La rubrica „O întrebare adresată...”, dl Stoyan Tchoukanov, membru al CESE, a răspuns la întrebarea privind avizul său, care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din ianuarie. Întrebarea CESE: Sunteți raportor al avizului „Promovarea producției alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027”. Ce propune Comitetul în avizul său în ceea ce privește producția durabilă de alimente, în special cu privire la PAC după 2027?
La rubrica „O întrebare adresată...”, dl Stoyan Tchoukanov, membru al CESE, a răspuns la întrebarea privind avizul său, care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din ianuarie.
Întrebarea CESE: Sunteți raportor al avizului „Promovarea producției alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027”. Ce propune Comitetul în avizul său în ceea ce privește producția durabilă de alimente, în special cu privire la PAC după 2027?
UE a promovat întotdeauna intens integrarea economică cu restul lumii. Într-o lume pașnică guvernată de un sistem bazat pe norme, această strategie a făcut din Europa una dintre cele mai importante puteri comerciale mondiale și una dintre cele mai prospere regiuni.
UE a promovat întotdeauna intens integrarea economică cu restul lumii. Într-o lume pașnică guvernată de un sistem bazat pe norme, această strategie a făcut din Europa una dintre cele mai importante puteri comerciale mondiale și una dintre cele mai prospere regiuni.
Pandemia de COVID-19, urmată de invadarea Ucrainei de către Rusia, a modificat fundamental dinamica deschiderii și a integrării economice și a accelerat lupta de lungă durată pentru menținerea prosperității UE. Aceste evenimente disruptive au arătat cât este de important ca UE să devină mai rezilientă și mai capabilă să își protejeze eficient interesele strategice.
UE se pregătește să răspundă provocărilor care ar putea însemna o îndepărtare de la sistemul comercial multilateral, bazat pe norme, care a caracterizat epoca ulterioară celui de-al Doilea Război Mondial; în aceste condiții UE nu își poate permite ambiguități privind autonomia strategică.
Studiul desfășurat de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) se apleacă asupra acestor chestiuni complexe, explorează vulnerabilitățile Europei și emite o serie de recomandări privind modul de realizare a autonomiei strategice. Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Angajatori” și a fost elaborat de CEPS.
În UE, aproape 900 000 de oameni lipsiți de adăpost își petrec noaptea pe străzi sau în adăposturi. Numărul celor fără adăpost s-a dublat în ultimii 15 ani, motiv pentru care CESE solicită statelor membre și UE să ia măsuri.
În UE, aproape 900 000 de oameni lipsiți de adăpost își petrec noaptea pe străzi sau în adăposturi. Numărul celor fără adăpost s-a dublat în ultimii 15 ani, motiv pentru care CESE solicită statelor membre și UE să ia măsuri.
CESE invită la elaborarea unei strategii europene cuprinzătoare care să aibă în vedere situația acestor persoane și adoptarea rapidă a unor politici naționale eficace privind fenomenul, astfel încât să îl diminueze semnificativ până în 2030, deoarece el constituie una dintre cele mai severe forme de excluziune socială.
„Solicităm o strategie europeană privind persoanele fără adăpost care să țină seama pe deplin de Platforma europeană pentru combaterea fenomenului (EPOCH) și care să permită includerea politicilor naționale în semestrul european”, a declarat dna Maria del Carmen Barrera Chamorro, raportoare pentru avizul CESE pe tema „Cadrul UE pentru strategiile naționale privind persoanele fără adăpost”.
Strategia ar trebui să se întemeieze pe o recomandare a Consiliului, iar CESE solicită noii președinții belgiene a Consiliului UE să demareze lucrările la aceasta. De asemenea, el îndeamnă Comisia să nu amâne elaborarea unei noi propuneri de program de lucru multianual care să acopere întregul său viitor mandat.
