Asumarea extinderii: Un angajamentpentruviitorul Europei
Extinderea și integrarea țărilor candidate în Uniunea Europeană nu este o simplă extindere, ci o investiție geostrategică în promovarea păcii, a stabilității, a securității și a dezvoltării socioeconomice, consolidând structura democratică a continentului nostru. Prin urmare, extinderea UE servește drept instrument puternic de diseminare și susținere a valorilor europene fundamentale.
Asumarea extinderii: Un angajament pentruviitorul Europei
Extinderea și integrarea țărilor candidate în Uniunea Europeană nu este o simplă extindere, ci o investiție geostrategică în promovarea păcii, a stabilității, a securității și a dezvoltării socioeconomice, consolidând structura democratică a continentului nostru. Prin urmare, extinderea UE servește drept instrument puternic de diseminare și susținere a valorilor europene fundamentale. Organismele noastre bilaterale instituite cu societăți civile din țările candidate sunt comitetele consultative mixte (CCM) și platformele societății civile (PSC), Inițiativa privind membrii din țări candidate la aderare (ECM) și extinderea vizitelor de țară privind statul de drept și drepturile fundamentale în statele candidate. Ele ilustrează angajamentul CESE de a aprofunda, dar și de a extinde Uniunea. Activitatea noastră arată că progresele în ceea ce privește reformele interne necesare pot și ar trebui să meargă mână în mână cu integrarea țărilor candidate. În pofida provocărilor care se mențin în mai multe țări candidate, aceste obstacole ar trebui să impulsioneze colaborarea noastră cu omologii din țările respective, mai degrabă decât să descurajeze progresele.
CESE a avut un rol esențial în extinderea UE, participând la reuniunea ministerială a partenerilor din Balcanii de Vest de la Skopje și colaborând îndeaproape cu liderii mai multor țări candidate. Activitățile noastre urmăresc să evalueze gradul de pregătire a țărilor candidate pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga și să reitereze angajamentul nostru față de un dialog incluziv și echitabil cu toți membrii CESE, inclusiv, bineînțeles, cu membrii din țările candidate la aderare. Acesta este motivul pentru care sunt mândru să spun că inițiativa ECM, lansată în luna februarie a acestui an în prezența prim-ministrului albanez Edi Rama și a prim-ministrului muntenegrean Milojko Spajić, este o piatră de temelie a manifestului președinției mele.
Prin includerea activă a membrilor din țările candidate la aderare, Comitetul se poziționează ca lider în rândul instituțiilor UE în ceea ce privește integrarea treptată a țărilor candidate la aderarea la UE. Impactul acestei inițiative este tangibil și din ce în ce mai recunoscut în țările candidate și în UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul pentru extindere, Oliver Várhelyi, sprijinind cu fermitate proiectul. Această inițiativă urmărește nu numai să aducă beneficii imediate, ci și să construiască o bază solidă pentru aspirațiile pe termen lung ale țărilor candidate, ale cetățenilor acestora și ale societăților lor civile dinamice. Ea permite societății civile din aceste națiuni să se implice direct în procesul decizional al UE, menținând dinamica reformelor necesare. În total, 146 de membri din țările candidate la aderare s-au implicat activ în avize pe teme legate de extindere, cum ar fi politica de coeziune a UE, piața unică, sustenabilitatea sectorului agroalimentar și deficitul de competențe.
CCM-urile și PSC-urile reprezintă o platformă esențială pentru dialogul între diferitele părți interesate, garantând că toate vocile sunt auzite în timpul procesului decizional. În prezent, există CCM-uri cu Muntenegru, Serbia și Turcia, iar CSP există în special în Ucraina și Moldova. Se preconizează că CCM cu Macedonia de Nord își va relua lucrările de îndată ce se va deschide primul grup tematic de negocieri, în timp ce înființarea unui nou comitet pentru Albania a progresat considerabil. Viitorul forum al societății civile la nivel înalt dedicat extinderii, care va avea loc la 24 octombrie, odată cu sesiunea plenară a CESE, va consolida și mai mult acest angajament. Organizat în comun cu Comisia, acesta va reuni membri ai CESE, aproximativ o sută de reprezentanți ai ECM, statele membre și oamenii politici de frunte din țările candidate, pentru a analiza valoarea dialogului civil și social pentru o extindere reușită a UE. El va evidenția rolul dialogului social în promovarea eforturilor de aderare, în optimizarea tranziției verzi și a celei digitale și în susținerea valorilor fundamentale ale UE.
