Alexandra Borchardt

Dacă ar fi să provocăm: jurnalismul și IA generativă se contrazic: jurnalismul se referă la fapte; IA generativă calculează probabilități. Sau poate doriți ca reporterii să completeze spațiile goale ale unei relatări cu elemente probabile? Acesta este exact modul în care funcționează IA generativă. Și totuși, IA generativă oferă oportunități imense de consolidare a jurnalismului, de la utilizarea sa în sesiuni de reflecție (brainstorming), întrebări pentru interviuri și titluri de articole, până la rolul său în jurnalismul de date și analiza rapidă a documentelor. De asemenea, poate ajuta la depășirea obstacolelor de formatare și lingvistice și poate transforma texte în materiale video, podcasturi și materiale vizuale, poate transcrie, traduce, ilustra și pune la dispoziție conținutul în format de chat. Aceste aspecte ar putea ajuta la atragerea atenției persoanelor care au fost insuficient deservite până acum: publicul din cele mai mici localități, persoanele cu dificultăți de citire sau înțelegere sau cu alte deficiențe, sau pur și simplu persoanele care nu sunt interesate de jurnalismul tradițional. După cum afirmă Ezra Eeman, director pentru strategie și inovare în cadrul NPO, organismul public de radiodifuziune olandez, „Cu ajutorul IA generative, ne putem îndeplini mai bine misiunea de serviciu public; aceasta va spori interactivitatea, accesibilitatea și creativitatea. IA ne ajută să oferim mai mult conținut publicului nostru.”

Deși unii actori din acest sector iau deja drept bune promisiunile IA generative, această tehnologie prezintă riscuri considerabile pentru jurnalism. Cele mai importante două riscuri sunt pierderea generală a încrederii în informații și erodarea în continuare sau chiar dispariția modelelor lor de afaceri. După cum s-a menționat deja, „halucinațiile” – termenul utilizat pentru tendința IA generative de a fabrica răspunsuri bazate pe asemănarea cu fapte și surse fiabile – sunt, de fapt, mai degrabă o caracteristică a acestei tehnologii decât o eroare a sa. Dar provocarea merge și mai departe. Întrucât IA generativă permite oricui să creeze în câteva minute orice tip de conținut, inclusiv deepfake, pericolul este ca publicul să își piardă încrederea în întregul conținut publicat. În cadrul formării în domeniul alfabetizării mediatice, tuturor persoanelor li se recomandă deja să fie sceptice cu privire la conținutul online; acest scepticism sănătos s-ar putea transforma în neîncredere absolută atunci când se amplifică conținutul fabricat. Nu se poate încă prevedea dacă mass-media tradițională se va afirma ca punct de reper în această lume informațională sau dacă întreaga mass-medie va fi considerată nedemnă de încredere în acest context.

Avalanșa căutărilor generative contribuie la această calamitate, deoarece ar putea face ca jurnalismul să fie din ce în ce mai invizibil. În timp ce, în trecut, o căutare Google furniza o serie de linkuri, multe dintre acestea către surse de informare de încredere, în prezent, rezultatul căutării este din ce în ce mai mult modelat de IA generativă. Oamenii obțin deja un prim răspuns sub formă de text; nici măcar nu mai sunt nevoiți să aprofundeze căutarea. Nu este de mirare că responsabilii media sunt îngroziți. Mulți dintre ei se grăbesc să pună în aplicare IA pentru creșterea eficienței, ceea ce, în mod evident, nu este o soluție, dat fiind că este nevoie de și mai multe investiții în jurnalismul de calitate pentru a arăta publicului diferențele dintre simplul „conținut”, pe de o parte, și jurnalismul bine documentat, precis și fiabil, pe de altă parte.

Este necesară o abordare etică a utilizării IA în mass-media. În primul rând, organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul mass-mediei au nevoie de o strategie privind IA și trebuie să se concentreze asupra modului prin care tehnologia poate aduce valoare adăugată serviciului public. Resursele trebuie să se concentreze asupra a ceea ce este de dorit și pus în aplicare în consecință – întotdeauna conștientizând faptul că IA are un cost de mediu și societal considerabil. Refuzul IA ar trebui să fie întotdeauna o opțiune. Organizațiile ar trebui, de asemenea, să își folosească puterea și influența atunci când achiziționează produse, desfășurând activități de lobby pentru o reglementare în materie și implicându-se în dezbaterile privind drepturile de autor și protecția datelor. Miza este mare. Este esențial ca fiecare întreprindere să examineze în mod regulat produsele pe care le utilizează, pentru a identifica eventuale prejudecăți și stereotipuri, cu scopul de a evita amplificarea efectelor nocive. În final, în acest mediu aflat în schimbare rapidă, cu noi produse care apar zilnic, este periculos să acționezi de unul singur. Implicarea în colaborări și promovarea acestora atât în cadrul sectorului, cât și între sector și companiile din domeniul tehnologiei, sunt esențiale pentru trasarea unor căi de urmat responsabile.

Fără îndoială, IA generativă va spori considerabil dependența mass-mediei de companiile big tech. Cu cât companiile din domeniul tehnologiei integrează mai mult instrumentele de IA în aplicațiile pe care oamenii le utilizează în viața lor de zi cu zi, cu atât organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul mass-mediei vor avea mai puțin control asupra practicilor, proceselor și produselor. Prin urmare, orientările lor în materie de etică ar putea fi doar o completare la ceea ce s-a decis de mult timp în altă parte.

Având în vedere toate acestea, următoarea ipoteză ar putea fi oarecum surprinzătoare: Jurnalismul de mâine ar putea să arate în mare măsură ca cel de ieri – să sperăm chiar mai bine. Însă o parte din jurnalismul de astăzi va dispărea. Ca dintotdeauna, jurnalismul va însemna fapte, surprize, relatări și tragerea la răspundere a celor care dețin puterea. Va fi vorba despre construirea unor relații stabile, loiale și de încredere cu publicul, prin furnizarea de orientări, desfășurarea de dezbateri și sprijinirea comunităților. Într-o lume a conținutului artificial, ceea ce persoanele reale spun, gândesc și simt, va fi cu atât mai important. Reporterii se află într-o poziție unică pentru a dezvălui acest lucru. Dar IA poate ajuta jurnalismul să se îmbunătățească: să vină în întâmpinarea exigențelor oamenilor și grupurilor în funcție de situațiile lor de viață; să devină mai favorabil incluziunii, local și îmbogățit cu date în moduri care nu erau accesibile anterior. După cum a observat Anne Lagercrantz, directoarea generală adjunctă a televiziunii publice suedeze: „IA va schimba în mod fundamental jurnalismul, dar sperăm nu și rolul jurnaliștilor în societate. Trebuie să îmbunătățim credibilitatea sectorului mass-media. Trebuie să creăm spații sigure pentru informații.” Incontestabil, era IA prezintă cele mai mari riscuri nu pentru jurnalismul în sine, ci pentru modelele sale de afaceri.

Acest text se bazează pe raportul - care poate fi descărcat gratuit - pe tema „Jurnalismul de încredere în era IA generative”, publicat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune în 2024, documentat și redactat de dr. Alexandra Borchardt, Kati Bremme, dr. Felix Simon și Olle Zachrison.