Inițiativa „Global Gateway” are ca scop garantarea autonomiei strategice deschise a UE, dar ea trebuie să se bazeze pe analize ale impactului, astfel cum subliniază Comitetul Economic și Social European în avizul său, adoptat la sesiunea plenară din decembrie. CESE propune să joace un rol mai activ în etapele esențiale ale procesului decizional legat de proiectele de dezvoltare asociate inițiativei „Global Gateway”.

Strategia „Global Gateway” promite să mobilizeze investiții de până la 300 miliarde EUR în perioada 2021-2027 pentru combaterea schimbărilor climatice, ameliorarea conectivității în sectorul energetic și cel al transporturilor și pentru consolidarea infrastructurilor din domeniul sănătății, educației și cercetării în întreaga lume.

CESE subliniază însă că programele de investiții din cadrul inițiativei „Global Gateway” trebuie să se bazeze pe analize ale impactului, garantând o asumare democratică a inițiativelor de dezvoltare în țările partenere, precum și durabilitatea economică, socială și ecologică a proiectelor. În același timp, Comitetul își exprimă rezervele legate de proiectele finanțate din alte fonduri ale UE, care ar putea devia de la procesul de monitorizare standard din cauza neclarității procedurale în analiza impactului proiectelor individuale.

Dl Stefano Palmieri, membru al CESE și raportor al avizului, a scos în evidență necesitatea ca proiectele „Global Gateway” să respecte o serie de principii și obiective, declarând următoarele: „conformitatea cu valorile UE și transmiterea unor analize de impact detaliate sunt factori importanți pentru a garanta durabilitatea acestor proiecte”.

În același timp, Comitetul regretă lipsa unei implicări semnificative a părților interesate de la nivel european în întregul proces de dezvoltare. CESE ar dori să joace un rol mai activ în etapele-cheie ale procesului decizional pentru proiectele de dezvoltare asociate cu „Global Gateway”, începând cu organizarea de reuniuni periodice între Comitetul „Global Gateway” și organizațiile societății civile și partenerii sociali. (mt)

Organizațiile societății civile își exprimă dezamăgirea cu privire la rezultatele COP28, dar le consideră un punct de pornire pentru intensificarea acțiunilor europene pe plan mondial. Comitetul Economic și Social European (CESE) își menține angajamentul de a aborda criza climatică, subliniind că este necesar un nivel mai înalt de ambiție și o implicare mai intensă a tinerilor.

COP28 reprezintă un punct de cotitură istoric: pentru prima dată în treizeci de ani, țările se angajează să elimine utilizarea combustibililor fosili din sistemele lor energetice. Președintele CESE, dl Oliver Röpke, recunoaște că s-au făcut progrese, insistă însă asupra unei eliminări complete a combustibililor fosili și subliniază importanța implicării tinerilor în aceste eforturi.

Negociatorii Uniunii Europene consideră un succes faptul că este menținut obiectivul Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale. COP28 se axează pe sectorul energetic, vizând o reducere cu 43 % a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030 și un nivel al emisiilor nete egal cu zero până în 2050. Cu toate acestea Acordul este criticat din cauza deficiențelor sale, inclusiv o serie de incertitudini legate de realizarea obiectivului de 1,5°C, influența statelor petroliere și dispozițiile financiare ineficiente privind tranziția.

Dna Sandrine Dixson-Declève, copreședintă a Clubului de la Roma, avertizează că se adâncesc inegalitățile în ce privește bogăția și tensiunile sociale din cauza unei partajări inadecvate a poverilor. Delegata tinerilor din cadrul CESE, dna Diandra Ni Bhuachalla afirmă că este pur și simplu devastată de rezultatul COP28, subliniind importanța experiențelor concrete ale cetățenilor în lupta împotriva grupurilor de presiune în favoarea combustibililor fosili.

În ciuda îngrijorărilor, membrii CESE apreciază rezultatele pozitive ale Acordului de la Dubai și se angajează să abordeze lacunele, încurajând și alte instituții europene să procedeze la fel. Mesajul general al dezbaterii CESE este un angajament ferm: „nu vom renunța” la abordarea urgentă a crizei climatice cu ajutorul măsurilor aplicate în permanență de UE și ONU. (ks)

Între germinarea ideii de piață unică europeană în anii ’80, proiectarea și lansarea sa la începutul anilor ’90 s-au petrecut numeroase schimbări istorice pe continentul nostru și dincolo de acesta. De atunci, UE însăși s-a dublat ca dimensiune și număr de membri, s-a confruntat cu crize și conflicte, cu provocări naturale, economice, sociale și tehnologice.