Ca punct de acces pentru societatea civilă, CESE este dedicat capacitării și asumării vocilor care se exprimă în favoarea libertății, democrației și prosperității socioeconomice – promovând, în cele din urmă, o integrare mai strânsă în statele candidate și în UE. Împreună, construim un viitor mai strălucitor pentru Europa – unul favorabil incluziunii, prosper și în unitate. Angajamentul Comitetului față de extindere este de neclintit, iar acțiunile noastre reprezintă o dovadă a convingerii pe care o avem într-o Europă mai integrată și mai rezilientă în ansamblu.
Invitata noastră surpriză este dr. Alexandra Borchardt, vorbitoare principală la seminarul CESE pe tema „Conectarea UE” din 2024. Autoare principală a reportajului de știri al Uniunii Europene de Radio și Televiziune 2024 privind efectele IA asupra jurnalismului, ea analizează perspectivele unui jurnalism responsabil în urma evoluției rapide a IA generative. În timp ce unii actori din sectorul mass-mediei au luat deja drept bune promisiunile IA generative, riscurile pe care le prezintă aceasta sunt considerabile, dar la fel sunt și oportunitățile.
Invitata noastră surpriză este dr. Alexandra Borchardt, vorbitoare principală la seminarul CESE pe tema „Conectarea UE” din 2024. Autoare principală a reportajului de știri al Uniunii Europene de Radio și Televiziune 2024 privind efectele IA asupra jurnalismului, ea analizează perspectivele unui jurnalism responsabil în urma evoluției rapide a IA generative. În timp ce unii actori din sectorul mass-mediei au luat deja drept bune promisiunile IA generative, riscurile pe care le prezintă aceasta sunt considerabile, dar la fel sunt și oportunitățile.
Dr. Borchardt este jurnalistă principală, consilieră independentă, profesoară universitară și cercetătoare în domeniul mass-mediei, cu peste 25 de ani de experiență în redacții, timp de 15 ani ocupând funcții de conducere. În ultimii cinci ani, ea a sprijinit 26 de editori europeni în domeniul transformării digitale, în calitate de formatoare pentru programul „Table Stakes Europe” al Asociației Mondiale a Editorilor de Știri (WAN-IFRA). Puteți afla mai multe despre activitatea saaici.
În rubrica noastră intitulată „Scurt și la obiect”, raportorul avizului CESE pe tema Crearea unei inițiative emblematice europene de promovare a sănătății, Alain Coheur, recomandă ca aspectele legate de sănătate să devină o temă prioritară pentru viitoarea Comisie Europeană. El subliniază caracterul unificator al inițiativei emblematice europene de promovare a sănătății, care ar urma să demonstreze solidaritatea europeană prin consolidarea sistemelor de sănătate și protejarea UE împotriva viitoarelor crize.
În rubrica noastră intitulată „Scurt și la obiect”, raportorul avizului CESE pe tema Crearea unei inițiative emblematice europene de promovare a sănătății, Alain Coheur, recomandă ca aspectele legate de sănătate să devină o temă prioritară pentru viitoarea Comisie Europeană. El subliniază caracterul unificator al inițiativei emblematice europene de promovare a sănătății, care ar urma să demonstreze solidaritatea europeană prin consolidarea sistemelor de sănătate și protejarea UE împotriva viitoarelor crize.
La 4 octombrie, Grupul ad-hoc al CESE privind inițiativa cetățenească europeană (AHG ICE) a organizat la Zagreb o dezbatere pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația”. Obiectivul urmărit a fost ca membrii grupului ad-hoc să dialogheze cu părțile interesate de la nivel local pentru a face schimb de experiențe, opinii și idei. Participanții la dezbatere au abordat în special vizibilitatea inițiativei cetățenești europene (ICE) și sensibilizarea cu privire la aceasta în Croația, precum și învățămintele desprinse și cele mai bune practici identificate până în prezent. ICE este un instrument care le permite cetățenilor Uniunii Europene să influențeze în mod direct politica UE prin propunerea de noi acte legislative.
