Anul acesta, Comitetul Economic și Social European (CESE) va participa din nou la COP29, Conferința ONU privind schimbările climatice, ediția 2024, care va avea loc la Baku, capitala Azerbaidjanului.

CESE va fi reprezentat de Peter Schmidt, președintele Grupului ad-hoc privind COP, și de delegatul CESE pentru tineret la COP, Diandra Ní Bhuachalla. În cadrul conferinței, CESE va reitera mesajele din avizul său recent adoptat privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice și își va reitera apelurile pentru o tranziție favorabilă incluziunii și echitabilă, asigurându-se că acțiunile climatice nu sporesc inegalitățile sociale. CESE va promova, de asemenea, sistemele agroalimentare durabile, energia din surse regenerabile, eficiența energetică, tehnologiile ecologice și alinierea obiectivelor în materie de biodiversitate și de climă. Prin participarea la COP29, CESE urmărește să se asigure că vocea societății civile europene se face auzită și că rezultatele conferinței oferă soluții echilibrate și juste din punct de vedere social la criza climatică. (ks) 

Jurnaliștii cu handicap își pot desfășura activitatea la fel de bine și pot oferi, de asemenea, perspective diferite și noi. Atunci de ce atât de puțini dintre ei lucrează în mass-media? Lars Bosselmann, de la Uniunea Europeană a Nevăzătorilor, relatează despre subreprezentarea persoanelor cu handicap în sectorul mass-mediei și despre necesitatea de a pune capăt reprezentărilor stereotipe ale acestora în știri.

Toate democrațiile se bazează pe principii-cheie, iar unul dintre cele mai importante este libertatea presei. Această libertate contribuie la asigurarea transparenței acțiunilor liderilor politici în fața publicului. De asemenea, ne permite să accesăm informații fără ingerințe externe.

Cu toate acestea, există încă aspecte ale practicii mass-media care trebuie îmbunătățite, în special în ceea ce privește diversitatea. În ceea ce privește reprezentarea în mass-media sau acoperirea unor subiecte legate de diferite grupuri sociale, suntem încă departe de a fi egali.

Cifrele actuale arată că persoanele cu handicap nu sunt reprezentate în mod adecvat în rândul personalului ziarelor, al posturilor de radio și al posturilor de televiziune. Acest lucru este foarte îngrijorător, având în vedere că până la 16 % din populația lumii suferă de o anumită formă de handicap. În plus, astfel cum s-a subliniat într-un raport UNESCO, persoanele cu handicap se confruntă adesea și cu prejudecăți din cauza reprezentărilor stereotipe ale comunităților noastre în mass-media, în fața publicului de pe tot globul.

Pentru a schimba percepția publică a persoanelor cu handicap, trebuie să subliniem importanța prezenței acestora în redacțiile de știri și în procesele de creare de conținut.

Societatea trebuie să înțeleagă că sectorul mass-mediei nu se va dovedi pe deplin favorabil incluziunii până când persoanele cu handicap nu vor deveni parte a fluxurilor de lucru. În plus, subiectele legate de dizabilitate trebuie să facă obiectul unei abordări diferite: canalele mass-media ar trebui să recunoască faptul că persoanele cu handicap ar trebui să se bucure de drepturile lor în condiții de egalitate cu ceilalți. În plus, pe măsură ce formatele de conținut se schimbă în mod constant, avem nevoie de experți pentru a concepe aceste formate astfel încât să fie accesibile și favorabile incluziunii. 

În pofida faptului că comunitatea persoanelor cu handicap este subreprezentată în industria mass-media, putem încă să găsim exemple foarte motivante care arată că persoanele cu handicap pot excela în calitate de creatori de conținut.

Recent, în seria sa de podcasturi, Uniunea Europeană a Nevăzătorilor a difuzat un episod centrat pe Jocurile Paralimpice de la Paris din 2024. În acest episod, am vorbit cu Laetitia Bernard, jurnalistă franceză nevăzătoare care lucrează pentru Radio France. În afară de Jocurile Paralimpice din acest an, dna Bernard a acoperit deja edițiile din 2012 și 2016, de la Londra și, respectiv, Rio de Janeiro. În plus, s-a ocupat de Jocurile Paralimpice de iarnă de la Soci, în 2014, și de la Pyeongchang, în 2018.

