În contextul în care Europa se confruntă cu un peisaj geopolitic în evoluție rapidă, se pune o întrebare fundamentală: cum își poate asigura Uniunea Europeană securitatea într-o lume din ce în ce mai nesigură? În avizul său pe tema „Finanțarea apărării în UE”, CESE prezintă o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru consolidarea securității UE și pregătirea pentru provocările actuale și viitoare.
În contextul în care Europa se confruntă cu un peisaj geopolitic în evoluție rapidă, se pune o întrebare fundamentală: cum își poate asigura Uniunea Europeană securitatea într-o lume din ce în ce mai nesigură? În avizul său pe tema„Finanțarea apărării în UE”, CESE prezintă o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru consolidarea securității UE și pregătirea pentru provocările actuale și viitoare.
Acest aviz intervine într-un moment în care amenințările la adresa securității se intensifică. În centrul poziției adoptate de CESE se află apelul în favoarea instituirii unui mecanism unificat și solid de finanțare a apărării UE. Structurile actuale de finanțare sunt inadecvate, fiind necesară o schimbare în acest sens. Fără o abordare mai coordonată a finanțării apărării, UE riscă să rămână în urmă în ceea ce privește protejarea intereselor sale. Printre preocupările menționate în aviz se numără faptul că „78 % din cele 75 miliarde EUR cheltuite de țările UE pentru achiziții publice în domeniul apărării (...) au fost direcționate către furnizori din afara UE”, astfel cum se menționează în raportul Comisiei pe tema „Viitorul competitivității europene”. Această dependență tot mai mare de furnizorii externi nu poate fi trecută cu vederea.
Cu toate acestea, nu este vorba doar despre a cheltui mai mult, ci și despre a efectua cheltuieli judicioase și eficiente. CESE recomandă consolidarea coordonării dintre UE și NATO, creșterea finanțării pentru inițiative precum Fondul european de apărare (FEA) și Instrumentul european pentru pace (IEP) și privilegierea achizițiilor comune pentru a raționaliza resursele și a reduce costurile. În plus, CESE pledează pentru ca membrii europeni ai NATO să aloce cel puțin 2,5 % din PIB-ul lor pentru apărare – o măsură care ar consolida răspunsul Europei la amenințările geopolitice actuale. Acest obiectiv mai ridicat de cheltuieli garantează că membrii europeni ai NATO contribuie în mod mai eficace la securitatea colectivă, păstrându-și în același timp suveranitatea deplină asupra forțelor lor armate.
În plus, inițiative precum actul privind sprijinirea producției de muniții și Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA) sunt esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare ale UE. Aceste eforturi vor permite Europei să pună în comun resursele sale în mod eficace, asigurând atât pregătirea militară, cât și cea civilă.
Progresele tehnologice, inclusiv inteligența artificială, dronele și securitatea cibernetică, devin din ce în ce mai vitale pentru securitatea națională. CESE subliniază importanța investițiilor în aceste domenii pentru a face față amenințărilor emergente. Colaborarea dintre sectorul public și cel privat este esențială pentru stimularea inovării, în special în domeniul inteligenței artificiale, în sectorul dronelor și în ce privește sistemele de securitate cibernetică.
În avizul său, CESE pledează, de asemenea, pentru ca industria europeană a apărării să fie dotată cu un ecosistem rezilient, încurajând o cooperare mai strânsă între întreprinderi, IMM-uri și guverne. Promovarea inovării și menținerea competitivității Europei vor reduce dependența de furnizorii externi, construind o industrie a apărării mai autonomă.
În plus, nu trebuie să uităm de inițiativele regionale din cadrul UE. Consolidarea colaborărilor regionale va contribui la adaptarea strategiilor de apărare pentru a răspunde provocărilor specifice de securitate cu care se confruntă diferitele state membre. Această abordare garantează un răspuns adecvat, în cadrul mai larg al Uniunii, la preocupările de la nivel regional.
Consolidarea apărării UE nu privește doar securitatea, ci și susținerea valorilor UE. Avem convingerea că, urmând foaia de parcurs prezentată în avizul nostru, UE își va putea asigura viitorul, va putea proteja pacea pe teritoriul său și își va putea apăra interesele economice.
Marcin Nowacki, membru al CESE, raportor al avizului Finanțarea apărării în UE, enumeră recomandările CESE pentru întărirea securității UE. Având în vedere creșterea amenințărilor la adresa securității și modificarea alianțelor, CESE pledează pentru un mecanism de apărare unificat și solid la nivelul UE. Europa nu se mai poate baza într-o măsură atât de mare pe furnizorii de arme din afara UE, așa cum este cazul în prezent. Nu este însă vorba doar despre a cheltui mai mult, ci și despre a cheltui într-un mod judicios și eficient.