De atunci, și situația geopolitică s-a schimbat dramatic. O nouă superputere a apărut în Asia și a devenit un rival sistemic pentru UE la mai multe niveluri. De-a lungul anilor, principiile pieței interne, și anume libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului și a forței de muncă, s-au dovedit a fi benefice pentru performanța economică a UE. Cu toate acestea, situația este departe de a fi perfectă.

Punerea în aplicare a normelor convenite de comun acord poate fi destul de neuniformă, cerințele administrative s-au înmulțit, iar capacitățile de supraveghere a pieței sunt foarte limitate. În plus, UE se confruntă în prezent cu obiective contradictorii: cererile de subvenții din partea industriei, dar și a altor actori de la nivel național, în raport cu cererile de limitare a ajutoarelor de stat și de menținere a condițiilor de concurență echitabile între statele membre; cerințele de producție locală pentru a menține crearea de valoare și ocuparea forței de muncă în Europa în raport cu cererea de piețe deschise și de acces la acestea, ca modalitate de a rămâne competitivi din punctul de vedere al costurilor față de concurenții mondiali și de a oferi consumatorilor produse la prețuri accesibile; accesul la materii prime indispensabile pentru producția de bunuri, de la automobile la turbine eoliene sau panouri solare, la aparate de bucătărie sau de grădinărit în raport cu condițiile de aprovizionare cu aceste resurse, cum ar fi garantarea standardelor de muncă și de mediu și abordarea chestiunii concurenților pentru astfel de resurse.

Deschiderea piețelor și a frontierelor UE, un aspect esențial al concepției inițiale privind piața unică, a devenit insuficientă într-o lume care nu mai respectă normele comerciale internaționale convenite la nivel multilateral. De fapt, există riscul ca aceasta să se transforme într-un punct slab pentru UE, dacă nu dispune de anumite garanții, cum ar fi supravegherea strictă a calității și siguranței produselor care intră pe piața UE sau examinarea investițiilor și a obiectivelor conexe de către investitori. Într-o lume care se îndepărtează de la sistemele multilaterale bazate pe norme către state care restricționează sau limitează accesul la resurse în funcție de interesele lor naționale, economia globalizării, cea a lanțurilor de aprovizionare integrate la nivel internațional, nu mai funcționează.

Prin urmare, o piață internă bazată pe aceste norme necesită o nouă strategie. Ea ar trebui să se concentreze asupra mai multor aspecte: o politică industrială europeană, un cadru favorabil pentru întreprinderi, IMM-uri și întreprinderi din economia socială, sprijin public pentru proiectul european, servicii de interes general (SIG) organizate corespunzător și eficiente, precum și măsuri de conservare și dezvoltare a modelului nostru social.

În opinia CESE, finalizarea pieței de capital a UE este esențială pentru aprofundarea pieței unice. Piața de capital ar trebui orientată către finanțarea producției, achiziția și fluxul de mărfuri sau servicii, în special prin sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării în cazul întreprinderilor, precum și a serviciilor de interes general, și prin încurajarea spiritului antreprenorial.

În plus, ar trebui să se acorde prioritate politicilor care oferă un cadru pentru inovare de către întreprinderile private și care favorizează inovarea prin accesul la capitalul de risc și cooperarea dintre industrie și știință. Punerea în aplicare a acquis-ului trebuie să reprezinte o prioritate suplimentară pentru consolidarea pieței interne. Din nefericire, multe dintre aceste norme nu sunt transpuse la nivel național, fiind concretizate în moduri foarte diferite sau aplicate într-o măsură mai mare sau mică. Este vorba de un obstacol serios și substanțial în calea bunei funcționări a pieței interne.

UE ar trebui să promoveze diplomația în domeniul climei ca politică emblematică a acțiunii sale externe, a subliniat Comitetul Economic și Social European în avizul său adoptat în sesiunea plenară din decembrie. Uniunea are nevoie de un plan strategic solid și credibil pentru a-și adapta diplomația în domeniul climei la peisajul geopolitic actual și la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

În opinia CESE, calea de urmat este modernizarea diplomației în domeniul climei, astfel încât aceasta să dobândească statutul de acțiune emblematică în relațiile externe ale UE.

