În 2025, avem o responsabilitate comună pentru a construi o Europă mai puternică

Odată cu intrarea în 2025, Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene subliniază nevoia unor acțiuni urgente și hotărâte în abordarea provocărilor complexe care stau la baza prezentului și viitorului Europei. În cadrul temei generale a securității, conducerea Poloniei promite să ne călăuzească de-a lungul acestui an esențial pentru reziliența, coeziunea și progresul UE.

Prioritățile prezentate de Președinția poloneză reflectă o abordare cuprinzătoare a securității în numeroasele sale dimensiuni. Prioritizarea securității interne, cu accent pe protejarea frontierelor și combaterea dezinformării, reprezintă răspunsul la necesitatea de a fi vigilenți în ce privește amenințările emergente. Securitatea externă se va concentra pe consolidarea capabilităților de apărare, pe încurajarea inovării și pe accelerarea eforturilor de extindere pentru a asigura stabilitatea în vecinătatea noastră. Între timp, securitatea economică, energetică, alimentară și sanitară va rămâne esențială pentru asigurarea independenței Europei și a bunăstării cetățenilor săi.

În cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE), suntem pregătiți să sprijinim pe deplin agenda Președinției, valorificând rolul nostru unic de voce a societății civile. CESE va contribui în mod activ la discuțiile privind modul de protejare a competitivității Europei, asigurându-se, în același timp, că nimeni nu este lăsat în urmă în tranzițiile cu care ne confruntăm – digitală, ecologică sau economică.

Anul acesta stă, de asemenea, sub semnul unei reînnoiri politice, odată cu începutul noului mandat al Comisiei Europene, prilej și nouă oportunitate de a modela cadrele de politică și de a pune în aplicare inițiative care răspund așteptărilor cetățenilor europeni. CESE își va asuma rolul care îi revine în sprijinirea acestui nou capitol, asigurându-se că perspectivele societății civile și ale partenerilor sociali se află în centrul procesului decizional al UE.

În perspectiva anului 2025, ne reamintim responsabilitatea comună de a construi o Europă mai puternică și mai favorabilă incluziunii. CESE va continua să pledeze pentru statul de drept, dezvoltarea durabilă și coeziunea socială, asigurându-se că contribuțiile societății civile modelează prioritățile agendei UE. Împreună cu Președinția poloneză, vom depune eforturi pentru a aborda provocările presante de astăzi, deschizând totodată calea către o Europă sigură, competitivă și unită pentru generațiile viitoare.

Oliver Röpke

Președintele CESE

Dreptul la locuință trebuie considerat un drept fundamental, care să garanteze o locuință decentă și durabilă pentru toți europenii, inclusiv pentru tineri și grupurile vulnerabile.

Acesta este apelul ferm lansat de participanții la Forumul CESE privind locuințele, care a avut loc pentru prima dată la 5 decembrie 2024, în cadrul sesiunii plenare a Comitetului. Dezbaterea care a avut loc cu această ocazie a adus laolaltă vorbitori importanți și a dus la adoptarea unui aviz pe această temă.

În urma numirii dlui Dan Jørgensen în funcția de comisar pentru energie și locuințe, președintele CESE, dl Oliver Röpke, a salutat decizia istorică de a crea un portofoliu specific privind locuințele în cadrul noii Comisii. Dl Röpke a declarat: „Locuința este un drept fundamental, nu un privilegiu, și nu putem accepta excluderea populațiilor vulnerabile de la această necesitate esențială. În contextul în care ne confruntăm cu o criză gravă a locuințelor care afectează aproape fiecare stat membru, subliniez nevoia urgentă de a se garanta că locuințele accesibile ca preț, durabile și decente devin o realitate pentru toți.”

Pledând pentru o nouă perspectivă care să considere locuințele o infrastructură vitală pentru societate, pe picior de egalitate cu sănătatea și educația, dl Bent Madsen, președintele Housing Europe, a afirmat: „Salutăm viziunea noului comisar pentru locuințe, care a afirmat că abordarea noastră ar trebui să se bazeze pe valori, norme și investiții. Suntem pregătiți, în calitate de cooperativă publică și furnizor de locuințe sociale, să arătăm modul în care se pot livra locuințele de care au nevoie cetățenii și societățile noastre.”