Marcin Nowacki, membru al CESE, raportor al avizului Finanțarea apărării în UE, enumeră recomandările CESE pentru întărirea securității UE. Având în vedere creșterea amenințărilor la adresa securității și modificarea alianțelor, CESE pledează pentru un mecanism de apărare unificat și solid la nivelul UE. Europa nu se mai poate baza într-o măsură atât de mare pe furnizorii de arme din afara UE, așa cum este cazul în prezent. Nu este însă vorba doar despre a cheltui mai mult, ci și despre a cheltui într-un mod judicios și eficient.
Planul „ReArm Europe” a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și aprobat de cele 27 de state membre în cadrul unui summit extraordinar care a avut loc la 6 martie. El conține cinci propuneri principale, cu siguranță interesante, dar care merită o discuție mai aprofundată.
Planul „ReArm Europe” a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și aprobat de cele 27 de state membre în cadrul unui summit extraordinar care a avut loc la 6 martie. El conține cinci propuneri principale, cu siguranță interesante, dar care merită o discuție mai aprofundată.
Prima propunere este flexibilitatea în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.
Comisia propune activarea clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate și de creștere, care le-ar permite statelor membre să crească cheltuielile pentru apărare până la un nivel de 1,5 % din PIB fără a risca deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. Care ar fi economiile preconizate? „Aproape 650 miliarde EUR” pe o perioadă de patru ani. Europa trebuie „să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare”, afirmă Ursula von der Leyen.
Cea de-a doua propunere constă într-un nou instrument de împrumut pentru apărare.
Dotat cu un buget de 150 miliarde EUR, acest instrument ar fi finanțat prin împrumuturi de la bugetul UE, în cadrul unui sistem similar asistenței macrofinanciare. Instrumentul este menit să fie utilizat în domenii prioritare în care există lacune grave: apărarea aeriană și antirachetă (Inițiativa privind scutul antiaerian european, propusă de Germania), sisteme de artilerie, rachete și muniții, drone și sisteme antidrone, factori de sprijin strategic, protecția infrastructurilor critice (inclusiv în ceea ce privește spațiul), mobilitatea militară, cibernetica, inteligența artificială și războiul electronic.
Pentru a accelera procesul, Comisia propune utilizarea articolului 122 din Tratat: utilizat în circumstanțe excepționale, acesta impune doar acordul statelor membre în cadrul Consiliului UE, Parlamentul European fiind doar informat. Este vorba despre o eludare a procesului democratic care ar putea fi contestată. Planul de consolidare a apărării europene a fost aprobat la summitul de la Versailles din martie 2022, adică acum trei ani! Invocarea caracterului urgent al acestui instrument pare, așadar, greu de justificat.
A treia propunere este de a apela la fondurile regionale.
Pe termen scurt, insistă Comisia, Uniunea Europeană „poate face mai mult” cu bugetul european prin redistribuirea fondurilor de la anumite rubrici bugetare. Ea propune ca statele membre să aibă posibilitatea de „a utiliza programele politicii de coeziune pentru a crește cheltuielile pentru apărare” și dorește să „faciliteze procesul de transferuri voluntare către alte fonduri ale UE care au un obiectiv de apărare”,
ceea ce reprezintă o reducere majoră a actualului plan bugetar multianual (2021-2027). Dar ar trebui oare să sacrificăm coeziunea socială sau regională în beneficiul apărării? Această chestiune ar trebui dezbătută.
În același timp, platforma STEP pentru tehnologii strategice ar putea fi mobilizată într-o măsură mai mare prin extinderea sa la toate tehnologiile din sectorul apărării. Potrivit Comisiei, o altă posibilitate ar consta în relaxarea restricțiilor existente, cum ar fi normele de concurență sau normele în materie de prefinanțare și cofinanțare.
A patra propunere este reprezentată de împrumuturile BEI.
Banca Europeană de Investiții (BEI) și acționarii săi (statele membre) și-au exprimat în mod repetat opoziția față de orice evoluție în direcția acordării de împrumuturi sectorului pur militar, preferând sectoarele care oferă o dublă utilizare. Prin urmare, Comisia insistă asupra modificării politicii BEI.
A cincea propunere constă în mobilizarea capitalului privat.
Scopul este de a oferi întreprinderilor din domeniul apărării „cel mai bun acces posibil la capital, la finanțare” – o problemă recurentă pentru industrie. Această idee ar trebui să fie inclusă în comunicarea privind o „uniune a economiilor și investițiilor”.
Un seminar desfășurat la Varșovia sub auspiciile Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene a subliniat necesitatea de a oferi tuturor cetățenilor europeni acces la locuințe decente, durabile și la prețuri accesibile
În sesiunea sa plenară din februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit o dezbatere privind prioritățile politice ale actualei Președinții a Consiliului Uniunii Europene, care a început în ianuarie și va continua până în iunie 2025.