La 4 octombrie, Grupul ad-hoc al CESE privind inițiativa cetățenească europeană (AHG ICE) a organizat la Zagreb o dezbatere pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația”. Obiectivul urmărit a fost ca membrii grupului ad-hoc să dialogheze cu părțile interesate de la nivel local pentru a face schimb de experiențe, opinii și idei. Participanții la dezbatere au abordat în special vizibilitatea inițiativei cetățenești europene (ICE) și sensibilizarea cu privire la aceasta în Croația, precum și învățămintele desprinse și cele mai bune practici identificate până în prezent. ICE este un instrument care le permite cetățenilor Uniunii Europene să influențeze în mod direct politica UE prin propunerea de noi acte legislative.
Dezbaterea de la Zagreb pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația” a fost prima manifestare de acest fel organizată de grupul ad-hoc în afara Bruxelles-ului. În cadrul acestei dezbateri, găzduită de Camera de Comerț și Meserii din Croația, membrii grupului ad-hoc al CESE au avut plăcerea de a-i găzdui pe Margareta Mađerić, secretară de stat în cadrul Ministerului Muncii, Dino Zorić, din partea Ministerului Justiției, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Forumului ICE, și numeroși participanți care au reprezentat centrele Europe Direct, universități, autorități locale și consilii economice și sociale naționale, precum și ambasadori ai ICE în Croația,organizatori ai ICE, studenți și alte părți interesate din cadrul ICE.
Dezbaterea a fost urmată, în cursul după-amiezii, de o ședință ordinară a Grupului ad-hoc privind ICE și de o plimbare în centrul orașului Zagreb, în cursul căreia membrii grupului ad-hoc au întâlnit cetățeni croați, cărora le-au înmânat bine-cunoscutul Pașaport pentru democrație europeană al CESE.
Prin programul său de lucru pentru perioada 2023-2025, grupul ad-hoc își propune să sporească și mai mult participarea activă a CESE la procesul inițiativei cetățenești europene. Grupul ad-hoc intenționează să organizeze și alte ședințe în afara Bruxelles-ului, deoarece acestea oferă o bună ocazie de a dezbate cu părțile interesate de la nivel local din domeniul ICE și de crește gradul de conștientizare la nivel național și local cu privire la ICE.
Prezidat în prezent de dna Violeta Jelić, membră a CESE, Grupul ad-hoc privind ICE a fost înființat în 2013 pentru a oferi orientări politice cu privire la ICE și pentru a monitoriza evoluțiile din acest domeniu.
Introdusă prin intermediul Tratatului de la Lisabona, inițiativa cetățenească europeană a fost creată în 2012, constituind astfel primul instrument al democrației participative la nivel transnațional. Aceasta permite ca cel puțin un milion de cetățeni ai UE din cel puțin șapte state membre să solicite Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă și constituie, prin urmare, cel mai apropiat echivalent al unei inițiative legislative cetățenești.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a jucat un rol foarte activ în dezvoltarea și promovarea inițiativei cetățenești europene încă de la început. (ep)
În perioada 2-4 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor (CoR) au găzduit Luna europeană a securității cibernetice (ECSM), la Bruxelles. Evenimentul a reunit vorbitori de vârf din partea instituțiilor UE, a guvernelor regionale și a societății civile care au abordat provocările peisajului cibernetic aflat în prezent în schimbare rapidă.
În perioada 2-4 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor (CoR) au găzduit Luna europeană a securității cibernetice (ECSM), la Bruxelles. Evenimentul a reunit vorbitori de vârf din partea instituțiilor UE, a guvernelor regionale și a societății civile care au abordat provocările peisajului cibernetic aflat în prezent în schimbare rapidă.
Cea de a 12-a ediție a ECSM s-a axat pe ingineria socială, o amenințare din ce în ce mai mare care urmărește comportamentul uman pentru a obține acces neautorizat la informații și servicii, încălcând astfel securitatea.
