În noua noastră rubrică „Eu votez. Și tu?” vă aducem articolul lui Mihály Hardy, jurnalist maghiar și redactor-șef la Klubrádió, care ne oferă o imagine de ansamblu asupra atmosferei preelectorale din Ungaria. Klubrádió este ultimul post de radio independent important al țării, care difuzează știri 24/7 și oferă o analiză de fond privind tematicile actuale și cultura. Postului de radio i s-a retras frecvența de către autoritatea guvernamentală pentru mass-media, dar a reușit să supraviețuiască datorită popularității sale și a finanțării participative.
În noua noastră rubrică „Eu votez. Și tu?” vă aducem articolul lui Mihály Hardy, jurnalist maghiar și redactor-șef la Klubrádió, care ne oferă o imagine de ansamblu asupra climatului preelectoral din Ungaria. Klubrádió este ultimul post de radio independent important al țării, care difuzează știri 24/7 și oferă o analiză de fond privind tematicile actuale și cultura. Postului de radio i s-a retras frecvența de către autoritatea guvernamentală pentru mass-media, dar a reușit să supraviețuiască datorită popularității sale și a finanțării participative.
Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din martie, Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază că energia eoliană este o componentă-cheie a tranziției verzi și insistă asupra necesității unor rețele energetice extinse și modernizate, a aplicării unor criterii socio-ecologice în cadrul licitațiilor și a participării extinse a cetățenilor.
CESE a adoptat o rezoluție care îi invită pe cetățenii europeni să voteze la alegerile europene. Cei trei raportori ai rezoluției, dna Christa Schweng, dna Cinzia del Rio și dl Ioannis Vardakastanis, reprezentând grupurile „Angajatori”, „Lucrători” și „Organizații ale societății civile” ale CESE, au fost uniți în apelurile lor adresate europenilor de a-și exercita dreptul democratic la vot și de a alege reprezentanți care vor pleda pentru o Europă unită, democratică, durabilă și socială. În rubrica noastră „O întrebare adresată...”, am întrebat pe fiecare raportor care este miza acestor alegeri și de ce ar trebui să ne folosim cu toții dreptul de vot în luna iunie.
CESE a adoptat o rezoluție care îi invită pe cetățenii europenii să voteze la alegerile europene. Cei trei raportori ai rezoluției, dna Christa Schweng, dna Cinzia del Rio și dl Ioannis Vardakastanis, reprezentând grupurile „Angajatori”, „Lucrători” și „Organizații ale societății civile” ale CESE, au fost uniți în apelurile lor adresate europenilor de a-și exercita dreptul democratic la vot și de a alege reprezentanți care vor pleda pentru o Europă unită, democratică, durabilă și socială. În rubrica noastră „O întrebare adresată...”, am întrebat pe fiecare raportor care este miza acestor alegeri și de ce ar trebui să ne folosim cu toții dreptul de vot în luna iunie.
Christa Schweng, fostă președintă a CESE și membră a Grupului „Angajatori” al CESE
Alegerile europene reprezintă evenimentul în care europenii pot decide cine va conduce Uniunea Europeană în următorii cinci ani. De data aceasta, ele vor avea loc într-un context geopolitic care se schimbă dramatic, marcat de războiul nejustificat împotriva Ucrainei în imediata noastră vecinătate. Țări aflate în trecut într-o relație de dușmănie formează noi alianțe și fac front comun împotriva modului nostru de viață. Starea democrației este cel puțin îngrijorătoare, deoarece peste tot în lume se observă un regres al democrațiilor. Statul de drept și libertatea presei sunt în declin, pentru a numi doar doi dintre cei mai comuni indicatori. În întreaga Europă, asistăm la atacuri din ce în ce mai mari asupra democrațiilor liberale. În mai multe state membre, valorile europene fundamentale au fost subminate, spațiile civice au fost eliminate, iar libertățile mass-mediei au fost limitate.
Dezinformarea și știrile false provoacă diviziuni în societatea noastră și conduc la neîncredere și ură.
UE se întemeiază pe valori comune – democrație, protecția drepturilor omului, libertatea de exprimare, statul de drept, toleranță, justiție, nediscriminare, egalitate, solidaritate și participare democratică. Aceste valori nu ar trebui considerate niciodată de la sine înțelese; ele trebuie consolidate, apărate și ocrotite în permanență.
