Într-un aviz adoptat în sesiunea sa plenară, Comitetul Economic și Social European (CESE) propune o strategie de abordare a provocărilor socioeconomice cu care se confruntă insulele, regiunile montane și zonele slab populate din UE. CESE solicită ca acțiunile UE să fie întreprinse prin intermediul politicii de coeziune, subliniind necesitatea unor strategii adaptate, a unor date fiabile și a unor mecanisme specifice pentru o creștere durabilă.

Regiunile îndepărtate din UE, de la insule la regiuni montane și zone slab populate, trebuie să facă față unor provocări economice, sociale și de mediu care împiedică progresul lor. Insulele izolate se confruntă cu costuri ridicate din cauza izolării lor, în timp ce schimbările climatice prezintă riscuri pentru zonele montane. Populația în scădere din zonele slab populate are nevoie de strategii de creștere inovatoare. Raportorul CESE, Ioannis Vardakastanis, subliniază nevoia de abordări adaptate, care să recunoască caracteristicile specifice fiecărei regiuni. În avizul său, Comitetul pledează pentru o acțiune coerentă a UE, punând accentul pe solidaritatea regională pentru a preveni marginalizarea. CESE propune utilizarea temeiului juridic solid al politicii de coeziune a UE și recomandă, pentru a aborda provocările specifice, crearea de fonduri și pacte specifice, cum ar fi „Pactul insulelor” sau „Pactul privind zonele montane”, după modelul strategiilor de succes din zonele urbane și rurale. Soluțiile includ aspecte economice, sociale și de mediu, și implică măsuri diverse, de la reducerea costurilor operaționale până la stimularea creării de locuri de muncă și menținerea culturii locale. Un procesul decizional în cunoștință de cauză se bazează pe date exacte și pe consolidarea capacităților, precum și pe promovarea unui dialog activ între părțile interesate de la nivelurile UE, național și local pentru a elabora politici care să reflecte caracteristicile unice ale acestor regiuni în cadrul UE. (tk)

La 12 decembrie 2023, Biroul Comitetului Economic și Social European (CESE) a decis numirea dnei Isabelle Le Galo Flores în funcția de secretară generală a CESE.

Dna Le Galo Flores are o diplomă de masterat în inginerie matematică, și a absolvit studii de comunicare, mass-media și relații internaționale. În cursul carierei sale, a deținut diverse funcții de conducere, cel mai recent fiind postul de directoare generală adjunctă pentru Spania la Fundația Daniel și Nina Carasso, unde s-a ocupat, printre altele, de sistemele alimentare durabile și cetățenia prin artă.

Poziția de secretar general al CESE este o funcție executivă, acesta oferind asistență și consiliere organelor statutare ale CESE și gestionând o forță de muncă de aproximativ 700 de angajați. Doamna Le Galo Flores și-a preluat mandatul la 16 ianuarie pentru o perioadă de cinci ani, urmându-l pe Gianluca Brunetti, care a părăsit postul la 31 decembrie 2023. (ehp)

Alegerile europene din iunie 2024 vor fi determinante pentru viitorul Europei, și, din acest motiv, CESE, în calitate de partener instituțional al societății civile, lansează prima sa Săptămână a societății civile.

Nu uitați să notați data în agendă!

Această manifestare emblematică va aduce laolaltă persoane de toate vârstele și de orice proveniență, inclusiv tineri, jurnaliști și reprezentanți ai instituțiilor UE, pentru o dezbatere animată pe teme importante pentru viața noastră cotidiană și pentru viitorul Europei.

Sub motto-ul „Să ne mobilizăm pentru democrație!”, vom dezbate despre amenințările și provocările pe care le implică salvgardarea valorilor democratice și vom identifica cu exactitate ce așteaptă societatea civilă de la viitorii lideri europeni. Recomandările noastre vor contribui la rezoluția CESE privind alegerile europene.

