfășoară în mod netradițional încă de la început, lucrând în parteneriat cu clienții noștri pentru a identifica cât mai bine nevoile acestora, am aplicat o abordare similară în cazul programului Nebun? Și ce dacă? Mulți dintre clienții noștri și-au găsit o motivație întâlnindu-se cu tinerii și, bazându-se pe experiența lor personală, vorbind despre ceea ce le-a lipsit la vârsta lor și despre ceea ce a declanșat ulterior problemele lor de sănătate mintală.

Considerăm că este din ce în ce mai necesar să se sublinieze importanța sănătății mintale. Cunoașterea modului de gestionare a unei crize personale este o forță majoră.

Am început programul Nebun? Și ce dacă? în Slovacia în 2005, în colaborare cu parteneri din Germania și Cehia. Cu toate acestea, abia recent am reușit să punem programul pe o poziție mai stabilă și să îl extindem. Am dat cursuri de formare ca îndrumători, formăm noi echipe și vizităm noi școli.

Cum a fost primit proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?  (Ne puteți da un exemplu dacă aveți)

Tinerii experimentează întotdeauna o senzație puternică atunci când sunt în măsură să îi întâlnească pe cei care au depășit o criză de sănătate mintală și le pot pune orice întrebare. Ei află astfel că, dacă se confruntă ei înșiși cu probleme, pot găsi întotdeauna ajutor. Faptul că implică o zi întreagă de predare și că comunicarea se face în condiții de egalitate face ca participanții să plece întotdeauna cu o impresie pozitivă.

Persoanele cu experiență personală în probleme de sănătate mintală le pot oferi tinerilor curajul de a face ceva în legătură cu propriile probleme. În aproape toate clasele există elevi care se confruntă cu probleme și a le da o rază de speranță este neprețuit. Oamenii cu experiențe personale își spun propria poveste ca o modalitate de a se simți mai bine. Ei înșiși decid cât îi lasă pe elevi să pătrundă în viața lor. Astfel, ei simt că sunt valoroși și că oamenii îi înțeleg.

Am primit numeroase observații, cum ar fi de la elevii care spun că, în mod normal, nu au șansa de a se întâlni cu persoane cu probleme de sănătate mintală sau că ar trebui să învățăm să le acceptăm și să nu le condamnăm pentru că sunt diferite.

Am primit, de asemenea, feedback de la persoane cu experiență personală în probleme de sănătate mintală care sunt implicate în program. O persoană ne-a spus:

„Programul îmi dă curajul de a merge cu capul sus. Vreau să trăiesc în sfârșit! Să vorbești cu elevii este greu, dar merită. Ei sunt foarte deschiși și nu se tem de contactul social. Cel mai minunat lucru pentru mine este că acest dialog arată că este mult mai mult ceea ce ne unește decât ceea ce ne separă, și că imaginea «oamenilor nebuni» nu este adevărată. Este minunat că îi pot ajuta pe oameni să vorbească în sfârșit în mod deschis despre problemele de sănătate mintală, astfel încât nimeni să nu fie rușinat sau să trebuiască să se ascundă.”

Tinerii sunt cei care ne determină să avansăm. După fiecare dintre aceste zile, ei vorbesc despre cât de important este proiectul Nebun? Și ce dacă? pentru ei și despre faptul că ar trebui să continue, astfel încât fiecare tânăr din Slovacia să poată afla cât de valoroasă este propria sănătate mintală.

Aveți deja în vedere noi proiecte?

Am dori ca toți tinerii să poată beneficia de această formă de educație, astfel încât să putem extinde programul și la alte regiuni din Slovacia. Programul s-a desfășurat deja în Germania (unde a fost înființat inițial), Slovacia, Cehia și Austria. Anul acesta am format, de asemenea, primele echipe din Ucraina.

În opinia dumneavoastră, cât de important este să vorbim în mod deschis despre problemele de sănătate mintală? Ce mesaj trimiteți prin proiectul dumneavoastră?