Alegerile europene reprezintă o ocazie de a demonstra că ne îngrijim de democrație și de valorile noastre fundamentale, motiv pentru care este important ca noi, europenii, să ne folosim dreptul la vot.
Cinzia del Rio, membră a Grupului „Lucrători” al CESE
Îi chemăm pe cetățeni să voteze pentru Europa, pentru proiectul european, pentru o Europă mai integrată și mai solidară. Uniunea Europeană se bazează pe valori, principii, statul de drept, drepturi și participare, toate nefiind negociabile, deoarece reprezintă fundamentele democrației noastre și elementele-cheie ale modelului nostru de creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Suntem obligați să ne consolidăm fundamentele democratice.
Europa trebuie să abordeze astăzi noi provocări:
trebuie să facă față unui context geopolitic fragmentat și determinat de conflicte, cu noi actori economici și politici la nivel mondial și cu noi concurenți;
trebuie să sprijine tranziția verde, digitală și demografică, precum și schimbările tehnologice, inovarea și dezvoltarea IA printr-o abordare centrată pe factorul uman, implicând în același timp tinerii în aceste procese;
trebuie să construiască o politică industrială europeană comună reînnoită, cu noi instrumente financiare comune;
trebuie să asigure investiții sociale pentru a pune pe deplin în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale, a îmbunătăți coeziunea socială, a crea locuri de muncă de calitate și a combate sărăcia, inegalitățile și excluziunea socială.
Nicio țară europeană nu poate realiza singură acest deziderat. Solicităm cetățenilor să își folosească votul pentru a asigura o integrare mai puternică a Uniunii Europene, pentru a putea construi și a se implica într-o pace durabilă și pentru a susține modelul nostru economic și social.
Ioannis Vardakastanis, membru al Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE
Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt extrem de importante pentru viitorul Uniunii noastre și al continentului nostru în ansamblu. Miza este însăși esența UE – unitatea, democrația, competitivitatea, durabilitatea și justiția socială. Este esențial ca cetățenii UE să își exercite dreptul de vot, deoarece Parlamentul este cel care modelează nemijlocit Europa de mâine.
UE simbolizează cooperarea și oportunitățile, asigurând pacea, democrația, incluziunea și prosperitatea. Provocările cu care se confruntă cetățenii, cum ar fi creșterea costurilor vieții și ale energiei, schimbările climatice și conflictele, au dus, însă, la o creștere a sentimentului de insecuritate în rândul europenilor; aceste provocări necesită găsirea în comun a unor soluții paneuropene.
Naționalismul nu oferă niciun răspuns. Avem nevoie de colaborare, solidaritate și dialog civil eficace pentru a aborda aceste probleme și pentru a ne menține valorile democratice. De asemenea, UE trebuie să fie lider la nivel mondial, promovând pacea, multilateralismul și protecția mediului. Tranziția către o economie digitală și verde este imperativă. Incluziunea este esențială. Toți cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a participa la modelarea viitorului nostru. În calitate de membri ai Comitetului Economic și Social European, suntem dedicați acestor principii. Votul dumneavoastră este esențial pentru conturarea viitorului Uniunii noastre. Haideți să ne unim forțele pentru o Uniune democratică, competitivă, durabilă și socială. Votul dvs. contează – utilizați-l pentru un viitor european mai bun!
Textul rezoluției poate fi găsit pe pagina web specială a CESE privind alegerile europene.
În această ediție, dăm cuvântul dlui Carlos Trindade, membru al CESE și raportor al avizului „Protejarea democrației împotriva dezinformării”. În ajunul alegerilor europene, el scrie despre consecințele dăunătoare pe care dezinformarea le poate avea asupra democrației și despre cum să o combatem dacă dorim să trăim într-o democrație.
În această ediție, dăm cuvântul dlui Carlos Trindade, membru al CESE și raportor al avizului „Protejarea democrației împotriva dezinformării”. În ajunul alegerilor europene, el scrie despre consecințele dăunătoare pe care dezinformarea le poate avea asupra democrației și despre cum să o combatem dacă dorim să trăim într-o democrație.
Premiile europene pentru producția ecologică recunosc diferitele părți interesate de-a lungul lanțului valoric ecologic care au creat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, care au produs o valoare adăugată reală pentru producția și consumul de alimente ecologice.
Ceremonia de decernare a premiilor este programată pentru 23 septembrie 2024, Ziua Europeană a Produselor Ecologice.