„CESE nădăjduiește că lipsa de adăpost va rămâne o prioritate a UE în materie de politică socială în perioada de pregătire a alegerilor europene și ulterior. Avem nevoie de o reorientare strategică, trecând de la controlul lipsei de adăpost la eradicarea fenomenului până în 2030”, a declarat dl Ákos Topolánszky, coraportor al avizului.
CESE a pledat pentru promovarea activă a principiului „locuința pe primul loc”, ca modalitate esențială de rezolvare a problemei lipsei de adăpost pe termen lung. Din perspectiva acestui principiu, locuința nu înseamnă doar adăpost, ci și un instrument de reintegrare, oferind soluții pe termen lung în ceea ce privește cazarea fără a obliga, de exemplu, o persoană să dea dovezi că s-a străduit să-și îmbunătățească situația sau că are nevoie să primească ajutor.
Abordarea care pune accentul pe locuințe a fost deja consacrată prin Declarația de la Lisabona, semnată în 2021 de toate cele 27 de state membre ale UE, de instituțiile europene și de mai multe ONG-uri europene. Declarația reprezintă baza politică a EPOCH, iar semnatarii ei s-au angajat să coopereze cu privire la problema lipsei de adăpost la nivelul UE și să depună eforturi pentru rezolvarea ei până în 2030. Cu toate acestea, CESE subliniază în avizul său că, în ciuda strădaniilor de natură politică, nu se fac suficiente eforturi pentru a aborda fenomenul nici la nivel european, nici la cel național,
Finlanda fiind singura țară care a reușit să îl combată sistematic în ultimii 20 de ani. (ll)
Raportul anual pe 2023 privind progresele înregistrate al Agenției Europene de Mediu (AEM) nu a fost prea încurajator: este posibil ca UE să nu îndeplinească majoritatea obiectivelor până în 2030. În special, perspectivele privind amprenta consumului, nivelurile consumului de energie, producția circulară și agricultura ecologică sunt deosebit de dezastruoase, deși nici restul domeniilor – de la biodiversitate la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea – nu arată mai bine.
Raportul anual pe 2023 privind progresele înregistrate al Agenției Europene de Mediu (AEM) nu a fost prea încurajator: este posibil ca UE să nu îndeplinească majoritatea obiectivelor până în 2030. În special, perspectivele privind amprenta consumului, nivelurile consumului de energie, producția circulară și agricultura ecologică sunt deosebit de dezastruoase, deși nici restul domeniilor – de la biodiversitate la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea – nu arată mai bine.
Această imagine sumbră n-ar trebui să ne descurajeze, ci, mai degrabă, să ne motiveze: trebuie să acționăm. Nu este momentul nici pentru bune intenții timide (am avut destule în trecut, și iată unde am ajuns), nici să revenim la măsurile de austeritate. Principiile tranziției juste, bazate pe durabilitate economică, socială și a mediului, trebuie să fie integrate în fiecare politică a UE. În conformitate cu cel mai recent aviz al CESE pe această temă, aceasta implică adoptarea unei directive pentru o tranziție justă la nivelul UE pentru lumea muncii. Sarcina colosală care ne așteaptă nu va putea fi îndeplinită decât dacă toată lumea contribuie. Dacă costul tranziției se repercutează doar asupra persoanelor celor mai vulnerabile, așa cum se întâmplă de multe ori, populismul de extremă dreaptă va prospera. Și atunci când nici măcar reprezentanții acestuia nu vor pot nega efectele catastrofale ale schimbărilor climatice; va fi prea târziu.
CESE solicită ca domeniul de aplicare al propunerii Comisiei privind un card european pentru dizabilitate să fie extins pentru a acoperi șederile mai lungi pentru muncă sau studii, cu scopul de a asigura libera circulație a persoanelor cu handicap în UE.
CESE solicită ca domeniul de aplicare al propunerii Comisiei privind un card european pentru dizabilitate să fie extins pentru a acoperi șederile mai lungi pentru muncă sau studii, cu scopul de a asigura libera circulație a persoanelor cu handicap în UE.