„Evenimente precum Jocurile Paralimpice au un impact pozitiv în ceea ce privește eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor”, a subliniat dna Bernard în timpul interviului. „Chiar dacă un jurnalist are un handicap, el sau ea poate lucra eficient și poate chiar să descrie lucrurile în mod diferit”, a adăugat ea. Parcursul profesional al dnei Bernard, precum și reflecțiile sale pe această temă, ne arată că această dimensiune trebuie și ea abordată, pentru a construi o societate mai favorabilă incluziunii, egalitatea trebuind să se afle în centrul preocupărilor sectorului mass-media.

Lars Bosselmann este directorul executiv al Uniunii Europene a Nevăzătorilor (EBU).

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Acum că a fost dezvăluită componența noului colegiu al comisarilor, trebuie menționat cu voce tare că postul de comisar pentru drepturi sociale și locuri de muncă a fost desființat. În locul său, a fost acum creat un post de comisar pentru domeniul „Oameni, competențe și pregătire”. Utilizarea cuvântului „oameni” ridică numeroase întrebări. La urma urmei, majoritatea celorlalte portofolii nu ar trebui să se refere și ele la oameni? Discutabilă este și folosirea termenului „pregătire” în denumirea portofoliului, cu atât mai mult cu cât acest termen, încărcat de multe valențe, apare și în numele unui alt portofoliu al Comisiei.

Cu toate acestea, este vorba despre ceea ce lipsește și ceea ce a fost lăsat în urmă. Politica socială și ocuparea forței de muncă s-au estompat, în numele competitivității. Natura neclară și uneori pitorească a altor denumiri ale funcțiilor vorbește de la sine: de la implementare și simplificare la prosperitate și reziliență în domeniul apei sunt doar câteva dintre exemple în acest sens.

Un portofoliu pentru ocuparea forței de muncă și politica socială exista încă din anii 1970, dar a fost redenumit „Locuri de muncă și drepturi sociale” în 2019. Acesta a inclus politici-cheie, cum ar fi Pilonul european al drepturilor sociale și amplele sale inițiative. Locurile de muncă de calitate, egalitatea, dialogul social și condițiile de muncă și de viață rămân aspecte fundamentale pentru însăși supraviețuirea democrațiilor noastre.

Cu toate acestea, în loc de „ocuparea unui loc de muncă”, se vorbește acum despre „competențe”. Ideea că multe dintre problemele noastre actuale sunt create de lacunele în materie de competențe pare să fie acceptată pe scară largă în unele cercuri. Întreprinderile întâmpină dificultăți în a găsi forța de muncă calificată de care au nevoie. Și nu este surprinzător. Un loc de muncă la început de carieră presupune adeseori mai mulți ani de experiență profesională și nu sunt neobișnuite cerințe privind existența unui doctorat, competențe în diferite limbi străine și o listă lungă de certificări pentru competențele care ar putea fi dobândite la locul de muncă în doar câteva luni. În plus, foarte adesea, salariile oferite nu vor putea acoperi aproape deloc costurile de trai. Acest lucru este valabil și pentru posturile calificate, care beneficiază deja de un tratament mai bun.

Este extrem de îngrijorător, după cum afirmă adesea Comisia, să se observe această folosire aleatorie a jargonului, combinată cu o retorică în care predomină clar competitivitatea. Ea pare să sugereze că garantarea bunăstării, a unor locuri de muncă de calitate și a unor salarii decente este deja o misiune îndeplinită, și că în prezent singura problemă de rezolvat a rămas eliminarea lacunelor în materie de competențe. Cu toate acestea, aceste lacune par să se manifeste mai ales în noul colegiu al comisarilor, care nu este în măsură să înțeleagă situația actuală, să o pună în perspectivă și să ofere soluții realiste. Să sperăm că, dincolo de portofoliile inițiale și mergând mai în adânc, putem găsi propuneri solide de consolidare a drepturilor sociale și de muncă, a democrației și a luptei împotriva schimbărilor climatice.

