La începutul lunii martie a acestui an am părăsit Kievul cu inima foarte grea. Mă îndreptam spre Franța, unde urma să asist la un simpozion de două zile dedicat Ucrainei. Nu am putut participa, așadar, la o importantă ceremonie care avea loc la Kiev. Prietena noastră, poeta Svitlana Povaliaeva, se afla în Maidan, piața centrală a capitalei, unde organiza o ceremonie de ultim omagiu adus fiului său cel mare, Vasil, care, la vârsta de 28 ani, a căzut pe câmpul de luptă. Fratele mai mic al acestuia, Roman, a fost ucis în bătălia din vara anului 2022, pe când era eliberată regiunea Harkov. Avea 24 de ani.
La începutul lunii martie a acestui an am părăsit Kievul cu inima foarte grea. Mă îndreptam spre Franța, unde urma să asist la un simpozion de două zile dedicat Ucrainei. Nu am putut participa, așadar, la o importantă ceremonie care avea loc la Kiev. Prietena noastră, poeta Svitlana Povaliaeva, se afla în Maidan, piața centrală a capitalei, unde organiza o ceremonie de ultim omagiu adus fiului său cel mare, Vasil, care, la vârsta de 28 ani, a căzut pe câmpul de luptă. Fratele mai mic al acestuia, Roman, a fost ucis în bătălia din vara anului 2022, pe când era eliberată regiunea Harkov. Avea 24 de ani.
Am urcat în tren cu un nod în stomac. Îmi lăsasem acasă cei trei copii. Nu era prima oară de la începutul războiului când plecam pentru câteva zile în străinătate. De această dată eram însă copleșită de spaimă.
Știam că nu o să primesc nicio alertă pe telefon în cazul unei amenințări cu rachete balistice rusești. Aveam să fiu, timp de câteva zile, la 2 000 de kilometri de casă, fără să știu dacă fiicele mele sunt în siguranță. Era insuportabil.
Dacă sistemul de avertizare risca să nu funcționeze era pentru că Statele Unite întrerupseseră furnizarea de informații Ucrainei, inclusiv pentru detectarea timpurie a rachetelor balistice lansate de pe teritoriul rus. SUA suspendase și ajutorul militar, mergând până la blocarea echipamentelor deja trimise în Polonia.
Câteva zile mai târziu, m-am întors în Ucraina. Cât lipsisem, avuseseră loc negocieri între delegația ucraineană, cea americană și cea saudită. Ucraina era pregătită pentru o încetare totală și imediată a focului – dacă și Rusia era la fel de pregătită. Donald Trump era mulțumit. Transmiterea de informații americane a fost reluată, la fel ca și ajutorul militar convenit în timpul administrației Biden.
A dispărut însă încrederea. Odată trădat, este greu să te prefaci că totul este în ordine.
Oare și Europa are aceeași senzație de trădare? S-a sfârșit era cadrului de securitate oferit de NATO sub conducerea americană. Susținătorii mișcării MAGA ne întorc spatele. Ei încearcă să reducă la minimum prezența militară și umanitară în Europa, ajutând, în schimb, la ieșirea Rusiei, țară agresoare, din izolarea sa diplomatică și economică.
Trump vrea să obțină o încetare a focului în Ucraina cât mai repede și indiferent în ce condiții, pentru că nu dă importanță situației dificile a Ucrainei. El nu vrea decât să reducă la minimum costurile pentru bugetul SUA. SUA nu mai participă la reuniuni precum cele care au avut loc la baza militară Ramstein, iar pentru anul curent nu mai este planificată nicio altă asistență militară din partea SUA.
Obținerea păcii cu prețul înfrângerii Ucrainei nu afectează în niciun fel administrația SUA. Trimișii Steve Witkoff și Keith Kellogg au prezentat planuri de divizare a Ucrainei în două sau trei zone – o imagine în oglindă a situației Germaniei naziste de după război. Ca și cum Ucraina ar fi agresorul și ar fi pierdut războiul.
Europa este însă și ea amenințată. Dacă Trump intenționează să reducă trupele americane din Europa și cere din partea fiecărei țări membre a NATO o contribuție de 5 % din PIB la bugetul de apărare este pentru că el consideră că apărarea Europei este o problemă europeană.