CESE a salutat propunerea Comisiei cu privire la un card european pentru dizabilitate și un card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, ca fiind primul pas pentru a permite persoanelor cu handicap să circule liber în UE.
„Propunerea cu privire la cele două carduri va avea un impact asupra a peste 80 de milioane de europeni care au un handicap”, a declarat Ioannis Vardakastanis, raportor general al avizului CESE pe tema Cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, prezentat la 14 decembrie cu ocazia sesiunii plenare a CESE. „Acesta este un pas foarte important în direcția eliminării obstacolelor grave și a garantării faptului că persoanele cu handicap, indiferent dacă sunt cetățenii europeni sau resortisanți ai unor țări terțe care au reședința legală într-un stat membru, se pot bucura de principiul fundamental pe care se întemeiază Uniunea: libertatea de circulație. În viitor vor fi elaborate politici suplimentare pe această bază.”
Cu toate acestea, CESE a avertizat că propunerea nu elimină unele dintre obstacolele cele mai importante din calea liberei circulații a cetățenilor europeni cu dizabilități, ca de exemplu lipsa portabilității prestațiilor de securitate socială pentru persoanele cu dizabilități atunci când acestea se mută într-o altă țară din UE pentru muncă sau studii. În avizul său din proprie inițiativă, CESE solicită extinderea domeniului de aplicare al propunerii, astfel încât o persoană cu dizabilitate care se mută într-un alt stat membru pentru a munci sau a studia să poată utiliza cardurile, cu titlu temporar, pentru a continua să aibă acces la beneficii legate de politicile sociale sau de sistemele naționale de securitate socială.
În prezent, nu este cazul. Atunci când o persoană se mută dintr-un stat membru în altul, odată ce trece frontiera, își pierde drepturile la prestațiile legate de dizabilitate, până când dizabilitatea sa este reevaluată în noul stat membru.
Acest proces de reevaluare poate dura mai mult de un an, iar în această perioadă de tranziție persoana nu beneficiază de nicio formă de recunoaștere sau sprijin. „Solicităm extinderea domeniului de aplicare pentru a garanta că nu va exista niciun vid juridic și nicio suspendare a drepturilor în cursul acestei perioade în noua țară. Acest lucru va permite persoanelor cu handicap să trăiască cu demnitate încă de la început”, a declarat dl Vardakastanis. (ll)
Sunteți raportorul avizului pe tema „Promovarea producției alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027”. Care sunt propunerile formulate de Comitet în avizul său, în special în ceea ce privește PAC după 2027 din perspectiva unei producții alimentare durabile?
Sunteți raportorul avizului pe tema „Promovarea producției alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027”. Care sunt propunerile formulate de Comitet în avizul său, în special în ceea ce privește PAC după 2027 din perspectiva unei producții alimentare durabile?
Stoian Chukanov: PAC a permis Uniunii Europene să asigure aprovizionarea stabilă a populației sale tot mai numeroase cu alimente de calitate înaltă și îmbunătățită constant, menținând totodată un model de agricultură familială. În ultimii 65 de ani, politica a evoluat, dar există încă numeroase critici la adresa celor trei dimensiuni ale durabilității din cadrul noii versiuni, care a intrat în vigoare în 2021.
Dat fiind că ne confruntăm cu noi provocări, acum mai mult ca oricând, avem nevoie de un cadru de politici stabil pe termen lung, orientat către producția durabilă de alimente și către o autonomie strategică deschisă pentru Uniunea Europeană. Acest lucru ar trebui să meargă mână în mână cu protejarea diversității tipurilor de agricultură din UE și cu satisfacerea nevoilor societale și ecologice („bani publici pentru bunuri publice”), asigurând, în același timp, dezvoltarea rurală.