Evaluarea rapoartelor Letta și Draghi privind funcționarea și competitivitatea pieței unice a UE, de Matteo Carlo Borsani, Giuseppe Guerini și Stefano Palmieri
Obsesia competitivității, de Karel Lannoo, CEPS
Busola pentru competitivitate nu reușește să echilibreze nevoile întreprinderilor cu drepturile lucrătorilor, de Esther Lynch, CES
Future 500: Extinderea întreprinderilor europene pentru un succes global, de Stjepan Orešković, Bosqar Invest
ECCJ contestă pachetul Omnibus: interesele întreprinderilor nu ar trebui să ghideze politica UE, de Andriana Loredan, ECCJ
Evaluarea rapoartelor Letta și Draghi privind funcționarea și competitivitatea pieței unice a UE, de Matteo Carlo Borsani, Giuseppe Guerini și Stefano Palmieri
Obsesia competitivității, de Karel Lannoo, CEPS
Busola pentru competitivitate nu reușește să echilibreze nevoile întreprinderilor cu drepturile lucrătorilor, de Esther Lynch, CES
Future 500: Extinderea întreprinderilor europene pentru un succes global, de Stjepan Orešković, Bosqar Invest
ECCJ contestă pachetul Omnibus: interesele întreprinderilor nu ar trebui să ghideze politica UE, de Andriana Loredan, ECCJ
„A sosit momentul să trecem la transpunerea în fapte a Raportului Draghi, înainte ca acesta să dispară în meandrele politicii. Avem nevoie de strategi și de factori de decizie competenți, care să nu se cantoneze în acest raport și să elaboreze strategii pentru politica industrială a UE”, afirmă Stjepan Orešković, antreprenor și om de știință croat. Împreună cu Jörn Fleck, director principal al grupului de reflecție transatlantic „Atlantic Council”, el a prezentat inițiativa ambițioasă „Future 500” în cadrul conferinței publice internaționale „Conclave II” de la Bruxelles. Această inițiativă, care face parte din platforma mai largă „SEEUS Futures” a „Atlantic Council”, urmărește să identifice și să sprijine 500 de întreprinderi europene care se află pe calea unei creșteri substanțiale și a unui impact global. Obiectivul este de a sprijini noi antreprenori europeni să concureze la nivel mondial, consolidând prezența Europei pe scena economică internațională. Stjepan Orešković ne-a spus mai multe despre acest proiect.
„A sosit momentul să trecem la transpunerea în fapte a Raportului Draghi, înainte ca acesta să dispară în meandrele politicii. Avem nevoie de strategi și de factori de decizie competenți, care să nu se cantoneze în acest raport și să elaboreze strategii pentru politica industrială a UE”, afirmă Stjepan Orešković, antreprenor și om de știință croat. Împreună cu Jörn Fleck, director principal al grupului de reflecție transatlantic „Atlantic Council”, el a prezentat inițiativa ambițioasă „Future 500” în cadrul conferinței publice internaționale „Conclave II” de la Bruxelles. Această inițiativă, care face parte din platforma mai largă „SEEUS Futures” a „Atlantic Council”, urmărește să identifice și să sprijine 500 de întreprinderi europene care se află pe calea unei creșteri substanțiale și a unui impact global. Obiectivul este de a sprijini noi antreprenori europeni să concureze la nivel mondial, consolidând prezența Europei pe scena economică internațională. Stjepan Orešković ne-a spus mai multe despre acest proiect.
Puteți prezenta pe scurt ideea de bază a proiectului „Future 500”?
Pe baza informațiilor obținute din rapoarte importante privind viitorul Europei, elaborate de Draghi, Letta și Heitor, și analizate prin prisma dublă a oamenilor de știință și a antreprenorilor, inițiativa ridică mai multe întrebări critice: Cine va pune în aplicare aceste planuri de competitivitate și recent publicata Busolă pentru competitivitate? Ce mecanisme vor fi utilizate? Ce costuri vor fi suportate? Și care sunt randamentele preconizate în comparație cu cele ale recentelor întreprinderi americane cu o creștere puternică? Proiectul „Future 500” este o piatră de temelie a platformei SEEUS, reprezentând SUA, UE și Europa de Sud-Est, și urmărește să sporească vizibilitatea și cooperarea între aceste regiuni. Acesta este conceput strategic pentru a răspunde nevoii presante a Europei de a cultiva un mediu dinamic care să facă din întreprinderile locale lideri pe scena mondială. Inițiativa se concentrează pe furnizarea de capital de risc, orientări strategice și crearea de oportunități de rețele internaționale, valorificând cunoștințele unor experți precum Dani Rodrik de la Universitatea Harvard și BeataJaworcik de la BERD, pentru a elabora politici industriale adaptate acestui secol, care să ne consolideze în mod semnificativ poziția competitivă.