„Libertatea înseamnă că nu mai e nimic de pierdut...” – spune un cântec country foarte cunoscut, scris de Kris Kristofferson în 1969 și reinterpretat de mulți artiști, de la Janis Joplin până la Kenny Rogers. Cu toate acestea, spre deosebire de cântecul „Me and Bobby McGee”, în acest moment, libertatea în Europa, înseamnă că avem multe de pierdut dacă nu ne-o apărăm. În special în Ungaria.
„Libertatea înseamnă că nu mai e nimic de pierdut...” – spune un cântec country foarte cunoscut, scris de Kris Kristofferson în 1969 și reinterpretat de mulți artiști, de la Janis Joplin până la Kenny Rogers. Cu toate acestea, spre deosebire de cântecul „Me and Bobby McGee”, în acest moment, libertatea în Europa înseamnă că avem multe de pierdut dacă nu ne-o apărăm. În special în Ungaria.
Oamenii se obișnuiesc foarte repede cu binele. Ei nu privesc înapoi în timp, pentru a putea aprecia libertăți precum libertatea de a călători, libertatea presei, libertatea de a avea un loc de muncă sau libertatea accesului la educație în întreaga Europă. Oamenii din generația mea (un „boomer” născut la sfârșitul anilor 50, când Ungaria făcea încă parte din Pactul de la Varșovia) își amintesc drumul lung până la libertatea din prezent, de la căderea zidului Berlinului până la aderarea Ungariei la UE, revenirea în familia națiunilor libere, în 2004. A durat 14 ani de la căderea comunismului până când țara noastră a reușit să se alăture acestei familii, împreună cu Cehia, Slovacia și Polonia. În opinia mea, în ultimii 14 ani, Ungaria a înregistrat un regres lent, a rămas în urmă. Era în avangarda libertăților civile și a libertății presei la începutul anilor 90, iar astăzi se confruntă cu populismul, autocrația și dictatura constituțională – o contradicție în sine.
Guvernul de la Budapesta a declarat aproape deschis război valorilor europene comune: în narațiunea sa, „Bruxelles” este un dușman, iar UE însuși diavolul. Această situație durează de aproape 14 ani și demonstrează dificultatea de a sprijini orice campanie proeuropeană, fie a opoziției (sau ce a mai rămas din ea), fie a societății civile și a ONG-urilor (sau ce mai rămâne din ele). Și, totuși, refuzăm să capitulăm, refuzăm să permitem ca valorile europene să se piardă doar pentru că niște politicieni maghiari au decis să danseze după o muzică compusă departe, probabil la Kremlin.
Sondaje recente din Ungaria arată în continuare că aproape 68-70 % din populația cu vârstă de vot sprijină și se bucură de beneficiile legate de Uniunea Europeană și de valorile europene comune. Marea întrebare este dacă sunt pregătiți să meargă la vot în număr mare la 9 iunie 2024. În Ungaria, acest vot va avea loc în aceeași zi cu alegerile locale și, cum nemulțumirea este tot mai mare în țară, perspectivele nu sunt rele. Un vot de protest împotriva politicilor guvernului va însemna, de asemenea, un vot pro-european.
Mihály Hardy este jurnalist maghiar, redactor-șef al Klubrádió
La solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE, Comitetul Economic și Social European (CESE) a prezentat recomandări esențiale menite să consolideze coeziunea socială, să gestioneze datoria și să acorde prioritate investițiilor în îngrijirile de sănătate și ocuparea forței de muncă în întreaga Europă. CESE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că bugetele limitate ar putea încetini progresul în combaterea sărăciei și a schimbărilor climatice.
La solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE, Comitetul Economic și Social European (CESE) a prezentat recomandări esențiale menite să consolideze coeziunea socială, să gestioneze datoria și să acorde prioritate investițiilor în îngrijirile de sănătate și ocuparea forței de muncă în întreaga Europă. CESE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că bugetele limitate ar putea încetini progresul în combaterea sărăciei și a schimbărilor climatice.
CESE și-a prezentat recomandările în avizul pe tema „Stimularea creșterii favorabile incluziunii pe termen lung prin reforme și investiții”, care a fost dezbătut și adoptat în sesiunea sa plenară din martie, cu participarea comisarului pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, și a ministrului belgian al pensiilor și integrării sociale, Karine Lalieux.