Politicile climatice și de mediu nu ar trebui considerate o povară în redresarea după criza actuală, ci – mai degrabă – o componentă a soluțiilor pe termen lung și a orientărilor pentru procesul decizional în viitor. Cea mai recentă reformă a consolidat principiul potrivit căruia fiecare hectar care beneficiază de sprijin trebuie, în schimb, să ofere servicii de mediu societății.
Cu toate acestea, o finanțare uniformă pe hectar nu reflectă realitatea ecologică sau un sprijin echitabil din punct de vedere social. Suntem de părere că următoarea PAC ar trebui să continue această abordare, înăsprind cerințele sociale și de mediu, care trebuie să fie recompensate și protejate în mod corespunzător de concurența neloială.
Prin urmare, plățile bazate pe suprafață ar trebui reorientate în sensul de a oferi stimulente, mai degrabă decât compensații, pentru serviciile care aduc beneficii, cu o perioadă de tranziție rezonabilă care poate depăși domeniul de aplicare al unui singur cadru financiar multianual (CFM).
Fermele familiale mici ar trebui să aibă posibilitatea de a alege să mențină un sprijin pentru venitul de bază calculat în funcție de plățile la suprafață și pe unitățile de muncă din cadrul exploatației, permițând statelor membre să definească criteriile în planurile strategice. Pentru a împiedica scăderea în continuare a numărului de ferme din UE din cauza lipsei reînnoirii generațiilor, trebuie luate măsuri pentru a promova sporirea veniturilor medii din agricultură, accesul la terenuri (prin granturi pentru investiții, credite preferențiale, legislație națională privind transferul de terenuri), condițiile favorabile pentru investiții în cadrul celui de-al doilea pilon (aducând fonduri private suplimentare), perfecționarea (fermierilor, lucrătorilor agricoli și consultanților), capacitarea femeilor, condițiile bune de muncă, îmbunătățirea perspectivelor pe termen lung pentru fermieri (pensii etc.) și atractivitatea generală a zonelor rurale.
PAC trebuie să contribuie la promovarea cererii din partea consumatorilor la nivelul UE pentru alimente mai sănătoase și mai sustenabile (produse ecologice, sezoniere, locale), să reducă risipa de alimente și să reglementeze piețele alimentare în vederea abordării financiarizării sectorului alimentar, care induce niveluri înalte de speculă, dat fiind că acest sector obține profituri uriașe în timp ce europenii se luptă să facă față creșterii prețurilor la alimente. Creșterea fulminantă a prețurilor la energie și riscurile de perturbare a alimentării cu energie și cu îngrășăminte fac parte din noua normalitate, iar PAC ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a include componente anticiclice și să asigure scheme de sprijin pentru investiții destinate îmbunătățirii producției și distribuției de energie din surse regenerabile la nivel local și la nivel de fermă în zonele rurale.
În avizul nostru, sugerăm Comisiei să ia în considerare posibilitatea de a consolida schemele de asigurări pentru parteneriatele public-privat – care au caracter voluntar în statele membre – în instrumentele PAC de după 2027, ca răspuns la consecințele condițiilor climatice extreme. În vederea alegerilor pentru Parlamentul European din 2024 și a viitoarei extinderi a UE, CESE consideră că acest aviz reprezintă o șansă de a cristaliza o serie de considerații/orientări/propuneri din partea societății civile organizate privind forma și direcția viitoare a PAC după 2027, cu scopul de a realiza o producție alimentară autonomă și durabilă, în cadrul unei politici alimentare mai cuprinzătoare. Scopul este de a contribui la propunerea Comisiei privind viitoarea PAC, evidențiind nevoile organizațiilor societății civile și așteptările societății.
Într-un aviz adoptat în sesiunea sa plenară, Comitetul Economic și Social European (CESE) propune o strategie de abordare a provocărilor socioeconomice cu care se confruntă insulele, regiunile montane și zonele slab populate din UE. CESE solicită ca acțiunile UE să fie întreprinse prin intermediul politicii de coeziune, subliniind necesitatea unor strategii adaptate, a unor date fiabile și a unor mecanisme specifice pentru o creștere durabilă.