În avizul pe tema „Locuințe sociale decente, durabile și la prețuri accesibile în UE”, elaborat de dnii Thomas Kattnig și Rudolf Kolbe, CESE recunoaște că a existat o disfuncționalitate a pieței locuințelor. Aceasta trebuie abordată prin îmbunătățirea condițiilor-cadru, cum ar fi datele, coordonarea, procedurile de aprobare și normele de amenajare a teritoriului, prin instituirea dreptului fundamental la locuință, prin asigurarea unei finanțări suficiente, prin punerea în aplicare a abordării „locuința înainte de toate” pentru persoanele fără adăpost și prin concentrarea mai mare pe durabilitate și pe nevoile tinerilor. (mp)

Thomas Kattnig

Mărirea chiriilor, creșterea prețurilor proprietăților imobiliare și salariile care nu țin pasul cu inflația fac ca locuințele să fie inaccesibile pentru un număr tot mai mare de persoane. Criza locuințelor din UE este reală.

Această situație duce la creșterea costurilor asistenței medicale, la pierderi de productivitate, la daune aduse mediului și la consecințe economice negative datorate scăderii puterii de cumpărare.

În calitate de voce a societății civile organizate, CESE consideră că trebuie luate măsuri urgente pentru a remedia disfuncționalitățile pieței în sectorul locuințelor. Prin urmare, solicită Comisiei să colaboreze cu Parlamentul, cu statele membre și cu societatea civilă pentru a elabora un pachet cuprinzător de măsuri ale UE de stabilire a condițiilor-cadru și a dreptului la locuință, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu Carta drepturilor fundamentale.

Prin urmare, salutăm numirea unui comisar pentru energie și locuințe și anunțul că în următoarele 100 de zile va fi prezentat un plan european pentru locuințe la prețuri accesibile. Avem nevoie, printre altele, de un registru de transparență la nivelul UE pentru tranzacțiile imobiliare, de o coordonare mai raționalizată, de proceduri de autorizare mai eficiente, de o mai bună planificare a teritoriului, de terenuri accesibile pentru locuințe sociale, de mai multe investiții în renovare și în construcții ecologice, precum și de programul „Locuință înainte de toate”, pentru a oferi din nou persoanelor fără adăpost securitate și perspective. Solicităm ca locuința să fie recunoscută ca un drept fundamental și nu ca o marfă, prin consacrarea acesteia în legislația primară a UE.

În același timp, suntem de acord cu raportul Letta, potrivit căruia accesul la locuințele sociale trebuie să fie definit în sens mai larg în legislația privind ajutoarele de stat.

În plus, CESE solicită o creștere semnificativă a sprijinului financiar pentru locuințele sociale. În primul rând, investițiile publice în locuințele sociale trebuie excluse din domeniul de aplicare al normelor privind datoria din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. În al doilea rând, dezvoltatorii imobiliari și cooperativele non-profit, precum și municipalitățile, ar trebui să poată obține împrumuturi pe termen lung, fără dobândă, de la Banca Europeană de Investiții, fie direct, fie prin intermediul platformei de investiții planificate.

Închirierile de locuințe pe termen scurt, care reprezintă o problemă în numeroase mari orașe europene, reduc și mai mult volumul de locuințe disponibile. Pentru a aborda acest fenomen și pentru a le permite statelor membre să ia măsuri adecvate, este necesar ca UE să pună în aplicare un set de instrumente printre care să se numere impozitele pentru clădirile rezidențiale vacante și plafonarea chiriilor.

De asemenea, trebuie să se acorde o atenție deosebită a) satisfacerii nevoilor în materie de locuințe ale tinerilor prin programe specifice, cum ar fi „Locuință înainte de toate pentru tineret” (Housing First for Youth -HF4Y) și b) includerii persoanelor cu handicap.