Săptămâna societății civile se va concentra asupra a cinci inițiative majore ale CESE:

• Zilele societății civile: Organizațiile societății civile: un pilon al democrației și actori-cheie pentru depășirea provocărilor actuale
• Ziua inițiativei cetățenești europene: Un punct de întâlnire comun pentru legislatori, activiști, cetățeni și actori ai societății civile la nivelul UE și la nivel național
• Europa ta, părerea ta!: Apărarea democrației și pledoaria pentru Europa: prioritățile tineretului pentru următoarea legislatură a UE
• Premiul pentru societatea civilă: Cea de-a 14-a ediție a premiului CESE pentru societatea civilă dedicat sănătății mentale
• Seminarul jurnaliștilor: Mobilizarea europenilor pentru alegerile europene: o provocare

Participă și tu și lasă-te inspirat de atelierele și dezbaterile noastre la nivel înalt moderate de experți. Fă-ți auzită vocea cu privire la chestiuni esențiale pentru noul ciclu legislativ european și intră în contact cu organizații ale societății civile și cu factori ai schimbării provenind din întreaga Europă!

Înscrierile la această manifestare vor începe în ianuarie 2024.

Mai multe informații vor fi disponibile în curând pe pagina web #CivSocWeek  (mt)

Sectorul financiar, în special sectorul bancar, joacă un rol esențial în creșterea competitivității economiei UE, deoarece exercită o influență considerabilă asupra finanțării și tranziției vitale către durabilitate. Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară, Comitetul Economic și Social European (CESE) distinge modalități esențiale de consolidare a acestui sector și a contribuției acestuia la autonomia strategică a UE și la obiectivele care vor înlesni realizarea acesteia.

Un sistem financiar rezilient este o prioritate pentru transformarea economică a UE, însă provocările se persistă, în ciuda eforturilor de a include verificarea din perspectiva competitivității și de ajustare a reglementărilor prin REFIT. Raportorul CESE, Antonio García del Riego, subliniază că uniunea bancară și uniunea piețelor de capital incomplete sunt obstacole în calea unității pieței, ceea ce face ca băncile din UE să rămână în urma concurenților la nivel global. Acest aspect va trebui abordat prin evaluări aprofundate pentru a garanta un sector financiar competitiv și rezilient. Concurența loială este esențială pentru stabilitate și creștere, dar necesită cadre de reglementare mai solide care să protejeze diversitatea sectorului bancar. CESE subliniază rolul pe care îl joacă concurența loială în asigurarea stabilității și în atragerea investițiilor și solicită o abordare echilibrată a supravegherii, care să promoveze digitalizarea și durabilitatea pieței. Deși salută includerea de către UE a unei verificări din perspectiva competitivității în politicile viitoare, CESE subliniază că competitivitatea trebuie consolidată fără abateri de la standardele globale, cum ar fi Basel III. Alinierea acestei verificări la particularitățile sectorului financiar este esențială. Finalizarea uniunii piețelor de capital va contracara fragmentarea pieței, va consolida stabilitatea financiară și va încuraja integrarea. CESE subliniază că metodele de evaluare eficace, implicarea părților interesate în evaluările impactului și datele solide pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză sunt esențiale pentru progresul sectorului. (tk)

Belgia se află la cârma UE începând cu 1 ianuarie, urmând să dețină președinția Consiliului UE în prima, și cea ai importantă jumătate a anului 2024. Punctul culminant va fi, fără îndoială, reprezentat de alegerile europene din iunie, atunci când cetățenii europeni vor putea decide cu privire la viitorul Uniunii. În ceea ce ne privește, vom juca un rol activ în transmiterea de informații cu privire la alegeri și în a-i îndemna pe alegători să participe la alegeri. „CESE, în calitatea lui de cămin al societății civile organizate, va colabora îndeaproape cu președinția belgiană în vederea clădirii unei Europe mai solide, mai reziliente și mai democratice”, declară președintele CESE, dl Oliver Röpke.

Această nouă broșură prezintă activitățile pe care le-am desfășurat în prima jumătate a anului, cele mai importante dosare asupra cărora se apleacă secțiunile noastre, precum și avizele exploratorii solicitate de președinția belgiană.
Doriți să aflați cine sunt membrii noștri belgieni?