Într-un aviz adoptat în sesiunea sa plenară, Comitetul Economic și Social European (CESE) propune o strategie de abordare a provocărilor socioeconomice cu care se confruntă insulele, regiunile montane și zonele slab populate din UE. CESE solicită ca acțiunile UE să fie întreprinse prin intermediul politicii de coeziune, subliniind necesitatea unor strategii adaptate, a unor date fiabile și a unor mecanisme specifice pentru o creștere durabilă.
Regiunile îndepărtate din UE, de la insule la regiuni montane și zone slab populate, trebuie să facă față unor provocări economice, sociale și de mediu care împiedică progresul lor. Insulele izolate se confruntă cu costuri ridicate din cauza izolării lor, în timp ce schimbările climatice prezintă riscuri pentru zonele montane. Populația în scădere din zonele slab populate are nevoie de strategii de creștere inovatoare. Raportorul CESE, Ioannis Vardakastanis, subliniază nevoia de abordări adaptate, care să recunoască caracteristicile specifice fiecărei regiuni. În avizul său, Comitetul pledează pentru o acțiune coerentă a UE, punând accentul pe solidaritatea regională pentru a preveni marginalizarea. CESE propune utilizarea temeiului juridic solid al politicii de coeziune a UE și recomandă, pentru a aborda provocările specifice, crearea de fonduri și pacte specifice, cum ar fi „Pactul insulelor” sau „Pactul privind zonele montane”, după modelul strategiilor de succes din zonele urbane și rurale. Soluțiile includ aspecte economice, sociale și de mediu, și implică măsuri diverse, de la reducerea costurilor operaționale până la stimularea creării de locuri de muncă și menținerea culturii locale. Un procesul decizional în cunoștință de cauză se bazează pe date exacte și pe consolidarea capacităților, precum și pe promovarea unui dialog activ între părțile interesate de la nivelurile UE, național și local pentru a elabora politici care să reflecte caracteristicile unice ale acestor regiuni în cadrul UE. (tk)
La 12 decembrie 2023, Biroul Comitetului Economic și Social European (CESE) a decis numirea dnei Isabelle Le Galo Flores în funcția de secretară generală a CESE.
La 12 decembrie 2023, Biroul Comitetului Economic și Social European (CESE) a decis numirea dnei Isabelle Le Galo Flores în funcția de secretară generală a CESE.
Dna Le Galo Flores are o diplomă de masterat în inginerie matematică, și a absolvit studii de comunicare, mass-media și relații internaționale. În cursul carierei sale, a deținut diverse funcții de conducere, cel mai recent fiind postul de directoare generală adjunctă pentru Spania la Fundația Daniel și Nina Carasso, unde s-a ocupat, printre altele, de sistemele alimentare durabile și cetățenia prin artă.
Poziția de secretar general al CESE este o funcție executivă, acesta oferind asistență și consiliere organelor statutare ale CESE și gestionând o forță de muncă de aproximativ 700 de angajați. Doamna Le Galo Flores și-a preluat mandatul la 16 ianuarie pentru o perioadă de cinci ani, urmându-l pe Gianluca Brunetti, care a părăsit postul la 31 decembrie 2023. (ehp)
Alegerile europene din iunie 2024 vor fi determinante pentru viitorul Europei, și, din acest motiv, CESE, în calitate de partener instituțional al societății civile, lansează prima sa Săptămână a societății civile.
Alegerile europene din iunie 2024 vor fi determinante pentru viitorul Europei, și, din acest motiv, CESE, în calitate de partener instituțional al societății civile, lansează prima sa Săptămână a societății civile.
Nu uitați să notați data în agendă!