Pentru a se asigura că locuințele nu sunt doar accesibile, ci și durabile, renovarea și reabilitarea clădirilor ar trebui să fie prioritare în raport cu construirea de noi clădiri. Pentru a înlesni renovarea clădirilor, solicităm o combinație de măsuri obligatorii și de măsuri de sprijin, astfel încât să se ia măsuri echitabile în domeniul climei. Sunt necesare instrumente de finanțare pentru a permite tuturor persoanelor să efectueze renovări termice și energetice, indiferent de situația lor financiară. În același timp, trebuie stabilite obligații pentru proprietari, în special pentru cei care își închiriază bunurile, cu scopul de a proteja chiriașii de creșterile excesive ale chiriilor datorate transferării costurilor de la proprietari la chiriași.

În cele din urmă, subliniem că criza locuințelor nu numai că afectează negativ calitatea vieții cetățenilor europeni, ci amenință și buna funcționare a pieței interne a UE. Prin urmare, este necesară o strategie a UE în domeniul locuințelor pentru a crește oferta de locuințe, a introduce măsuri de reducere a costurilor de construcție, a contribui la perfecționarea forței de muncă, a crește productivitatea și a îmbunătăți performanța de mediu a sectorului construcțiilor.

Pe măsură ce UE se îndreaptă către neutralitatea climatică, CESE solicită o tranziție echitabilă și incluzivă. Într-un aviz recent, CESE subliniază necesitatea unor eforturi coordonate pentru a se asigura că, atunci când se îndeplinesc obiective climatice ambițioase, nimeni nu este lăsat în urmă. Aceste recomandări se aliniază la prioritățile Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, abordând problema locurilor de muncă, a competențelor, a bunăstării sociale și a disparităților regionale.

CESE pledează pentru un pachet cuprinzător de politici pentru o tranziție justă, care să ofere flexibilitate statelor membre pentru a aborda propriile circumstanțe specifice. Evidențiind dialogul social și negocierile colective drept instrumente-cheie, CESE propune, de asemenea, cartografierea lacunelor în materie de competențe, programe de formare incluzive, planuri transparente de tranziție ale întreprinderilor, o mai bună consultare a lucrătorilor și integrarea principiilor tranziției juste în cadrele UE, cum ar fi Pilonul european al drepturilor sociale.

„Dorim ca tranziția justă să fie o poveste în care echitatea, reziliența și durabilitatea deschid calea către un viitor mai ecologic și mai favorabil incluziunii”, a declarat Dirk Bergrath, raportorul avizului.

Pentru a realiza ambițiile Europei în materie de climă – o reducere cu 75 % a emisiilor până în 2030 și zero emisii nete până în 2050 –, echitatea trebuie integrată în politici, se subliniază în acest aviz al CESE. Munca decentă, incluziunea socială și reducerea sărăciei sunt priorități esențiale când vine vorba despre sprijinul public și succesul Pactului verde european.

În plus, CESE subliniază sprijinul specific pentru regiunile afectate în mod disproporționat de tranziția verde. Cartografierea nevoilor regionale și a tranzițiilor sectoriale este esențială: Observatorul pentru o tranziție justă monitorizează progresele înregistrate și se asigură că nicio comunitate nu este trecută cu vederea.

Pentru a elimina deficitele de finanțare, este esențial să se extindă Fondul pentru o tranziție justă, să se mobilizeze investițiile private și să se alinieze instrumentele financiare ale UE. Condiționalitățile sociale și de mediu vor asigura o alocare echitabilă, cu accent pe formare și protecție pentru grupurile vulnerabile. (ks) 

Cel de-al 9-lea Forum european privind migrația, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) și de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene, s-a axat pe modul în care societatea civilă poate juca un rol-cheie în viitoarea punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, subliniind totodată activitatea directă a organizațiilor societății civile pe teren.