Principalele concluzii ale manifestării din acest an sunt:
Noul regulament privind securitatea cibernetică stabilește o bază de referință comună pentru instituțiile UE și statele membre.
Evaluările periodice ale riscurilor sunt esențiale pentru identificarea vulnerabilităților și prioritizarea strategiilor de atenuare.
Amenințările emergente, cum ar fi atacurile bazate pe IA și pe calculul cuantic, necesită contramăsuri inovatoare.
Autoritățile regionale joacă un rol esențial în sprijinirea entităților locale prin schimbul de cunoștințe, asistență tehnică și programe de formare adaptate.
Atacurile de inginerie socială bazate pe IA sunt în creștere, iar contracararea lor necesită o abordare multidimensională și colaborativă.
Puteți găsi mai multe informații despre manifestare aici. (lp)
Inițiativa Hannah Arendt s-a numărat printre programele prezentate în cadrul ediției din 2024 a seminarului „Connecting EU” al CESE consacrat jurnalismului. Este vorba despre o rețea de organizații ale societății civile care sprijină și protejează jurnaliștii care își desfășoară activitatea în condiții de presiune extremă și sunt supuși cenzurii, hărțuirii și persecuției. Acest program de protecție finanțat de guvernul federal german oferă un ajutor prețios jurnaliștilor din întreaga lume – de la Afganistan și Sudan până în Rusia și Ucraina – fie în țările lor de origine, fie în exil.
Inițiativa Hannah Arendt s-a numărat printre programele prezentate în cadrul ediției din 2024 a seminarului „Connecting EU” al CESE consacrat jurnalismului. Este vorba despre o rețea de organizații ale societății civile care sprijină și protejează jurnaliștii care își desfășoară activitatea în condiții de presiune extremă și sunt supuși cenzurii, hărțuirii și persecuției. Acest program de protecție finanțat de guvernul federal german oferă un ajutor prețios jurnaliștilor din întreaga lume – de la Afganistan și Sudan până în Rusia și Ucraina – fie în țările lor de origine, fie în exil.
Atunci când vocile critice sunt reduse la tăcere, jurnaliștii sunt încarcerați și toate canalele mass-media sunt constrânse să înceteze orice activitate, publicul nu mai are acces la informații independente. Or, astfel de informații sunt esențiale pentru a le permite cetățenilor să își formeze în mod independent opiniile și pentru ca democrația să funcționeze.
La doi ani de la lansarea inițiativei Hannah Arendt de către guvernul federal german, nu există mai puține motive de îngrijorare, ci, dimpotrivă, mai multe astfel de motive. Cel mai recent clasament mondial al libertății presei elaborat de Reporteri fără Frontiere (RSF) arată că condițiile în care își desfășoară activitatea profesioniștii din domeniul mass-mediei s-au înrăutățit la nivel mondial. Numărul țărilor – 36 în total – clasate în categoria inferioară (în care situația este clasificată drept „foarte gravă”) nu a făcut decât să crească în ultimii zece ani. Jurnaliștii din mai multe țări clasate în această categorie, inclusiv Rusia, Afganistan și Sudan, sunt sprijiniți de mai multe proiecte desfășurate de organizațiile partenere ale inițiativei Hannah Arendt.
Datorită acestei inițiative – un program de protecție finanțat de Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Germania și de Comisara Guvernului Federal pentru Cultură și Mass-media – lucrătorii din mass-media pot primi numeroase tipuri de ajutor, fie în țara lor de origine, fie în exil. Uneori, ajutorul este posibil chiar și în cazul în care, la prima vedere, pare imposibil. De exemplu, un proiect din cadrul inițiativei sprijină femeile jurnaliste din Afganistan: acestea beneficiază de formare în materie de securitate, de burse și de mentorat în limba maternă. De la preluarea puterii de către talibani în 2021, un număr foarte mare de femei din mass-media și-au pierdut locul de muncă, ceea ce înseamnă că, în prezent, nu există aproape nicio femeie care lucrează la radio sau televiziune. De atunci, întregul sector a fost grav afectat.