În acest aviz, Comitetul a subliniat nevoia de a alinia cadrele existente, cum ar fi semestrul european și Pilonul european al drepturilor sociale. Vorbitorii din cadrul dezbaterii la nivel înalt au subliniat necesitatea de a promova Europa socială și de a aborda chestiuni presante, cum ar fi decalajul de pensii între femei și bărbați și incluziunea digitală. Conferința la nivel înalt privind Pilonul european al drepturilor sociale, care va avea loc în curând în Belgia, demonstrează angajamentul de a continua punerea în aplicare a acestui instrument.
Propunerile Comitetului subliniază importanța utilizării eficiente a resurselor financiare, a implicării partenerilor sociali și a societății civile în procesele decizionale, și a asigurării unei tranziții verzi și digitale juste. Incluziunea este o temă centrală, la fel ca și maximizarea impactului investițiilor sociale, în paralel cu promovarea stabilității economice și a coeziunii sociale în UE. (tk)
În această ediție, invitata noastră-surpriză este profesoara Danuta Hübner, deputată în Parlamentul European, din partea Grupului Partidului Popular European. Ea enumeră toate motivele pentru care alegerile din 2024 vor fi o luptă pentru Europa și pentru care partidele politice au o responsabilitate majoră de a-și încuraja potențialii alegători să meargă la urne. În 2024, nu ne putem permite să îi lăsăm pe alții să decidă cine ne va reprezenta în procesul decizional european – de data aceasta, miza este prea mare.
În această ediție, invitata noastră-surpriză este profesoara Danuta Hübner, deputată în Parlamentul European, din partea Grupului Partidului Popular European. Ea enumeră toate motivele pentru care alegerile din 2024 vor fi o luptă pentru Europa și pentru care partidele politice au o responsabilitate majoră de a-și încuraja potențialii alegători să meargă la urne. În 2024, nu ne putem permite să îi lăsăm pe alții să decidă cine ne va reprezenta în procesul decizional european – de data aceasta, miza este prea mare.
O dată la cinci ani, cetățenii europeni merg la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European (PE), singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct. În 2024, 720 de membri nou aleși vor demara în cea de-a zecea legislatură. În cursul mandatului de cinci ani, ei vor juca un rol decisiv în modelarea Europei, a instituțiilor și politicilor sale, a poziției sale într-o lume polarizată și a angajamentului său față de valorile comune.
O dată la cinci ani, cetățenii europeni merg la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European (PE), singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct. În 2024, 720 de membri nou aleși vor demara în cea de-a zecea legislatură. În cursul mandatului de cinci ani, ei vor juca un rol decisiv în modelarea Europei, a instituțiilor și politicilor sale, a poziției sale într-o lume polarizată și a angajamentului său față de valorile comune.
Toate alegerile sunt importante. Așa începe democrația. Dar știm că democrația înseamnă mult mai mult decât alegeri. Vedem guverne alese în mod democratic care practică democrația, însă subminează statul de drept. Alegerile, chiar dacă sunt corecte și libere, nu sunt singura garanție a democrației și nici singurul factor care determină democrația. Acesta este motivul pentru care alegătorii ar trebui să se implice activ în alegeri.
Ultimii cinci ani au fost marcați de o serie de provocări aproape existențiale pentru Uniunea Europeană. A trebuit să facem față Brexitului și consecințelor acestuia. Apoi au urmat pandemia de COVID-19, invadarea brutală și inumană a Ucrainei de către Rusia, generând provocări economice, inclusiv criza energetică și nivelurile ridicate ale inflației. Am făcut față tuturor acestor perturbări neprevăzute, urmărind în același timp principalele noastre obiective strategice de dublă tranziție către o economie verde și competitivă din punct de vedere digital. Un mediu geopolitic în schimbare a condus la sancțiuni ambițioase impuse Rusiei de UE și de partenerii săi democratici, la reducerea riscurilor legate de dependența noastră de China și la plasarea relațiilor noastre cu SUA pe o bază solidă fără precedent. Uniunea a lansat, de asemenea, primul program privind industria europeană de apărare, care se va concretiza în anii următori.