Forumul european privind migrația, care a avut loc la Bruxelles la sfârșitul lunii noiembrie, a adus în prim-plan Pactul privind migrația și azilul, care a intrat în vigoare în iunie 2024. Participanții au analizat viitoarea punere în aplicare a acestuia și modul în care societatea civilă poate contribui la sprijinirea și aplicarea pactului în mod uman. De asemenea, manifestarea a analizat mai îndeaproape noul mecanism permanent de solidaritate, creând legături mai strânse între procedurile de azil și de returnare, condiții de primire adecvate și Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea 2021-2027.

La începutul sesiunii de deschidere, comisara europeană pentru afaceri interne aflată la sfârșit de mandat, Ylva Johansson, a declarat: „Mă bucur că una dintre ultimele mele sarcini publice în calitate de comisară va fi să iau cuvântul la Forumul european privind migrația, o platformă foarte importantă care le permite organizațiilor societății civile, statelor membre ale UE și factorilor de decizie să abordeze provocările și oportunitățile legate de gestionarea migrației. Discuțiile noastre de-a lungul anilor au reprezentat întotdeauna o sursă de inspirație. Împreună, putem construi comunități mai puternice și mai reziliente, susținând valorile noastre și garantând că Europa rămâne un loc de refugiu și o oportunitate.”

Președintele CESE, Oliver Röpke, i-a mulțumit comisarei Johansson pentru angajamentul său de a reforma politica UE în domeniul migrației. „Trebuie să ne asigurăm că pactul privind migrația este pus în aplicare în modul cel mai uman și durabil posibil, iar singurul mod în care putem face acest lucru este să dăm ascultare organizațiilor societății civile de pe teren. Deși pactul a fost adoptat, misiunea este departe de a se fi încheiat – de fapt, se poate spune că adevărata muncă începe acum”, a avertizat el.

Forumul european privind migrația a fost înființat în 2015 ca o platformă de dialog între societatea civilă, instituții și autorități pe teme legate de migrație și de integrarea resortisanților din țări terțe. Acesta se reunește o dată pe an pentru a discuta cele mai recente evoluții în materie de politici și pentru a colecta și a face schimb de informații cu privire la modul în care politicile europene sunt puse în aplicare la nivel regional și local, pe teren.

În fiecare an, forumul se axează pe o temă diferită, aleasă pe baza contribuțiilor furnizate de organizațiile societății civile în timpul proceselor de consultare desfășurate în lunile premergătoare manifestării. Până în prezent, acesta a abordat subiecte precum rutele de migrație sigure, accesul migranților la drepturi și servicii și în UE, o piață europeană a forței de muncă mai favorabilă incluziunii pentru migranți și rolul tinerilor.

CESE a adoptat deja avize esențiale pe teme majore legate de migrație și azil, inclusiv pe tema instituirii Pactului privind migrația și azilul, a Regulamentului privind gestionarea azilului și migrației, a Pachetului „Uniunea securității”/Pachetului Schengen și a Planului de acțiune privind integrarea și incluziunea 2021-2027. De asemenea, în 2009, CESE a înființat un grup permanent privind imigrația și integrarea, care contribuie la concretizarea rolului CESE de facilitator între societatea civilă și instituțiile UE în materie de migrație, încercând totodată să promoveze dezvoltarea unei politici europene comune în materie de imigrație și integrare. (lm)

UE se confruntă cu o criză gravă a locuințelor, determinată de creșterea chiriilor, prețurile neaccesibile ale bunurilor imobile și salariile rămase în urma inflației.  Pentru a remedia eșecul pieței în sectorul locuințelor, CESE solicită acțiuni urgente și o strategie solidă a UE în domeniul locuințelor, scrie Thomas Kattnig, raportorul avizului CESE pe tema Locuințele sociale decente, durabile și la prețuri accesibile în UE.

Ediția din 2024 a Zilei europene a consumatorului a abordat tema „Provocări legate de apă: explorarea perspectivelor consumatorilor – Dezvoltarea Pactului albastru al UE. Evenimentul a subliniat necesitatea unei gospodăriri durabile a apei, a îmbunătățirii infrastructurii și a educației consumatorilor pentru a se asigura că apa rămâne accesibilă pentru toți europenii.