Președintele Grupului „Angajatori” al CESE și raportor al avizului, Stefano Mallia, a subliniat: „Nu este timp de pierdut dacă dorim să evităm daune ireparabile. Diplomația în domeniul climei este o diplomație preventivă, ceea ce explică nevoia urgentă de a o moderniza și de a o transforma într-o inițiativă emblematică a afacerilor externe și a politicii externe a UE.”

CESE încurajează UE să adopte o strategie cuprinzătoare de diplomație în domeniul climei, cu priorități pe termen scurt și lung, care să integreze acțiunile climatice în toate domeniile acțiunii externe, inclusiv securitatea și apărarea, comerțul, investițiile, transporturile, migrația, cooperarea pentru dezvoltare, asistența financiară și tehnică, cultura și sănătatea.

Punerea eficace în aplicare a Pactului verde european la nivel intern conferă UE credibilitatea de a-i influența și a-i inspira și pe alții să urmeze o traiectorie similară către durabilitate. Din acest motiv, CESE îndeamnă statele membre și instituțiile să asigure o mai bună coordonare între actorii UE, astfel încât politicile lor să fie aliniate la obiectivele climatice și să accelereze acțiunile interne de punere în aplicare a Pactului verde.

După cum a declarat raportorul avizului, Stefano Mallia, „trebuie să analizăm la nivel intern dacă suntem în măsură să atingem obiectivele pe care le-am stabilit în cadrul Pactului verde. De îndată ce avem ordine în casa noastră, ar trebui să colaborăm cu țările învecinate, să încurajăm diversificarea lor economică, să modelăm planuri pentru o tranziție justă și să sprijinim proiectele de adaptare și de gestionare a riscurilor pentru a preveni și a reduce riscurile de fragilitate”. (mt)

Într-un aviz adoptat recent, Comitetul Economic și Social European (CESE) avertizează că dependența excesivă a UE de importurile din Asia de principii active și de medicamente finite reprezintă o amenințare pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor UE. Prin urmare, CESE propune o lege privind medicamentele esențiale.

Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare din ce în ce mai mare în ceea ce privește asigurarea aprovizionării sale cu produse farmaceutice esențiale, majoritatea principiilor sale active și a medicamentelor finite fiind în prezent importate din Asia. Această dependență de furnizorii externi ridică semne de întrebare cu privire la reziliența UE în fața perturbărilor lanțului de aprovizionare, a volatilității prețurilor și a potențialelor riscuri geopolitice.

„Bazându-ne pe furnizori externi de medicamente esențiale punem în pericol sănătatea cetățenilor noștri. Trebuie să acționăm acum ca să asigurăm accesul europenilor la medicamentele de care au nevoie”, a afirmat Lech Pilawski, raportorul CESE al avizului.

Pentru a aborda aceste chestiuni, CESE recomandă înființarea unui nou mecanism UE de sprijinire a producției de principii active și medicamente finite în Europa. Propunerea de lege privind medicamentele esențiale este concepută ca un mecanism cuprinzător al UE, prezentat sub forma unui regulament, pentru a sprijini în mod activ producția de principii active și de medicamente finite în Uniunea Europeană. Acest mecanism ar oferi finanțare pentru cercetare și dezvoltare, dezvoltarea infrastructurii și costuri de funcționare.

Punerea în aplicare a acestor recomandări va necesita o investiție considerabilă și cooperare între statele membre ale UE. CESE solicită Comisiei Europene să își asume rolul de lider în coordonarea acestui efort și să elaboreze o strategie cuprinzătoare care să poată proteja securitatea sanitară a Europei, să promoveze prosperitatea economică și să asigure accesibilitatea medicamentelor pentru cetățenii UE. (gb)

Economie și finanțe, digitalizare și competitivitate, afaceri și comerț: acestea sunt cele patru domenii în care Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene a înregistrat progrese în perioada iulie-decembrie 2023.

Luând cuvântul în sesiunea plenară din decembrie a CESE, dna Nadia Calviño, viceprim-ministrul guvernului Spaniei și ministrul economiei și digitalizării, a rezumat concluziile Președinției prin rotație a UE, menționând, printre altele, aprofundarea uniunii economice și monetare, plățile instant în sectorul bancar, reforma pieței energiei electrice și semnarea unui acord comercial avansat cu Chile.