Rusia stă și observă. Pentru Rusia, NATO fără conducere americană nu este nici forță de apărare, nici factor de descurajare. Cât ar dura crearea unei „Europe a apărării” capabile să își asigure singură propria securitate? Dacă această întrebare vi se pare prea abstractă, încercați să răspundeți la următoarea: cine dintre europeni va merge să apere țările baltice dacă Rusia lansează un atac după exercițiile militare pe care le-a efectuat în Belarus în septembrie 2025?
După ce a fost trădată de America, Europa are o alegere clară de făcut: să apere astăzi Ucraina ca și cum s-ar apăra pe sine sau să înfrunte mâine, pe propriul teritoriu, armata rusă. Lupta nu va fi ușoară, dar nimic nu este pierdut dinainte.
La sfârșitul lunii martie mi-a atras atenția un sondaj de opinie publică din Ucraina. Peste 80 % dintre ucraineni sunt pregătiți să continue lupta împotriva Rusiei, chiar și fără sprijin din partea SUA.
Rămâne de văzut câți europeni vor fi alături de noi.
După trădarea comisă de Statele Unite, este limpede că Europa are astăzi de ales între două opțiuni: fie să apere Ucraina, apărându-se astfel pe sine, fie să dea piept mâine cu armata rusă pe teritoriul său. Această luptă nu va fi ușoară, dar nicio luptă nu este pierdută înainte de a începe. Rămâne de văzut câți europeni vor fi alături de noi, scrie invitata noastră surpriză, jurnalista ucraineană Tetiana Ogarkova.
După trădarea comisă de Statele Unite, este limpede că Europa are astăzi de ales între două opțiuni: fie să apere Ucraina, apărându-se astfel pe sine, fie să dea piept mâine cu armata rusă pe teritoriul său. Această luptă nu va fi ușoară, dar nicio luptă nu este pierdută înainte de a începe. Rămâne de văzut câți europeni vor fi alături de noi, scrie invitata noastră surpriză, jurnalista ucraineană Tetiana Ogarkova.
Tetiana Ogarkova este jurnalistă și eseistă ucraineană, specialistă în literatură și locuiește în Kiev.Este coordonatoarea departamentului internațional din cadrul Ukrainian Crisis Media Center și coprezentatoare a podcastului „Explaining Ukraine”. Ea este, de asemenea, lector universitar la Universitatea Mohila din Kiev și doctor în litere la Universitatea Paris-XII Val-de-Marne.
Display date
1 year ago
Investiții și reforme pentru competitivitate și o uniune a piețelor de capital
Rezistența arhitecturii economice a Europei a fost pusă la încercare de crizele recente, iar greul cel mai mare a fost dus de oamenii obișnuiți. Avizul nostru intitulat Depășirea crizelor conține planul unei economii care protejează cetățenii și întreprinderile, în loc să îi expună turbulențelor economice.
Rezistența arhitecturii economice a Europei a fost pusă la încercare de crizele recente, iar greul cel mai mare a fost dus de oamenii obișnuiți. Avizul nostru intitulat Depășirea crizelor conține planul unei economii care protejează cetățenii și întreprinderile, în loc să îi expună turbulențelor economice.
Se disting trei imperative economice.
În primul rând, modul de efectuare a previziunilor economice trebuie să evolueze, trecând de la analiza retrospectivă la intervenția predictivă. Când dă năvală, inflația se simte mai întâi pe masa din bucătărie, nu pe tablourile de bord economice. Avem nevoie de sisteme avansate de detectare timpurie, cu ajutorul cărora blocajele din lanțurile de aprovizionare și anomaliile de repercutare a prețurilor să fie identificate înainte ca ele să se traducă în incapacitatea de a plăti factura la încălzire și a de cumpăra de mâncare. Gospodăriile cele mai vulnerabile la șocurile economice sunt tocmai gospodăriile cu cea mai redusă capacitate de a le absorbi – o realitate care necesită o cartografiere detaliată a vulnerabilităților pentru a se asigura o protecție specifică.