Dorim să transmitem mesajul că nu ar trebui să ne rușinăm dacă avem probleme de sănătate mintală. Cu toate acestea, ceea ce este rușinos este să nu facem nimic pentru a ne promova propria sănătate, pentru că nu există sănătate fără sănătate mintală.

Ideea principală care stă la baza programului Nebun? Și ce dacă? este de a evidenția în timp util importanța sănătății mintale și, în același timp, de a promova înțelegerea persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

Am constatat că este mult mai bine și mai eficace să prevenim decât să tratăm. Oferim curaj și motivație și suntem optimiști. Ajutorul este întotdeauna la îndemână; uneori este suficient să ai cu cine să vorbești. Lupta pentru îndeplinirea viselor nu este niciodată ușoară, dar merită.

Convinsă că, în domeniul sănătății mintale, se pot face încă multe în materie de inovare și noi abordări, fundația finlandeză Lilinkoti a creat jocurile „The World of Recovery” (TWoR) („Lumea însănătoșirii”) – în versiunea online și în versiunea joc de masă. Ambele se bazează pe jocuri de roluri, care le propun jucătorilor să intre în pielea unui personaj. Ele se desfășoară într-un univers futurist al speranței, în care jucătorii sunt stimulați să înainteze pe calea însănătoșirii, și se adresează persoanelor aflate în terapie pentru afecțiuni mintale și abuz de substanțe nocive, dar și profesioniștilor din domeniu. Reprezentanții fundației Lilinkoti, Reetta Sedergren și Venla Leimu, ne-au spus că jocurile pot ajuta într-o măsură substanțială la îmbunătățirea sănătății mintale, însă acest potențial rămâne în mare măsură neexploatat. 

Ce v-a determinat să lansați acest proiect? 

În urmă cu câțiva ani, noi, cei de la fundația Lilinkoti, ne-am spus că, în domeniul terapiei afecțiunilor mintale, se pot face încă multe în materie de inovare și de noi abordări. Răspândirea terapiilor orientate către însănătoșire a reprezentat un imens pas înainte pe teren, dar nu existau suficiente instrumente moderne și inovatoare pentru punerea lor în aplicare. Organizația noastră lucra de zeci de ani cu oameni aflați în terapie pentru afecțiuni mintale, și visul nostru a fost să putem propune un instrument modern de stimulare a sănătății mintale – un joc digital care să pună jucătorul în pielea unui personaj. 

Cum a fost întâmpinat proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?   

Jocurile „The World of Recovery” au fost dezvoltate împreună cu persoane aflate în terapie pentru afecțiuni mintale și cu profesioniști, astfel încât feedbackul a fost constant pe tot parcursul procesului de proiectare a jocurilor, ducându-le spre rezultatul final. 

Am primit reacții anonime și personale extrem de pozitive de la jucători ai ambelor jocuri. De exemplu, peste 90 % dintre cei care au răspuns au declarat că jocul mobil le-a îmbunătățit starea și i-a ajutat să devină activi, în timp ce jocul de masă i-a ajutat să-și îmbunătățească competențele sociale.  

Poate că cel mai bun feedback au fost hohotele de râs ale jucătorilor și discuțiile purtate cu ei privind sentimentele, provocările și punctele lor forte, precum și modul în care aceste jocuri le-au permis să se întâlnească, indiferent de rolurile și situația lor personală. 

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe? 

Când te afli în avangarda inovării ai multe avantaje. Este o sursă reală de inspirație și poți face lucruri noi. Adoptați această cale, nu mergeți pe drumuri bătute. Urmați-vă instinctul, încercați să aflați opiniile tuturor. Mai mult decât orice, implicați în procesul de proiectare persoane aflate în terapie și experți cu experiență. Dacă creați jocuri, fiți pregătiți să înfruntați multe prejudecăți din partea profesioniștilor. În domeniul sănătății mintale, jocurile sunt considerate, în general, generatoare de dependență sau dăunătoare. Nu vă descurajați! Fiți îndrăzneți, creativi și nu vă temeți să visați. 

Care este potențialul jocurilor pe calculator și video pentru îmbunătățirea sănătății mintale? În opinia dumneavoastră, ar trebui să fie utilizate mai mult în tratarea problemelor de sănătate mintală? 