Redactat de Sandra Parthie

Regulamentul privind IA este primul cadru juridic cuprinzător la nivel mondial care reglementează inteligența artificială.

Utilizarea IA se extinde și afectează numeroase aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De exemplu, influențează informațiile pe care persoanele le vizualizează online prin intermediul unor anunțuri publicitare direcționate. Dar, mai important, aceasta este utilizată în prezent în sectorul sănătății pentru a contribui la diagnosticarea și tratarea unor boli precum cancerul. În acest scop, aplicațiile de IA se bazează pe modele de IA de uz general, care trebuie să fie antrenate. Acestea trebuie să fie alimentate cu multe imagini, de exemplu, de celule canceroase, pentru a le putea recunoaște, în cele din urmă, în mod autonom.

Succesul acestui antrenament se bazează pe date – cantități enorme de date. Modul în care se realizează antrenamentul influențează calitatea rezultatelor modelului antrenat sau a aplicației de IA. Dacă acestea sunt alimentate cu date sau imagini greșite, vor confunda celulele sănătoase cu cele canceroase.

Îmbunătățirea asistenței medicale și sanitare este un exemplu convingător al motivului pentru care este necesar ca, în UE, să dispunem de capacitatea și infrastructura necesare pentru a dezvolta modele subiacente de IA de uz general, ceea va contribui pur și simplu la salvarea de vieți omenești.

În plus, IA de uz general reprezintă un factor de schimbare în procesele de producție și, de asemenea, pentru întreprinderi. Pentru ca economia Europei să rămână competitivă, trebuie să lăsăm loc pentru inovare în cadrul UE și să încurajăm antreprenorii și întreprinderile nou-înființate să își dezvolte ideile.

Desigur, există riscuri legate de IA și IA de uz general – de la deficiențe ale modelelor și erori ale aplicațiilor până la utilizarea pur și simplu în scopuri infracționale a tehnologiei. Astfel, UE trebuie, de asemenea, să dispună de expertiza necesară pentru a combate atacurile răuvoitoare și amenințările cibernetice, și trebuie să se poată baza pe infrastructuri comune existente în UE pentru a se asigura că, în termeni simpli, „luminile rămân aprinse”.

Toate cele de mai sus demonstrează importanța unei reglementări adecvate, care să se axeze pe calitatea datelor, a metodelor de antrenare și, în cele din urmă, a produsului final. Aceasta trebuie să se bazeze pe valori europene, cum ar fi transparența, sustenabilitatea, protecția datelor sau respectarea statului de drept. Din păcate, multe dintre evoluțiile majore în materie de IA de uz general sunt determinate de actori din afara jurisdicției UE. Prin urmare, UE trebuie să dezvolte capacitățile necesare pentru a asigura respectarea dispozițiilor sale de reglementare și a valorilor europene de către actorii din UE și din afara UE care își desfășoară activitatea pe piața noastră.

UE trebuie să reducă poziția dominantă pe piață a marilor întreprinderi digitale, adesea neeuropene, inclusiv prin mobilizarea instrumentelor politicii în domeniul concurenței. Autoritățile de concurență din UE trebuie să își valorifice capacitățile și să se asigure că așa-numiții „hyperscalers” (adică gestionarii de centre de date care oferă servicii scalabile de cloud computing) nu abuzează de poziția lor pe piață în contextul tranzacțiilor între întreprinderi (business-to-business, B2B) sau între întreprinderi și administrațiile publice (business-to-government, B2G).

Autoritățile publice pot sprijini furnizorii europeni de IA de uz general și de aplicații de IA prin achiziționarea produselor lor, demonstrând fiabilitatea lor și altor utilizatori și clienți. UE dispune de talentul, de cunoștințele tehnologice și de spiritul antreprenorial necesar pentru a crea o „IA fabricată în Europa”. Însă lipsa investițiilor, lipsa infrastructurii informatice relevante și fragmentarea continuă a pieței interne, care opresc extinderea, împiedică competitivitatea actorilor europeni din domeniul IA.