Aveți deja posibili candidați pentru cele 500 de întreprinderi pe care intenționați să le selectați? Care sunt cerințele de bază pe care trebuie să le îndeplinească o întreprindere pentru a fi selecționată?
Nu au fost încă selecționate anumite întreprinderi, dar „Future 500” va viza entitățile cu scalabilitate și potențial de creștere rapidă. Procesul va fi deschis și continuu și va acorda prioritate întreprinderilor promițătoare sub aspect economic, care inovează și au importanță strategică în sectorul lor. De asemenea, vom încerca să stabilim parteneriate cu băncile multilaterale de dezvoltare și cu investitorii care sprijină deja întreprinderile să devină o forță competitivă. Accentul se pune pe întreprinderile care demonstrează deja o traiectorie solidă de creștere, capacitate de inovare și ambiția de a se extinde la nivel mondial. Aceste elemente garantează că întreprinderile nu sunt doar lideri de piață, ci și deschizători de drumuri în ceea ce privește tehnologia și modelele de afaceri. Ne vom baza pe experiențele unor proiecte importante, cum ar fi „Scale-Up Europe”, care reunesc fondatori, investitori, cadre de conducere și oameni de știință cu misiunea de a transforma Europa într-o casă a campionilor în tehnologie. Pentru țările candidate la aderarea la UE, aceste întreprinderi potențial selecționate sunt deosebit de importante: ele vor integra principiile noii economii și vor servi drept modele pentru întreprinderi ambițioase și competitive de nivel internațional, care nu depind în mod decisiv de o finanțare națională din banii contribuabililor.
Cât de optimist sunteți în ceea ce privește potențialul Europei în materie de competitivitate la nivel mondial?
Avem toate motivele să fim optimiști în ce privește capacitatea Europei de a-și consolida poziția competitivă la nivel mondial și de a abandona atitudinea predominantă de autocompătimire. Randamentele totale ale acțiunilor de referință ale zonei euro, de la începutul acestei piețe „sub semnul taurului” de la sfârșitul anului 2022, au înregistrat rate de creștere superioare celor ale S&P500, dacă facem abstracție de Nvidia. Datorită sistemelor sociale și de sănătate europene oamenii sunt sănătoși și activi mai multă vreme și la un cost mult mai scăzut, ceea ce are un impact pozitiv asupra productivității și competitivității economiei noastre la scară mondială.
Încercăm să dăm viață conceptului de „entuziasm veritabil”, pe care Immanuel Kant îl formula în contextul revoluției franceze. O astfel de mentalitate poate transforma provocările într-o forță motivațională, care să ne insufle o hotărâre aparent de neînvins. În loc de „pisicuțele” dolofane și „cățelușii” bine hrăniți – elitele înstărite și conformiste, supușii obedienți și lipsiți de ambiție care au fost preferați în ultimele două decenii –, avem nevoie de mai mulți „tineri înfometați”: persoane ambițioase, pregătite să facă față provocărilor.
Inițiativa „Future 500” urmărește să abordeze în mod proactiv problemele cronice semnalate în rapoartele privind competitivitatea, cum ar fi nevoia de inovare îndrăzneață și extinderea întreprinderilor. Poziția Europei la nivel mondial se va baza în mare măsură pe capacitatea sa de a integra tehnologii avansate, de a stimula talentele antreprenoriale și de a perfecționa politicile industriale pentru a sprijini creșterea favorabilă incluziunii. Prin mobilizarea forței sale de muncă bine educate, a bogatului patrimoniu inovator și a sectoarelor industriale tradiționale și noi, precum și prin abordarea unor aspecte precum fragmentarea în materie de reglementare și dezechilibrele pieței –, inițiativa urmărește să creeze un mediu fertil pentru liderii din mediul de afaceri și inovatori.
Pe scurt, inițiativa „Future 500” marchează un pas important în testarea peisajului economic al Europei, poziționarea continentului ca concurent de nivel mondial prin încurajarea întreprinderilor cu potențial ridicat și consolidarea ecosistemului antreprenorial. Nu există nicio șansă să câștigăm competiția dacă nu știm cine ne sunt concurenții.
Dr. Stjepan Orešković este om de știință și antreprenor. Este membru al Academiei Europene de Știință și Arte și fondator alBosqar Invest. Sub conducerea familiei sale, Bosqar Invest și-a mărit forța de muncă de la 300 la peste 16 000 de angajați în decurs de cinci ani, prezentând o strategie de extindere formidabilă, care integrează știința, tehnologia, investițiile din fonduri de pensii și din alte fonduri, precum și curajul antreprenorial – o abordare vitală susținută de raportul Draghi. Acest accent strategic a influențat probabil inițierea de către „Atlantic Council” a proiectului „Future 500” despre care ne vorbește.