De asemenea, dna Calviño, care se preconizează că preia funcția de președintă a Băncii Europene de Investiții (BEI) la 1 ianuarie 2024, a subliniat punctele pe care Uniunea Europeană va trebui să le introducă în curând pe agendă, mai ales în perspectiva viitoarelor alegeri europene. „Lumea trece printr-o schimbare profundă, iar plăcile tectonice apărute după cel de-al Doilea Război Mondial se mișcă”, a declarat ea. „Trebuie să ne asigurăm că UE continuă să rămână în avangarda celor mai importante dezbateri din lume, să abordeze principalele provocări și să protejeze valorile europene în această lume nouă.”

Referindu-se la semestrul încărcat care tocmai se încheie, ea a adăugat că „cooperarea cu alte instituții europene și, în special, cu CESE este esențială pentru ca acțiunile noastre să fie încununate de succes. Prezența mea demonstrează angajamentul ferm al guvernului spaniol față de partenerii sociali, de dialogul social și societatea civilă. Încercăm să ascultăm cu atenție și să integrăm pozițiile societății civile în activitatea noastră.” (mp)

Stimați cititori,

2024 va fi un an al schimbării, nu numai în Europa, ci în întreaga lume. În timp ce ne pregătim pentru cel mai amplu exercițiu democratic al acestui continent,- alegerile pentru Parlamentul European din iunie -, vor avea loc alegeri naționale sau prezidențiale în peste 50 de țări din întreaga lume; se vor modifica inclusiv configurațiile politice din SUA și vor apărea traiectorii noi.

Pentru UE, alegerile pentru Parlamentul European vor fi un adevărat test al încrederii cetățenilor. Ne-am confruntat cu provocări fără precedent în ultimii ani și acum va veni rândul cetățenilor europeni să ne spună dacă UE a trecut cu succes testul încrederii. Nu mă aștept să fie un test ușor de trecut pentru Uniunea noastră, având în vedere că pentru cetățenii UE principala prioritate este lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale. Inflația, instabilitatea locurilor de muncă și lipsa de stabilitate economică în general creează un teren fertil unde încolțește teama, alimentând discursul populist și pe cel extremist.

Deși nu va fi o sarcină ușoară, UE poate opri această tendință. Trebuie să începem să dialogăm cu alegătorii, să îi lăsăm să spună ce au de spus și să-și facă auzite punctele de vedere. În acest context, sunt mândru să anunț că va avea loc prima ediție a Săptămânii societății civile, manifestare organizată de CESE (între 4 și 8 martie), unde cetățenii din întreaga Europă, de toate vârstele, se vor angaja în dezbatere și vor formula mesaje pentru următoarea serie de lideri ai UE care vor face parte din noua Comisie Europeană și din noul Parlament European.

UE va trebui, de asemenea, să abordeze noi provocări. Recenta decizie istorică a Consiliului European din decembrie de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova, acordând totodată Georgiei statutul de țară candidată, a însemnat demararea unei etape cruciale pentru extindere. Mingea se află în terenul candidaților: ei sunt cei care trebuie să întreprindă reformele necesare; dar liderii UE s-au angajat, la rândul lor, să abordeze reformele interne, concluziile în acest sens fiind așteptate în vara anului 2024. Din perspectiva CESE, susținem cauza urmărită prin integrarea progresivă a „membrilor din țări candidate la aderare” în activitățile noastre; aceștia vor contribui la elaborarea de avize și vor participa la sesiunile plenare. După lansarea unei cereri de propuneri, suntem pe cale să alegem noii membri, iar activitatea lor va începe cu sesiunea plenară a CESE de luna viitoare.

Toate acestea vor avea loc sub privirea atentă a Președinției belgiene a UE, care are sarcina de a încheia dosarele legislative și de a pregăti alegerile pentru PE. Dacă încă nu ați aflat prioritățile Președinției belgiene, vă invităm să urmăriți sesiunea noastră plenară din ianuarie.

Înainte de a porni în călătoria din 2024, este important să ne amintim că schimbarea nu este un obstacol care să ne îngreuneze înaintarea, ci o oportunitate de dezvoltare. Este o șansă de a modela discursul politic și de a readuce pe hartă o Europă mai puternică și mai unită.

Oliver Röpke

Președintele CESE

În acest număr:

• În memoria lui Jacques Delors, fost președinte al Comisiei Europene Omagiu adus de Sebastien Maillard, directorul Institutului Jacques Delors, și de Lorenzo Consoli, corespondent UE
• COP28: Societatea civilă va milita pentru mai multe măsuri de salvare a climei
• Cardul european pentru dizabilitate: un pas înainte către libera circulație a persoanelor cu handicap în UE
• CESE solicită intensificarea eforturilor politice de eradicare a lipsei de adăpost