Alegerile din 2024 vor fi o luptă pentru Europa. Campania electorală va trebui să răspundă așteptărilor cetățenilor, respectându-le rolul în procesul decizional european. Nu există nicio îndoială că aspecte precum migrația, schimbările climatice și sprijinul pentru Ucraina care își apără țara împotriva agresiunii Rusiei ne privesc pe toți cei cărora ne pasă de libertate, democrație și pace. Politicienii aleși vor trebui să depună toate eforturile pentru a asigura relansarea eficientă a politicii de extindere. Atunci când discută cu candidații despre sarcinile lor în următorii cinci ani, ei trebuie să știe că, în cazul în care sunt aleși, vor trebui să țină seama de faptul că Uniunea Europeană face parte dintr-o lume din ce în ce mai scindată, împărțită între democrații și regimuri autoritare. 2024 este anul în care au loc alegeri în întreaga lume, în țări cu o populație totală de patru miliarde de locuitori.
Noi, europenii, vom acorda o atenție deosebită deciziilor americanilor care vor merge la urne pentru a-și alege președintele. Relația transatlantică va fi o chestiune importantă în cadrul dezbaterilor noastre electorale europene. Este de datoria politicienilor și a partidelor politice europene să depună toate eforturile pentru a colabora cu cetățenii și a-i încuraja să își facă auzită vocea. Incertitudinea geopolitică face acest lucru mai important ca niciodată. Partidele politice care își prezintă candidații la alegeri au adesea opinii diferite cu privire la chestiuni de o importanță crucială pentru viețile noastre. Putem avea un cuvânt de spus și putem avea un impact asupra viitorului Europei, care este viitorul nostru, numai dacă noi, ca cetățeni, ne angajăm să discutăm cu candidații și mergem la urne. Uneori suntem frustrați și supărați. Dar tocmai de aceea participarea noastră activă la dialogul electoral politic este atât de importantă.
În 2019, pentru prima dată, prezența la vot la alegerile europene a depășit ușor 50 %. Votul tinerilor europeni a fost cel care a contribuit la creșterea ratei de participare. Pe de o parte, este o veste bună că jumătate dintre persoanele cu drept de vot și-au exercitat acest drept. Dar, pe de altă parte, înseamnă că jumătate dintre noi, cetățeni europeni cu drept de vot, nu au votat. În 2024, nu ne putem permite să-i lăsăm pe alții să decidă cine ne reprezintă în procesul decizional și legislativ european. Participarea scăzută slăbește legitimitatea celor aleși și se traduce prin rolul lor mai slab în Parlamentul European. Este o responsabilitate majoră a partidelor politice să își încurajeze potențialii alegători să meargă la urne.
De decenii, cetățenii europeni s-au considerat reprezentați în UE prin intermediul guvernelor lor. Alegerile din 2024 oferă ocazia de a demonstra puterea reală a PE ca voce a cetățenilor. Vor fi persoane care votează pentru prima dată. În cinci state membre, tinerii în vârstă de 16 ani vor vota. Tinerii vor avea așteptări diferite din partea politicienilor. Am văzut acest lucru în timpul Conferinței privind viitorul Europei, iar acum îl auzim în cadrul grupurilor de monitorizare organizate de Comisia Europeană. Politicienii ar trebui să valorifice viitoarele alegeri europene ca un proces de construire a unei noi generații de alegători și politicieni, ca o fereastră de oportunitate de a consolida educația politică transparentă, precum și identitatea și încrederea.
Strategia de comunicare a PE pentru alegerile europene din 2024 se axează pe mobilizarea persoanelor care s-au abținut și a celor care votează pentru prima dată, ajutându-i pe cei implicați, inclusiv mass-media, ONG-uri, întreprinderi și persoane fizice, sprijinind implicarea civică imparțială a cetățenilor și a organizațiilor europene în promovarea importanței votului.
Asistăm deja la ingerințe străine în alegerile europene, la operațiuni hibride de dezinformare, la distrugerea încrederii în instituții și în politicieni și la elaborarea de discursuri care dezbină. Acest lucru se întâmplă înainte de alegeri, se va intensifica în timpul alegerilor și vor exista patologii postelectorale. Trebuie puse în aplicare legi împotriva dezinformării. Acțiunile naționale și europene nu vor fi suficiente, avem nevoie de finanțare semnificativă care să sprijine o abordare la nivelul întregii societăți pentru a expune dezinformarea și pe autorii acesteia, deoarece ea afectează viața de zi cu zi a oamenilor și alegerile lor strategice.
La aceste alegeri, este în joc soarta democrației, libertății și securității. Și fiecare vot contează.
Danuta Hübner, deputată în Parlamentul European (Grupul PPE)
Cinzia del Rio, membră a Grupului „Lucrători” al CESE
