Coeziunea trebuie să se afle în centrul Europei post‑pandemie, declară comisara europeană Elisa Ferreira și președinta CESE, Christa Schweng

This page is also available in

Sesiunea plenară din septembrie a Comitetului Economic și Social European (CESE) a găzduit o dezbatere privind politica de coeziune a UE, în cadrul căreia toți participanții au convenit că redresarea trebuie să abordeze inegalitățile socioeconomice exacerbate de criza provocată de pandemia de COVID-19.

Politica de coeziune este esențială pentru dezvoltarea unei noi viziuni post-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, axată pe prosperitate, incluziune și durabilitatea mediului, o viziune în care societatea civilă organizată este inclusă pe deplin. Acesta a fost mesajul dnei Christa Schweng, președinta CESE, reiterat de dna Elisa Ferreira, comisara europeană pentru coeziune și reforme, la sesiunea plenară a CESE din septembrie.

De la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19, politica de coeziune a avut un rol esențial în găsirea de soluții în timpul situației de urgență, iar în perioada de programare 2021‑2027 ar trebui să fie utilizată în continuare pentru a aborda provocările și inegalitățile existente în interiorul statelor membre și între acestea, între regiuni, orașe și cetățeni, situația înrăutățindu-se în timpul pandemiei.

Politica de coeziune joacă un rol esențial în asigurarea unei redresări echilibrate, care să nu lase pe nimeni în urmă. Principiul parteneriatului cu organizațiile societății civile face parte din ADN-ul acestei politici și am dori ca acest principiu să fie extins la NextGenerationEU și la punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență. De asemenea, politica de coeziune ar trebui să devină mai puțin birocratică, mai digitalizată și mai eficace, a afirmat dna Schweng.

Dna Ferreira a menționat că criza provocată de pandemia de COVID-19 a înrăutățit inegalitățile existente și a creat altele noi, afectând în special lucrătorii din prima linie, categoriile vulnerabile cum ar fi persoanele în vârstă și cele cu dizabilități, persoanele cu acces redus la servicii și persoanele care au suferit mai mult din cauza impactului izolării – de exemplu femeile și tinerii: Uniunea noastră este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă a sa. Combaterea și reducerea inegalităților este o condiție sine qua non pentru o Uniune puternică și prosperă. Echitatea socială și incluziunea trebuie să se afle în centrul redresării noastre. Nu putem rezolva problemele sociale fără a rezolva inegalitățile teritoriale și regionale. Trebuie să ținem seama de locurile în care trăiesc oamenii.

Politica de coeziune a UE – Sisteme de e-coeziune și combaterea inegalităților

Adunarea Plenară a adoptat două documente de o importanță fundamentală privind politica de coeziune. În primul document – raportul de informare elaborat de dna Elena-Alexandra Calistru (ECO/547 – Evaluarea implementării e-coeziunii în programele finanțate de FEDR și Fondul de coeziune pentru perioada 2014-2020)-, CESE efectuează o evaluare a punerii în aplicare și a performanței sistemelor de e-coeziune pentru programele operaționale finanțate de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și de Fondul de coeziune în perioada de programare 2014-2020, subliniind că sistemele de e-coeziune sunt instrumente utile și au stabilit un cadru pentru o punere în aplicare mai eficientă a politicii de coeziune.

Referindu-se la aviz, dna Calistru a spus: Instrumentele digitale sunt un mecanism important de facilitare a punerii în aplicare a politicilor finanțate de UE la toate nivelurile în statele membre. Având în vedere că instrumentele financiare ale UE devin din ce în ce mai sofisticate, astfel de instrumente devin necesare pentru a asigura transparența finanțării, disponibilitatea unor date deschise cu privire la proiectele finanțate și o comunicare constantă care să faciliteze accesul societății civile la politicile UE.

În cel de-al doilea document – avizul elaborat de dl Ioannis Vardakastanis și dna Judith Vorbach (ECO/550 – Rolul politicii de coeziune în combaterea inegalităților – complementarități/suprapuneri cu Mecanismul de redresare și reziliență)-, Comitetul se concentrează asupra modalităților în care politica de coeziune și NextGenerationEU, în principal prin intermediul Mecanismului emblematic de redresare și reziliență, urmăresc să remedieze deficiențele din domeniul social, economic și de mediu și să pună în aplicare o abordare economică și socială axată pe prosperitate, care consideră prioritară bunăstarea cetățenilor și nu lasă pe nimeni în urmă.

Dl Vardakastanis a spus: Deși este important să se evite suprapunerile și confuziile în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor, este esențial și să se asigure că acestea nu se contrazic sau se subminează reciproc. Principiile politicii de coeziune, cu normele sale stricte privind consultarea părților interesate, ar trebui preluate de procedurile MRR pentru a direcționa investițiile în mod eficient către măsuri de incluziune socială.

Dna Vorbach a adăugat: NextGenerationEU este un pas decisiv către procesul de integrare europeană. Trebuie depuse toate eforturile pentru ca acesta să fie încununat de succes. Din acest motiv, solicităm să se pună accentul pe distribuirea echitabilă a resurselor NextGenerationEU pentru a elimina lacunele din societate, care s-au accentuat în timpul pandemiei. Pentru a garanta o abordare politică echilibrată și pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, este necesară o mai mare implicare a partenerilor sociali și a societății civile.

Luarea în considerare a opiniilor societății civile în viitoarea politică de coeziune a UE

În cursul dezbaterii, dl Gonçalo Lobo Xavier, în numele Grupului „Angajatori” al CESE, a făcut referire la resursele importante ale planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), subliniind că acum este momentul să ne asigurăm că societatea civilă are șansa de a participa cu adevărat la punerea lor în aplicare.

Dl Oliver Röpke, președintele Grupului „Lucrători” al CESE, a subliniat că este esențial ca fondurile de coeziune să fie aliniate la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, pentru a combate inegalitățile și a promova locuri de muncă de calitate în toate regiunile într-un mod durabil, care să conducă la incluziune socială și mobilitate echitabilă.

În cele din urmă, dl Séamus Boland, președintele Grupului „Diversitate Europa” al CESE, a subliniat că viitoarea politică de coeziune trebuie să includă patru elemente: definirea societăților pe care le dorim, o abordare politică holistică și complementară, definirea a ceea ce considerăm a fi acceptabil și ce nu în ceea ce privește valorile europene și finanțarea UE, și oportunitatea de a construi o identitate europeană în jurul coeziunii și solidarității între statele membre.

Downloads

Coeziunea trebuie să se afle în centrul Europei post pandemie, declară comisara europeană Elisa Ferreira și președinta CESE, Christa Schweng

See also