Profesioniștii din domeniul mass-mediei din Rusia și din Sudan pot beneficia de inițiativa Hannah Arendt în țările învecinate țării lor. Au fost înființate centre speciale care să servească drept puncte de contact pentru lucrătorii din mass-media exilați, ele fiind gestionate sau sprijinite de partenerii inițiativei. Centrele de mass-media din exil și, în America Latină, Casa para el Periodismo Libre (un spațiu dedicat jurnaliștilor exilați) sunt, de asemenea, spații sigure care oferă consiliere psihologică și juridică. Aceste centre furnizează, de asemenea, formare continuă și reprezintă un punct de plecare pentru crearea de rețele între profesioniștii din domeniul mass-mediei care sunt persecutați în țările lor de origine din diverse motive.
O altă abordare urmată în cadrul inițiativei Hannah Arendt constă în reconstruirea unor structuri editoriale durabile în exil. Este vorba despre garantarea faptului că cetățenii din țările totalitare de origine ale jurnaliștilor continuă să aibă acces la informații independente.
Afganistanul, Rusia și Sudanul nu sunt singurele țări ai căror jurnaliști beneficiază de sprijin. Domeniul de aplicare al inițiativei este, în esență, mondial, iar aceasta poate răspunde în mod flexibil la înrăutățirea situației în materie de securitate într-o anumită țară. În prezent, se acordă sprijin în principal profesioniștilor din domeniul mass-mediei din Belarus, America Centrală, Myanmar, Africa de Nord și Ucraina. În acest sens, Ucraina reprezintă un caz aparte, deoarece scopul proiectului care privește această țară este de a garanta posibilitatea de a relata evoluția situației războiului aflat în curs. Acest lucru necesită asistență materială și tehnică, precum și formare și asigurare specifice pentru operațiunile din prima linie.
Următoarele patru organizații ale societății civile sunt parteneri ai inițiativei Hannah Arendt: DW Akademie, Fondul european pentru jurnalismul în exil (JX-Fund), Mass-media în cooperare și în tranziție (MiCT), și Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă (ECPMF). Pentru a garanta independența sa, programul necesită absența oricărui control și neutralitate din partea statului. Finanțarea se acordă exclusiv pe baza unor criterii obiective, de către jurii independente, fără influență din partea statului.
Inițiativa Hannah Arendt este o rețea pentru protecția jurnaliștilor și a mass-mediei din întreaga lume. Ea a fost înființată în 2022 la inițiativa Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, cu finanțare din partea acestuia, și a Comisarei Guvernului Federal pentru Cultură și Mass-media.
La 23 septembrie 2024, Comisia Europeană a anunțat câștigătorii celei de-a treia ediții a Premiilor europene pentru producția ecologică. Comitetul Economic și Social European (CESE) a ales și a premiat câștigătorii celor trei categorii principale: cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice, cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice și cel mai bun restaurant ecologic.
La 23 septembrie 2024, Comisia Europeană a anunțat câștigătorii celei de-a treia ediții a Premiilor europene pentru producția ecologică. Comitetul Economic și Social European (CESE) a ales și a premiat câștigătorii celor trei categorii principale: cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice, cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice și cel mai bun restaurant ecologic.
Câștigătorii sunt:
Cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice: Gino Girolomoni Cooperativa Agricola (Italia), o cooperativă care produce paste făinoase ecologice în regiunea Marche, utilizând energie din surse regenerabile și venind în sprijinul a peste 300 de fermieri locali.
Cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice: SAiFRESC (Spania), o inițiativă condusă de fermieri care produce 70 de soiuri de fructe și legume ecologice pe 30 de hectare de teren agricol ecologic, promovând o economie circulară și punând la dispoziție ateliere educaționale.
Cel mai bun restaurant ecologic/serviciu alimentar: Kalf & Hansen (Suedia), un lanț de restaurante specializat în bucătăria nordică sezonieră 100 % organică, cunoscut pentru aprovizionarea durabilă și legăturile strânse cu producătorii locali.
Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) din cadrul CESE, i-a felicitat pe câștigători, remarcând că premiile oferă recunoaștere inovării și excelenței în sectorul ecologic al UE. El a subliniat că creșterea disponibilității și a accesibilității din punct de vedere financiar a produselor ecologice este esențială pentru creșterea sectorului și pentru a ajuta UE să își atingă obiectivul de 25 % agricultură ecologică până în 2030. „Cu toate acestea, rezolvarea problemelor sociale prin intermediul politicilor agricole este o abordare greșită. Politicile sociale trebuie să facă astfel încât cetățenii europeni să își poată permită produse ecologice”, a adăugat el.