În al doilea rând, capacitatea bugetară trebuie să treacă de la un răspuns de urgență la o stabilizare integrată. NextGenerationEU a fost un instrument impresionant, dar improvizat. Dacă ar exista mecanisme permanente de stabilizare bugetară, care să fie supravegheate de societatea civilă, răspunsurile la criză ar proteja persoanele cel mai expuse riscurilor. Atunci când guvernanța economică ignoră efectele distributive, presiunea socială rezultată subminează însăși reziliența pe care încercăm să o creăm. Condiționalitățile sociale din finanțarea din partea UE nu ar trebui privite drept obstacole birocratice – ele ar putea garanta că creșterea economică înseamnă îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți.
În al treilea rând, integrarea pieței trebuie să se accelereze acolo unde contează cel mai mult pentru consumatori. Costurile energiei care le depășesc în mod semnificativ pe cele ale concurenților nu sunt doar indicatori macroeconomici, ci și facturi lunare care apasă asupra bugetelor gospodăriilor din toată Europa. Realizarea de investiții strategice în infrastructura transfrontalieră și integrarea pieței energiei nu sunt doar obiective economice abstracte, ci și un ajutor concret pentru familiile și întreprinderile care se confruntă cu probleme din cauza costului vieții.
O politică economică elaborată fără aportul societății civile este precum navigarea fără cunoștințe de la fața locului – posibilă în teorie, dar necugetată în practică. Politicile concepute cu participarea deplină a celor care le vor simți consecințele produc invariabil rezultate mai bune. Consultarea nu trebuie să fie o formalitate, ci un prilej de valorificare a inteligenței colective a societății civile organizate de-a lungul întregului ciclu de elaborare a politicilor.
Economia socială de piață competitivă a Europei trebuie modernizată, nu abandonată. Ideea că trebuie ales între competitivitate și protecția cetățenilor este promovată de persoanele cu o imaginație economică limitată. Pentru depășirea dificultăților care ne așteaptă, avem nevoie de creativitate instituțională, pentru ca reziliența economică și bunăstarea oamenilor să se afle în inima guvernanței economice a Europei.
Inițiativa cetățenească europeană – ICE – este cu adevărat unică: nicăieri în lume nu există un alt instrument prin care cetățenii să poată influența direct legislația. Instrumentul tot nu a primit însă recunoașterea pe care o merită, explică dna Daniela Vancic, responsabilă cu politicile europene și activitățile de susținere și promovare în cadrul Democracy International, care a expus trei idei care pot mări impactul ICE.
Inițiativa cetățenească europeană – ICE – este cu adevărat unică: nicăieri în lume nu există un alt instrument prin care cetățenii să poată influența direct legislația. Instrumentul tot nu a primit însă recunoașterea pe care o merită, explică dna Daniela Vancic, responsabilă cu politicile europene și activitățile de susținere și promovare în cadrul Democracy International, care a expus trei idei care pot mări impactul ICE.
Inițiativa cetățenească europeană (ICE) este unul dintre cele mai puternice instrumente democratice ale UE, imediat după alegerile europene. Implicând peste 20 de milioane de cetățeni în cei 13 ani de existență, ICE s-a dovedit a fi o platformă esențială pentru participare. În ciuda potențialului său, ICE se bucură însă rareori de o binemeritată recunoaștere.
Iată de ce contează ICE, precum și trei idei de mărire a impactului său.
Rolul ICE într-o lume polarizată
Prin ce este ICE un instrument cu adevărat unic? Nicăieri în lume nu există un instrument similar. ICE le oferă cetățenilor posibilitatea de a influența direct legislația, dacă aceștia găsesc susținere în cel puțin șapte state membre ale UE. Într-o epocă în care polarizarea politică devine tot mai pronunțată, ICE acționează ca punte vitală între cetățeni și factorii de decizie politică, favorizând colaborarea, construind legături și antrenând schimbări reale.
Menirea sa primară este să impulsioneze implicarea oamenilor în elaborarea politicilor. ICE aduce față în față grupuri diverse, suscită dezbaterea publică și dă glas oamenilor pe scena europeană. De exemplu, inițiativa My Voice, My Choice,care a adunat de curând peste un milion de semnături, a mobilizat o rețea de activiști, organizații și personalități publice (inclusiv personalități internaționale precum Barack Obama) și a generat o discuție mai amplă despre valorile fundamentale. Acest tip de mobilizare creează valoare durabilă atât pentru democrația în sine, cât și pentru cauza susținută.