Având în vedere că cea de-a 16-a reuniune a Conferinței părților la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (COP16) se apropie, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită o abordare globală integrată pentru a aborda actuala criză a biodiversității.

Pe măsură ce tensiunile globale cresc, CESE îndeamnă guvernele să se concentreze asupra biodiversității ca soluție esențială la tripla criză planetară (schimbările climatice, pierderea biodiversității și deșertificarea). COP16 va fi un moment crucial pentru accelerarea eforturilor globale de protejare a ecosistemelor planetei noastre, a subliniat CESE în avizul său adoptat în septembrie.

„Fără biodiversitate, ecosistemele și economiile se vor prăbuși, deoarece peste jumătate din PIB-ul mondial și 40 % din locurile de muncă depind direct de natură”, a declarat Arnaud Schwartz, raportorul avizului.

CESE subliniază că biodiversitatea, fundamentul ecosistemelor, bunăstarea umană și economiile, trebuie să fie integrată în mai multe sectoare de politică, cum ar fi clima, agricultura și comerțul, și nu să fie tratată în mod izolat. De exemplu, acordurile comerciale ar trebui să promoveze durabilitatea, asigurându-se că bunurile și tehnologiile nu contribuie la defrișări și la distrugerea habitatelor.

De asemenea, este urgent să se asigure sprijin financiar pentru conservarea biodiversității. Doar finanțarea publică este insuficientă, astfel încât este nevoie de un amestec de mecanisme financiare inovatoare, publice și private.

CESE îndeamnă UE să sprijine țările din sudul global în ceea ce privește protejarea biodiversității și pledează pentru eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare biodiversității, în special a celor care promovează combustibilii fosili. Redirecționarea acestor subvenții către refacerea ecosistemelor ar putea aborda atât problema schimbărilor climatice, cât și pe cea a pierderii biodiversității prin soluții bazate pe natură, cum ar fi reîmpădurirea, agricultura durabilă și refacerea zonelor umede.

În plus, CESE a subliniat importanța abordării de tip „O singură sănătate”, care conectează sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului. Ecosistemele sănătoase oferă servicii critice, cum ar fi polenizarea, sechestrarea carbonului și filtrarea apei, toate acestea contribuind la bunăstarea oamenilor. Declinul biodiversității subminează reziliența ecosistemelor, sporind riscul de boli zoonotice, cum ar fi COVID-19.

CESE a solicitat, de asemenea, o mai mare implicare a tinerilor în procesul decizional. El a propus crearea unei funcții de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru generațiile viitoare, asigurându-se că sustenabilitatea și bunăstarea pe termen lung au întâietate față de câștigurile pe termen scurt. (ks) 

Am rugat-o pe Sandra Parthie, raportoarea avizului pe tema „Inteligența artificială de uz general: calea de urmat după Regulamentul privind inteligența artificială”, să ne vorbească despre acest regulament. Mai precis, de ce este atât de important să se garanteze că acest act legislativ este pus în aplicare în mod corespunzător în ceea ce privește modelele de IA de uz general și modul în care acestea sunt reglementate? Cum putem produce o IA competitivă în UE și de ce este important să facem acest lucru?

Redactat de Krzysztof Balon, raportorul avizului CESE pe tema „Promovarea solidarității intergeneraționale europene – către o abordare orizontală a UE”.

Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „Uniunea [...] promovează [...] solidaritatea între generații.”

Cu toate acestea, așa-numitul „ageism”, atitudinile negative față de anumite grupe de vârstă și tendințele demografice, combinate cu numeroase crize, generează o fractură în societățile europene și creează obstacole în calea unei incluziuni și a unei participări reale. Aceste probleme nu afectează doar generațiile mai în vârstă, ci vor sfârși prin a avea un impact și asupra generațiilor mai tinere actuale.

În același timp, dialogul intergenerațional și influențele pozitive asupra dezvoltării economice ar oferi răspunsuri durabile la exigențele diferitelor generații, consolidând democrația și coeziunea socială. Dialogul intergenerațional ar funcționa ca o formă de dialog civil.