Această manifestare emblematică va aduce laolaltă persoane de toate vârstele și de orice proveniență, inclusiv tineri, jurnaliști și reprezentanți ai instituțiilor UE, pentru o dezbatere animată pe teme importante pentru viața noastră cotidiană și pentru viitorul Europei.
Sub motto-ul „Să ne mobilizăm pentru democrație!”, vom dezbate despre amenințările și provocările pe care le implică salvgardarea valorilor democratice și vom identifica cu exactitate ce așteaptă societatea civilă de la viitorii lideri europeni. Recomandările noastre vor contribui la rezoluția CESE privind alegerile europene.
Săptămâna societății civile se va concentra asupra a cinci inițiative majore ale CESE:
Zilele societății civile: Organizațiile societății civile: un pilon al democrației și actori-cheie pentru depășirea provocărilor actuale
Ziua inițiativei cetățenești europene: Un punct de întâlnire comun pentru legislatori, activiști, cetățeni și actori ai societății civile la nivelul UE și la nivel național
Europa ta, părerea ta!: Apărarea democrației și pledoaria pentru Europa: prioritățile tineretului pentru următoarea legislatură a UE
Participă și tu și lasă-te inspirat de atelierele și dezbaterile noastre la nivel înalt moderate de experți. Fă-ți auzită vocea cu privire la chestiuni esențiale pentru noul ciclu legislativ european și intră în contact cu organizații ale societății civile și cu factori ai schimbării provenind din întreaga Europă!
Înscrierile la această manifestare vor începe în ianuarie 2024.
Sectorul financiar, în special sectorul bancar, joacă un rol esențial în creșterea competitivității economiei UE, deoarece exercită o influență considerabilă asupra finanțării și tranziției vitale către durabilitate. Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară, Comitetul Economic și Social European (CESE) distinge modalități esențiale de consolidare a acestui sector și a contribuției acestuia la autonomia strategică a UE și la obiectivele care vor înlesni realizarea acesteia.
Sectorul financiar, în special sectorul bancar, joacă un rol esențial în creșterea competitivității economiei UE, deoarece exercită o influență considerabilă asupra finanțării și tranziției vitale către durabilitate. Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară, Comitetul Economic și Social European (CESE) distinge modalități esențiale de consolidare a acestui sector și a contribuției acestuia la autonomia strategică a UE și la obiectivele care vor înlesni realizarea acesteia.
Un sistem financiar rezilient este o prioritate pentru transformarea economică a UE, însă provocările se persistă, în ciuda eforturilor de a include verificarea din perspectiva competitivității și de ajustare a reglementărilor prin REFIT. Raportorul CESE, Antonio García del Riego, subliniază că uniunea bancară și uniunea piețelor de capital incomplete sunt obstacole în calea unității pieței, ceea ce face ca băncile din UE să rămână în urma concurenților la nivel global. Acest aspect va trebui abordat prin evaluări aprofundate pentru a garanta un sector financiar competitiv și rezilient. Concurența loială este esențială pentru stabilitate și creștere, dar necesită cadre de reglementare mai solide care să protejeze diversitatea sectorului bancar. CESE subliniază rolul pe care îl joacă concurența loială în asigurarea stabilității și în atragerea investițiilor și solicită o abordare echilibrată a supravegherii, care să promoveze digitalizarea și durabilitatea pieței. Deși salută includerea de către UE a unei verificări din perspectiva competitivității în politicile viitoare, CESE subliniază că competitivitatea trebuie consolidată fără abateri de la standardele globale, cum ar fi Basel III. Alinierea acestei verificări la particularitățile sectorului financiar este esențială. Finalizarea uniunii piețelor de capital va contracara fragmentarea pieței, va consolida stabilitatea financiară și va încuraja integrarea. CESE subliniază că metodele de evaluare eficace, implicarea părților interesate în evaluările impactului și datele solide pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză sunt esențiale pentru progresul sectorului. (tk)