Este vital să se acționeze la timp
ICE are un imens potențial democratic, pentru valorificarea căruia este esențial însă ca instituțiile UE să acționeze în timp util. Deși unele inițiative, cum ar fi campania End the Cage Age,au antrenat schimbări pozitive în politicile UE, se întâmplă des ca între momentul în care o inițiativă cetățenească europeană obține susținerea necesară din partea publicului și momentul în care ea se reflectă în legislație să treacă un timp considerabil. Astfel de situații pot fi frustrante atât pentru cetățeni, cât și pentru societatea civilă, riscând să le submineze încrederea în acest proces.
Pentru păstrarea dinamicii, UE ar trebui să aibă în vedere accelerarea ICE-urilor europene pentru care există o susținere publică masivă. Elaborarea legislației UE ia timp într-adevăr, însă atunci când o inițiativă cetățenească europeană se bucură de o susținere clară și largă din partea europenilor, ea ar trebui să beneficieze de o atenție deosebită. Cetățenii ar trebui să își poată vedea rapid ideile transformate în acțiune, pentru ca ICE să devină un catalizator al schimbării în timp util, precum și un instrument de influență.
Rolul organizațiilor societății civile în eforturile de reformă europeană
Organizațiile societății civile se află dintotdeauna în centrul ICE, mobilizând cetățenii și sensibilizând publicul cu privire la potențialul instrumentului. Încă de la început, organizații precum Democracy International au jucat un rol esențial în dezvoltarea și sprijinirea ICE. Rolul societății civile nu se oprește însă aici.
Aceste organizații trebuie să continue activitățile de promovare și susținere a reformelor cu potențial de consolidare a rolului de instrument democratic pe care îl are ICE. De exemplu, ar trebui să se poată recurge la ICE pentru propunerile de modificări ale tratatelor UE. O astfel de posibilitate este încă îndepărtată, dar impactul său asupra viitorului Europei ar putea fi unul considerabil. Discuțiile despre reforma tratatelor avansează și se acceptă tot mai mult ideea că UE are nevoie de un tratat care să țină seama de provocările și oportunitățile epocii noastre, fiind deci mai important decât oricând ca domeniul de aplicare al ICE să fie extins astfel încât cetățenii să fie admiși la masa negocierilor.
ICE ca sursă de inspirație pentru politici
ICE trebuie să aibă aspirații mai înalte. O posibilitate de valorificare a întregului potențial al instrumentului este să se recurgă la ICE-uri chiar dacă acestea nu îndeplinesc criteriile stabilite formal. Nu orice idee măreață va strânge un milion de semnături, ceea ce nu înseamnă însă că nu merită ca ea să fie luată în considerare. Desfășurarea unei campanii de ICE nu este o întreprindere ușoară, mai ales atunci când trebuie depuse eforturi transnaționale, multilingve și multinaționale. Se poate deci ca unele dintre cele mai bune idei să nu dispună de resursele necesare pentru a îndeplini cerințele ridicate prevăzute pentru reușita unei inițiative cetățenești europene.
De exemplu, inițiativa lansată în 2012 cu titlul Single Communication Tariff Act (Actul privind un tarif unic pentru telecomunicații) nu a avut succes, conform definiției standard, dar a servit drept sursă de inspirație pentru politica de roaming la prețurile de pe piața națională, care a intrat în vigoare cinci ani mai târziu, în beneficiul a milioane de europeni mobili care se pot bucura în prezent de roaming gratuit de date la nivel transfrontalier. Chiar și ICE-urile care nu obțin numărul de semnături necesar pot, așadar, să antreneze schimbări de politică. UE ar trebui să fie deschisă și să ia în considerare toate ideile prezentate de cetățeni, chiar și pe cele care nu ating pragul de un milion de semnături, și să se inspire din ele în viitoare acte legislative.
Principalele concluzii
ICE este un instrument extrem de valoros pentru consolidarea democrației în Europa, în special într-un moment în care valorile democratice sunt amenințate peste tot în lume. El le dă cetățenilor puterea de a-și urca ideile pe scena UE, mobilizând susținerea publicului și creând un impact semnificativ. Cum ICE nu mai este un copil, este momentul să ne gândim la modul în care putem amplifica acest instrument unic, pentru a crea o legătură mai puternică și mai directă între cetățeni și instituții.