Prin urmare, avem nevoie de o nouă abordare politică în materie de solidaritate între generații – aici și acum!

În consecință, CESE invită Comisia Europeană să publice o carte verde privind solidaritatea între generații. Aceasta ar trebui să includă propunerile menționate în avizul CESE pe tema „Promovarea solidarității intergeneraționale europene”, inclusiv cele legate de universul muncii, de sistemele de pensii și de serviciile de sănătate și de îngrijire. La rândul lor, statele membre sunt îndemnate să facă schimb de bune practici în aceste domenii. Pentru a sprijini aceste eforturi, solidaritatea între generații ar trebui să constituie unul dintre obiectivele regulamentelor privind Fondul social european pentru perioada 2027-2034.

Organizațiile societății civile și partenerii sociali joacă un rol esențial în planificarea și punerea în aplicare de politici specifice. CESE ar trebui să înființeze un Forum pentru solidaritate intergenerațională, care să ofere o platformă pentru schimbul de informații și de experiență și pentru formularea de noi idei, în strânsă cooperare cu organizațiile societății civile și cu alte părți interesate relevante. Cu participarea Comisiei Europene, forumul ar putea, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare și dezvoltarea abordării în materie de solidaritate intergenerațională în întreaga UE.

Organizațiile societății civile, persoanele fizice și întreprinderile private își pot înscrie acum proiectele non-profit pentru premiul CESE dedicat combaterii polarizării dăunătoare a societății europene

Comitetul Economic și Social European (CESE) a lansat de curând cea de-a 15-a ediție a Premiului pentru societatea civilă. Obiectivul specific al ediției din acest an este de a recompensa inițiativele și activitățile non-profit eficace, inovatoare și creative desfășurate în Uniunea Europeană, care combat polarizarea dăunătoare a societății europene.

Premiile, cu o valoare totală de 50 000 EUR, vor fi împărțite între maximum cinci câștigători. Termenul de depunere a candidaturilor este 7 noiembrie 2024, ora 10:00 (ora Bruxelles-ului). Ceremonia de decernare a premiului urmează să aibă loc în cadrul Săptămânii societății civile a CESE din martie 2025.

Candidaturile pot fi depuse de orice organizație a societății civile înregistrată oficial în UE și care acționează la nivel local, regional, național sau european. Premiul este deschis și persoanelor fizice care își au reședința în UE, precum și întreprinderilor înregistrate sau care își desfășoară activitatea în UE, cu condiția strictă ca proiectele lor să fie non-profit.

Inițiativele și proiectele trebuie să se desfășoare în UE pentru a fi eligibile. Ele trebuie să fi fost deja puse în aplicare sau să fie în curs de desfășurare. O descriere completă a condițiilor de participare și formularul de candidatură online sunt disponibile pe pagina web a Premiului CESE pentru societatea civilă.

Tipurile de activități și/sau inițiative propuse pentru premiu pot acoperi o gamă largă de subiecte, cum ar fi: identificarea factorilor determinanți individuali și colectivi ai polarizării dăunătoare; promovarea transparenței în ceea ce privește finanțarea organizațiilor; combaterea restrângerii pluralismului mass-mediei; promovarea libertății, diversității și independenței mass-mediei; și combaterea dezinformării și a știrilor false.

Scopul Premiului emblematic al CESE pentru societatea civilă este de a sensibiliza opinia publică cu privire la contribuția remarcabilă a societății civile la crearea unei identități și a unei cetățenii europene și la promovarea valorilor comune care consolidează integrarea europeană. În fiecare an, premiul se axează pe o temă diferită, deosebit de relevantă pentru UE. (lm) 

În urma numirii unui nou comisar european pentru democrație, justiție și statul de drept, Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat o acțiune mai fermă a UE în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale.

În cadrul sesiunii sale plenare din septembrie, CESE a găzduit o dezbatere privind democrația, care a prezentat idei privind un răspuns mai ferm al UE la încălcările statului de drept și la erodarea democrației, inclusiv anunțarea de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a creării unei platforme îndelung așteptate a societății civile.