Astfel cum a rezultat în urma Zilei europene a consumatorului, organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE) la 9 decembrie, prețul apei urmează să crească cu 25 % până în 2030, iar UE va trebui să investească peste 250 miliarde EUR pentru a răspunde nevoilor Europei în materie de apă și pentru a construi o societate în care toată lumea să aibă acces la apă curată, la prețuri abordabile.

Apa devine o resursă limitată, chiar și în Europa: 30 % dintre europeni se confruntă cu stres hidric cel puțin o dată pe an. Aceasta înseamnă că consumatorii, care, în general, încă consideră că apa este o resursă inepuizabilă, vor trebui să își schimbe comportamentul pentru a o utiliza mai eficient, atât prin conștientizarea mai bună a amprentei lor de apă, cât și prin utilizarea unor tehnologii inteligente de economisire a apei.

Cu toate acestea, principalii poluatori ar trebui, de asemenea, să plătească prețul și să nu lase consumatorii să suporte cheltuielile lor ascunse.

Având în vedere că sunt necesari 15 000 de litri de apă pentru a produce doar un kilogram de carne și 8 000 de litri pentru a produce o pereche de blugi, marii consumatori de apă (cum ar fi industria prelucrătoare și, în special, agricultura, care reprezintă 72 % din totalul prelevărilor de apă) vor trebui, de asemenea, să suporte costul impactului lor asupra mediului și să investească în instalații de producție mai bune.

„Apa ar trebui considerată un element fundamental al viitoarelor inițiative politice emblematice ale Comisiei Europene. Am dori ca noua coaliție privind apa să fie lansată, pentru a contribui la punerea în aplicare a Pactului albastru european, iar în prezent, lucrăm la crearea Platformei părților interesate privind Pactul albastru european”, a declarat Milena Angelova, raportoarea avizului CESE pe tema „Consumul eficient de apă și sensibilizarea consumatorilor cu privire la amprenta lor de mediu în privința apei”. Ea a subliniat importanța Pactului albastru al UE ca inițiativă-cheie a CESE, o „instituție cu rol de pionier a UE” în ceea ce privește aspectele legate de apă.

În discursul său programatic, Gaetano Casale, directorul Biroului de legătură al IHE DELFT Institute for Water Education, a declarat că apa este încă subevaluată în Europa. În opinia sa, în prezent, este absolut esențial să se adopte o abordare durabilă a apei. El solicită o mai bună sensibilizare cu privire la costurile de mediu, la provocările cu care se confruntă populația mondială în creștere și la schimbările climatice.

„Aș fi bucuros dacă noi toți - cetățenii, guvernele, agențiile, oamenii de știință, industria și legiuitorii - am valorifica această ocazie unică și am face un mare salt înainte pentru a pregăti pentru viitor una dintre cele mai valoroase resurse de care dispunem, apa - din sol, din mare și din atmosferă”, a declarat Hildegard Bentele, raportoarea din umbră a Parlamentului European pentru Directiva-cadru privind apa. (ll)

În cadrul sesiunii sale plenare din 5 decembrie de la Bruxelles, CESE a organizat o dezbatere pentru a sărbători Ziua Internațională a Persoanelor cu Handicap și, totodată, spiritul olimpic. 

CESE a sărbătorit atât Ziua Internațională a Persoanelor cu Handicap, cât și spiritul olimpic, invitând personalități din lumea sportului paralimpic – inclusiv campionul paralimpic belgian Joachim Gérard.

În deschiderea sesiunii, președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „Această dezbatere subliniază necesitatea urgentă de a aborda decalajul în materie de ocupare a forței de muncă cu care se confruntă persoanele cu handicap. În pofida cadrelor juridice existente, mult prea multe persoane sunt excluse de pe piața forței de muncă din cauza obstacolelor persistente. CESE solicită să se ia măsuri pentru a crea locuri de muncă favorabile incluziunii, pentru a elimina obstacolele sistemice și pentru a asigura egalitatea de șanse pentru toți. O Europă cu adevărat favorabilă incluziunii nu trebuie să lase pe nimeni în urmă.”