Premiile europene pentru producția ecologică fac parte din inițiativa mai amplă intitulată „Ziua Europeană a Produselor Ecologice”, lansată în 2021 pentru a evidenția beneficiile agriculturii ecologice. Agricultura ecologică, sprijinită de politica agricolă comună a UE, a crescut semnificativ, de la 5,9 % din terenurile agricole ale UE în 2012 la 10,5 % până în 2022, vânzările cu amănuntul ajungând la 45 miliarde EUR în 2022. În pofida provocărilor economice, UE rămâne a doua piață ecologică ca mărime la nivel mondial, după SUA. (ks)
Redactat de Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE
Raportul Mario Draghi a adus din nou în prim-plan urgența abordării provocărilor economice cu care se confruntă Europa. Atât raportul Letta, cât și raportul Draghi au tras un semnal puternic de alarmă: Europa se află într-un moment decisiv și nu ne putem permite să ne culcăm pe lauri.
Redactat de Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE
Publicarea raportului Mario Draghi a adus din nou în prim-plan urgența abordării provocărilor economice cu care se confruntă Europa. Atât raportul Letta, cât și raportul Draghi au tras un semnal puternic de alarmă: Europa se află într-un moment decisiv și nu ne putem permite să ne culcăm pe lauri.
Miza este mai mare ca niciodată: în ultimele două decenii, creșterea economică a UE a fost în mod constant mai lentă decât cea a Statelor Unite, în timp ce China a redus rapid decalajul. În perioada 2002-2023, decalajul dintre UE și SUA în ceea ce privește nivelurile PIB-ului (la prețurile din 2015) a crescut de la puțin peste 15 % la un nivel îngrijorător de 30 %. Comparația este chiar mai marcantă atunci când se analizează paritatea puterii de cumpărare (PPC): diferența a crescut de la 12 % la 34 %.
Una dintre cele mai mari provocări este mediul de reglementare din Europa. Cifrele sunt frapante: în perioada 2019-2024, UE a adoptat aproximativ 13 000 de acte legislative, comparativ cu circa 3 500 în SUA.
Această supraîncărcare în materie de reglementare a implicat pentru întreprinderi costuri semnificative de asigurare a conformității, deturnând resursele de la inovare și de la îmbunătățirea performanței. În plus, această situație a condus la o tendință îngrijorătoare de relocalizare a întreprinderilor în afara UE, 30 % dintre întreprinderi europene de tip „unicorn” transferându-se între 2008 și 2021.
După cum subliniază Draghi, investițiile singure nu vor impulsiona Europa. Se impune garantarea faptului că reformele conduc la progrese semnificative. Trebuie să ne concentrăm asupra finalizării pieței unice, a eliminării barierelor, a prioritizării unei abordări coerente a reducerii sarcinii și a simplificării reglementărilor. Sunt măsuri esențiale care pot fi luate imediat fără conflicte politice majore și care ar aduce beneficii concrete întreprinderilor, în special IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiilor noastre.
În plus, nu putem ignora interconectarea sectoarelor și economiilor noastre. Îmbunătățirile într-un domeniu pot duce la efecte pozitive de propagare în alte domenii. De exemplu, integrarea IA și a tehnologiilor bazate pe date poate sprijini o gestionare mai inteligentă a energiei în toate industriile, reducând în mod semnificativ costurile și emisiile, de la producția avansată la agricultura de precizie. Acestea sunt tipurile de sinergii pe care trebuie să le urmărim.
Calea de urmat este clară. Europa are capacitatea, talentul și potențialul de inovare pentru a-și recâștiga avantajul competitiv. Dar aceasta va necesita o voință politică puternică, o colaborare și o concentrare asupra obiectivelor strategice pe termen lung. Acum, este de datoria noastră – instituțiile UE și statele membre – să transformăm aceste oportunități în acțiuni care produc schimbări reale.
Crearea unei inițiative emblematice europene de promovare a sănătății