Potențialul jocurilor pe calculator și video – și în special al jocurilor de roluri – pentru îmbunătățirea sănătății mintale este imens. Dat fiind numărul alarmant de persoane care suferă de probleme de sănătate mintală, avem nevoie de modalități noi și versatile de îmbunătățire a sănătății mintale. Este mare păcat că potențialul jocurilor nu a fost explorat mai mult. Cauza nu este lipsa de interes, ci lipsa unei finanțări suficiente. Nu există o modalitate rapidă și ușoară de a elabora jocuri adecvate pentru a îmbunătăți sănătatea mintală. Avem nevoie de mai multe fonduri, de mai multe proiecte în cooperare și de mai mulți profesioniști în domeniul sănătății mintale și al jocurilor care să se mobilizeze pentru acest obiectiv. Și avem nevoie de cercetare, multă cercetare. 

Peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume, mulți dintre ei adolescenți, suferă de tulburări alimentare care le afectează sănătatea mintală și fizică. Stigmatul îi împiedică pe mulți să solicite ajutor. Proiectul „Telling Stories for Good”, condus de organizația italiană Animenta, urmărește să demonteze stereotipurile, să promoveze recunoașterea timpurie și să ofere sprijin. Din 2021, proiectul a ajuns la peste 10 000 de elevi din Italia. Am vorbit cu președinta și fondatoarea organizației Animenta, Aurora Caporossi.

Ce v-a determinat să începeți acest proiect?

Animenta s-a născut din necesitatea de a face auzită vocea tuturor persoanelor care suferă de o tulburare alimentară, dar și celor care trăiesc în apropierea lor. Scopul asociației este de a se asigura că oamenii beneficiază de un acces adecvat la tratament pentru tulburările alimentare, pentru că, dacă li se oferă posibilitatea, aceștia se pot vindeca.

Cum a fost perceput proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat?  Aveți un exemplu?

„Animenta este un loc unde m-am simțit binevenit, mi-am dat seama că și eu sufeream de o tulburare alimentară, deși nu eram prea slabă.” Am primit acest mesaj acum câteva luni din comunitatea noastră. El ne-a permis să înțelegem importanța și impactul activității noastre. Animenta a fost primită cu curiozitate, dar și cu speranța că am putea schimba ceva.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Am dori să investim din ce în ce mai mult în proiectele pe care le desfășurăm în școli, pentru a ne extinde impactul. De asemenea, fondurile vor fi utilizate pentru a înființa grupuri de autoajutorare pentru cei care suferă de o tulburare alimentară. Printre proiectele Animenta se numără taberele Animenta, care sunt experiențe de șase zile în natură, pentru ca oamenii să își redescopere relația cu ei înșiși, cu propriul corp și cu alimentele.

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

Începeți cu povești ale oamenilor, pentru a afla despre comunitatea căreia vă adresați. Solicitați feedback și trimiteți chestionare pentru a înțelege de ce au nevoie. Dar, mai ales, spuneți-vă deschis povestea: vorbiți despre eforturile dumneavoastră și schimbarea pe care doriți să o aduceți. În același timp, pentru a crea un sistem de sprijin eficient, este esențială crearea unei rețele de contacte.

În opinia dumneavoastră, tulburările alimentare sunt în prezent recunoscute corespunzător ca o problemă gravă de sănătate mintală? Persoanele afectate beneficiază de sprijin adecvat și ce ar trebui făcut pentru a-l îmbunătăți?

Astăzi se vorbește mai mult despre tulburările alimentare, deci putem considera că există mai multă informație. Cu toate acestea, aceste tulburări poartă un stigmat social profund și reprezentarea lor este foarte stereotipică. Unele persoane, chiar și în prezent, consideră că tulburările alimentare sunt o lipsă de voință sau un capriciu. În realitate, tulburările alimentare sunt o afecțiune psihiatrică complexă, ele necesită un tratament adecvat, care în prezent nu este întotdeauna disponibil deoarece nu există suficiente centre de tratament și multe persoane nu pot avea acces la terapie.