Joachim Gérard, campion belgian de tenis în scaun cu rotile, a declarat în cadrul sesiunii plenare că, atunci când a început să joace tenis, a fost adesea întâmpinat cu reacții de surprindere, și chiar cu proteste, imputându-i-se că „strică terenul” cu scaunul său cu rotile. „În ultimii 10 ani, am înregistrat progrese uriașe în ceea ce privește rolul persoanelor cu mobilitate redusă în lumea sportului. Am participat la un număr mare de turnee de tenis de Grand Slam în întreaga lume și, grație acestor competiții și Jocurilor Paralimpice, am sentimentul că sunt din ce în ce mai acceptat ca sportiv de nivel înalt. Nu numai ca sportiv paralimpic, ci și ca sportiv de nivel înalt.”

Anne d’Ieteren, președinta Federației belgiene francofone pentru sportul persoanelor cu handicap (La Ligue Handisport Francophone), a subliniat că, în pofida succeselor mari demonstrate cu ocazia Jocurilor Paralimpice, există încă multe obstacole în viața de zi cu zi a persoanelor cu handicap. „Un număr semnificativ de instalații sportive le sunt încă inaccesibile, având spații de parcare inadecvate sau nefiind proiectate în mod corespunzător. Aceste probleme pot părea minore, dar efectul lor cumulativ poate exclude aceste persoane și descuraja participarea lor”, a precizat ea.

Aurel Laurențiu Plosceanu, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, le-a urat bun venit dlui Gérard și dnei d’Ieteren și a afirmat că „Prezența și palmaresul lor ne reamintesc cât de mult excelența atletică poate fi o sursă de inspirație pentru toți cei care se străduiesc să-și valorifice pe deplin potențialul, demonstrând totodată rolul esențial pe care îl joacă persoanele cu handicap în societatea noastră și, în special, în lumea sportivă”.

Christophe Lefèvre, președintele Grupului permanent privind drepturile persoanelor cu handicap din cadrul CESE, a pledat în favoarea instituirii unui mecanism european de accesibilitate dotat cu indicatori în materie, care să acopere domenii precum locuințele durabile, sportul, justiția și educația, în timp ce Pietro Vittorio Barbieri, membru al acestui grup permanent, a adăugat că „este esențial ca toate persoanele cu handicap care trăiesc în Europa să aibă acces la sport și educație, astfel încât să beneficiem cu toții de aceleași privilegii în cadrul societății”. (lm)

La 13 decembrie 2024, Comitetul Economic și Social European (CESE), Fondul European pentru Democrație (FED) și Clubul de presă din Belarus au organizat, în comun, un seminar privind rolul mass-mediei independente belaruse în promovarea unei societăți reziliente și democratice. Fiind singura sursă de informații pentru populația țării, mass-media independentă belarusă trebuie sprijinită financiar și implicată în parteneriate cu mass-media occidentală pentru a menține Belarus printre prioritățile actualității internaționale.

Participând la inițiativa „Zilele Belarusului” (9-13 decembrie 2024), organizată de Serviciul European de Acțiune Externă și de Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea a Comisiei, CESE și-a demonstrat angajamentul ferm față de un Belarus democratic, care respectă drepturile omului și libertatea de exprimare.

În deschiderea evenimentului, președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „Mass-media independentă reprezintă coloana vertebrală a unei societăți libere și democratice. Astăzi, ca parte a Zilelor Belarusului, ne reafirmăm solidaritatea cu poporul belarus și lupta curajoasă a acestuia împotriva dezinformării și a opresiunii”.

Directorul executiv al FED, Jerzy Pomianowski, a subliniat: „Rezultatul alegerilor din 26 ianuarie este deja prestabilit, iar regimul va încerca să intre într-o nouă etapă, să se legitimeze pe scena internațională și să facă uitată opresiunea. Totuși, mass-media belarusă independentă pare să reușească să mențină dialogul cu publicul său”.