CESE pledează pentru o astfel de platformă încă din 2016. Se preconizează că platforma va oferi societății civile o voce mai puternică în elaborarea politicilor UE, oferind organizațiilor spațiul de care au atâta nevoie pentru a putea colabora cu instituțiile UE și a contribui la orientarea deciziilor cu privire la aspecte-cheie, cum ar fi independența sistemului judiciar și libertățile democratice.

Joachim Herrmann, de la Direcția Justiție a Comisiei Europene, a prezentat cel mai recent raport privind statul de drept, subliniind faptul că acesta a fost extins la țările în curs de aderare la UE și impactul său asupra pieței unice.

Kevin Casas-Zamora, de la International IDEA, a apreciat eforturile UE, dar a avertizat cu privire la regresul democratic, solicitând o implicare mai puternică a societății civile și rapoarte mai detaliate privind statul de drept. Alexandrina Najmowicz, de la Forumul civic european, a solicitat recomandări mai clare și un sistem de alertă timpurie pentru a preveni erodarea pe mai departe a democrației.

În cursul dezbaterii, participanții au avertizat cu privire la acceptarea stării de fapt și au subliniat necesitatea de a aborda preocupările tot mai serioase privind autoritarismul, amenințările la adresa independenței sistemului judiciar și restrângerea spațiului civic. Jerzy Pomianowski, șeful Fondului European pentru Democrație, a avertizat că marginalizarea democrației în favoarea unor preocupări mai imediate, cum ar fi migrația și securitatea, ar putea avea consecințe și a solicitat ca 5 % din ajutorul pentru dezvoltare să fie alocat programelor democratice.

Dezbaterea CESE a evidențiat rolul indispensabil al societății civile în apărarea statului de drept, solicitând o implicare mai profundă a acesteia în procesul de elaborare a politicilor UE. Lansarea platformei societății civile, împreună cu un angajament reînnoit față de drepturile fundamentale, sunt esențiale pentru viitorul democrației în UE. (gb)

În cadrul sesiunii sale plenare din octombrie, CESE a adoptat rezoluția pe tema „Trasarea căii către o UE mai democratică: o rezoluție pentru următorul mandat legislativ”, elaborată de membrii săi, Christa Schweng, Cinzia Del Rio și Ioannis Vardakastanis.

Având în vedere actuala situație de crize multiple, CESE solicită noului Parlament European și noii Comisii Europene să valorifice diversitatea de interese reprezentate în cadrul CESE pentru a consolida Uniunea Europeană.

Noua legislatură ar trebui să vizeze consolidarea poziției UE pe plan internațional, abordarea problemelor din arhitectura sa instituțională, asigurarea unei ancorări solide pentru valorile comune ale Europei și orientarea economiei către un viitor durabil, construit în jurul unui model social avansat și favorabil incluziunii, ceea ce este vital pentru progres, unitate și competitivitate.

În rezoluție, CESE solicită instituțiilor UE să stabilească un concept de securitate articulat în jurul a șase puncte, bazat pe o Uniune care:

• își protejează cetățenii împotriva amenințărilor externe;
• îi protejează pe oameni împotriva riscurilor interne, în special a celor legate de sănătate, schimbări demografice și sărăcie, și care le oferă acces universal la protecție socială și bunăstare în întreaga Europă;
• garantează o economie socială de piață competitivă, construită pe ecosisteme care să asigure productivitate, inovare, locuri de muncă de calitate și ocuparea integrală a forței de muncă;
• creează o economie rezilientă în beneficiul tuturor;
• asigură dialogul și participarea partenerilor sociali, a societății civile organizate și a cetățenilor, pentru a face față provocărilor și schimbărilor profunde din prezent și din viitorul apropiat;
• protejează împotriva riscurilor actuale și viitoare cauzate de schimbările climatice, poluare și pierderea biodiversității.

Rezoluția este rezultatul primei ediții a Săptămânii societății civile organizate de CESE în martie 2024 pentru a sonda punctele de vedere ale europenilor de toate vârstele, ale partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile. (mp)