Cu sprijinul continuu al societății civile, ICE poate contribui la construirea unei Uniuni Europene mai deschise la participare și mai prompte în răspuns, consolidându-i astfel poziția de susținătoare de frunte a democrației în lume.
Daniela Vanciceste responsabilă cu politicile europene și activitățile de susținere și promovare în cadrul Democracy International, unde promovează, din 2017, democrația participativă și directă. Are peste zece ani de experiență în procesele de participare a cetățenilor și este expertă recunoscută în domeniul inițiativei cetățenești europene. În 2022 a coeditat cartea „Complementary Democracy: The Art of Deliberative Listening”.
Inițiativa cetățenească europeană s-a dovedit a fi un instrument eficace pentru creșterea participării cetățenilor la viața politică a UE. Ea trebuie consolidată pentru a contracara riscul ca instituțiile UE să se rupă de cetățenii europeni.
Inițiativa cetățenească europeană s-a dovedit a fi un instrument eficace pentru creșterea participării cetățenilor la viața politică a UE. Ea trebuie consolidată pentru a contracara riscul ca instituțiile UE să se desprindă de cetățenii europeni.
Inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un mecanism participativ al UE, menit să consolideze democrația directă, permițând ca cel puțin un milion de cetățeni europeni (cu un număr minim specificat de cetățeni din cel puțin șapte state membre) să solicite Comisiei Europene să propună un act într-un domeniu în care statele membre au transferat competențe la nivelul UE.
Începând din 2012, când au fost lansate ICE, Comisia Europeană a înregistrat 119 inițiative, iar organizatorii acestora au strâns aproximativ 20 de milioane de semnături. Până în prezent, 11 inițiative au fost validate ca fiind de succes, iar 10 dintre acestea au primit deja un răspuns din partea Comisiei.
Ziua ICE, organizată în fiecare an de Comitetul Economic și Social European (CESE), este un forum și o platformă importantă, oferind un cadru organizatorilor și părților interesate înregistrate și viitoare ale ICE pentru a face schimb de informații și de experiență și a-și prezenta ICE și activitățile.
Anul acesta, Ziua ICE a avut loc în cadrul Săptămânii societății civile, la 18 martie.
„UE ar trebui să ia măsuri suplimentare în direcția democrației participative, pentru a completa structura sa reprezentativă. Inițiativa cetățenească europeană (ICE) este primul instrument de democrație participativă la nivel transnațional”, a declarat dl Laurențiu Plosceanu, vicepreședinte pentru comunicare al CESE.
Potrivit Ombudsmanului European, Teresa Anjinho, ICE este un instrument puternic, care, însă, nu și-a atins încă potențialul. „Trebuie să îmbunătățim comunicarea cu privire la scopurile și funcțiile sale. Trebuie intensificate campaniile de sensibilizare, astfel încât cetățenii să fie pe deplin informați cu privire la ceea ce poate și nu poate face o ICE și să acționeze în consecință. Pentru a păstra însemnătatea instrumentului ICE, este nevoie de transparență, onestitate și comunicare. Dacă eșuăm, încrederea în acest instrument se va nărui, și, odată cu ea, și încrederea în viitorul Uniunii noastre”, a declarat dna Anjinho.
În timpul manifestării „Ziua ICE”, au fost prezentate nouă inițiative ICE, inclusiv cele privind accesul la apă, securitatea alimentară, avortul, drepturile LGBTQ+, protejarea clădirilor existente împotriva demolării, protecția patrimoniului jocurilor video, un nou model de reducere a emisiilor, numit „Air-Quotas”, și noi standarde de sănătate pentru utilizarea în scopuri medicale a substanțelor psihedelice.
Răspunzând solicitărilor de a asigura finanțarea inițiativelor ICE, Adriana Mungiu, șefa echipei ICE din cadrul Secretariatului General al Comisiei, a îndemnat activiștii să nu aștepte soluții bugetare noi și deloc la îndemână, dedicate în mod exclusiv acestor inițiative. În schimb, ei ar trebui să utilizeze într-o mai mare măsură fondurile disponibile din actualul buget al UE, inclusiv în capitolele privind „Participarea cetățenilor”. (at)