Hanna Liubakova, jurnalistă independentă aflată în exil, care a fost condamnată în lipsă la 10 ani de închisoare pe baza a patru acuzații penale, își exprimă bucuria că poporul belarus este motivat să rămână informat și să aibă acces la mass-media independentă, subliniind că 50 % din traficul de pe site-urile web belaruse gestionate din străinătate este generat de cititori din țară. Ea a confirmat că până la 90 % din publicul platformei de comunicare socială se află în Belarus. „Mass-media independentă din Belarus este cel mai bun antidot împotriva propagandei lui Lukașenko și a Kremlinului”, a adăugat ea.

Natalia Belikova, care lucrează pentru Clubul de presă din Belarus, a declarat că scopul urmărit de guvern cu noua campanie de propagandă este de a redefini sensul alegerilor, încercând să creeze un sentiment de unitate între cetățeni și încurajându-i să dea dovadă de patriotism. „Prin astfel de tactici se încearcă schimbarea percepției întregii populații cu privire la ce este democrația”, a declarat dna Belikova.

Seminarul s-a încheiat cu proiecția filmului artistic Under the Grey Sky („Sub cerul de plumb”), inspirat de povestea adevărată a lui Katsyaryna Andreeva, jurnalistă belarusă aflată în închisoare, la care a participat și regizoarea filmului, Mara Tamkovich. (mt)

La sesiunea sa plenară din decembrie, CESE a găzduit o dezbatere privind democrația în Africa cu reprezentanți ai Consiliului Economic și Cultural al Uniunii Africane (ECOSOCC al UA). Ambele părți au convenit că societatea civilă este forța motrice a unui parteneriat UE-Africa de succes, bazat pe egalitate, care promovează dialogul civil și social.

În cadrul dezbaterii în plen a fost adoptat, de asemenea, avizul „Democrația în Africa – situația actuală și perspective viitoare”. Ce rol poate juca CESE?. Cu această ocazie, CESE și-a reiterat angajamentul de a consolida parteneriatul strategic cu Uniunea Africană, sprijinind inițiativa privind o întreprindere comună care să promoveze valorile democrației, ale dialogului incluziv și ale dezvoltării durabile. La începutul acestui an, CESE și ECOSCOCC UA au semnat un memorandum de înțelegere.

Adresându-se plenului în numele președintelui în exercițiu al ECOSOCC,Khalid Boudali, dl Kyeretwie Osei, șef pentru programe din cadrul Uniunii Africane a ECOSOCC, a declarat: „Jucăm un rol important în consolidarea instituțiilor prin faptul că stabilizăm instituțiile democratice pe întregul continent, arătând că suntem în măsură să instituim o bună guvernanță prin eliminarea și reducerea corupției și prin crearea de spații pentru exprimarea cetățenilor, printre altele. Societatea civilă se află în centrul acestui obiectiv.”

Oliver Röpke, președintele CESE, a subliniat: „Cooperarea cu ECOSOCC a UA este esențială pentru promovarea rolului societății civile în Africa. Societatea civilă ar trebui să participe la procesul decizional și să abordeze și alte provocări, cum ar fi schimbările climatice, dezvoltarea durabilă și migrația”.

În avizul său, CESE abordează aceste provocări și consideră că, împreună cu reprezentanții recunoscuți ai platformelor societății civile africane, poate contribui la promovarea valorilor democratice și a drepturilor omului și la apărarea regimurilor democratice din Africa. 

Carlos Trindade, membru al CESE și raportor al avizului, menționează că abordarea europeană a dezvoltării democrației în Africa ar trebui să se bazeze pe o relație între egali, ținând seama de complexitatea continentului în ceea ce privește dezvoltarea economică, diversitatea și interesele geopolitice.

Sifa Chiyoge Buchekabiri, directoare regională și directoare generală a Alianței Cooperatiste Internaționale - Africa (ICA-Africa), a vorbit despre importanța capacitării femeilor în Africa. „Promovarea emancipării femeilor este esențială, deoarece femeile sunt adesea coloana vertebrală a gospodăriilor lor. Prin urmare, capacitarea femeilor nu reprezintă doar un ajutor individual, ci un atu pentru întreaga comunitate”.