Puteți descoperi aici cine sunt și ce părți ale societății civile reprezintă. Informațiile sunt furnizate în limbile olandeză, franceză, germană și engleză (cw).

CESE este ilustrarea unei reușite, dar Uniunea Europeană trebuie să facă eforturi și mai mari pentru a-și păstra intacte contractul social, solidaritatea, economie echitabilă și incluziunea. Acest lucru este esențial pentru menținerea valorilor europene.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a fost instituit prin Tratatul de la Roma (semnat în martie 1957), iar prima sa sesiune plenară s-a desfășurat în mai 1958. Experiența dobândită de-a lungul timpului și învățămintele trase după care se va ghida în viitor au fost dezbătute în cadrul manifestării „Sărbătorirea celei de-a 65-a aniversări a Comitetului Economic și Social European: capacitarea societății civile și apărarea democrației”, care a avut loc la 13 decembrie 2023 la Bruxelles. „În ultimii 65 de ani, Comitetul a constituit o veritabilă platformă în cadrul căreia societatea civilă se poate exprima liber, contribuind astfel la îmbunătățirea legislației UE. Într-un context geopolitic în schimbare, opinia unei societăți civile puternice și independente este mai importantă ca oricând. Îndeplinindu-și rolul de gardian, societatea civilă garantează că nimeni nu invalidează sistemul bazat pe controlul și echilibrul puterilor și respectarea statului de drept sau a drepturilor și valorilor fundamentale, dezactivând astfel democrația”, a declarat președintele CESE, dl Oliver Röpke.

Membrii CESE sunt oglinda evantaiului de organizații ale societății civile din Europa, care include întreprinderile, uniunile sindicale și celelalte grupuri de interese. Comitetul este un organism consultativ al UE care emite avize ce au ca destinatari Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European, acționând ca o punte de legătură între instituțiile decizionale ale Uniunii și cetățenii ei. „CESE a împlinit 65 de ani și poate că unii s-au gândit că vremea lui a trecut. Dar lucrurile stau exact invers. Existența CESE este mai necesară ca niciodată acum, când atât de mulți europeni se confruntă cu probleme. Ar trebui opusă rezistență tendinței de a ignora rolul dialogului social organizat. Celelalte instituții europene ar trebui să acorde o atenție sporită pozițiilor formulate de comitetul nostru” a afirmat dl Georges Dassis, fost președinte al CESE și președintele Asociației foștilor membri ai CESE.

După cum s-a subliniat în cursul dezbaterii, în ultimii ani CESE s-a dovedit a fi un protagonist de prim rang în dezbaterea privind Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, comitetul a acționat ca un partener de nădejde în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, ale cărei recomandări finale fac trimitere explicit la CESE ca la un instrument de creștere a gradului de participare și de transparență al democrației europene. Printre cele mai recente confirmări ale rolului de pionier al CESE se numără faptul că a fost primul care a solicitat instituirea unei autentice uniuni europene a sănătății, dar și unul dintre promotorii introducerii „dreptului la reparare”. Dl Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori”, a subliniat importanța impactului activității CESE, evidențiind îmbunătățirile aduse legislației începând cu 1958: „În ultimele luni, am atins mai multe obiective-cheie, printre care instituirea unei verificări din perspectiva competitivității și ideea unui Pact albastru al UE. Promitem, de asemenea, că vom continua să depunem eforturi pentru a face auzite punctele de vedere ale celor pe care îi reprezentăm”.

Tranziția energetică, lupta împotriva crizei climatice și răspunsul la amenințarea geopolitică reprezentată de Rusia sunt doar câteva dintre provocările care fac necesară mai mult decât oricând existența unui comitet care să contribuie la crearea unui consens în slujba binelui comun, la promovarea valorilor integrării europene și la pledoaria în favoarea democrației participative și a organizațiilor societății civile. „Timp de 65 de ani, CESE a servit drept platformă în cadrul căreia reprezentanții sindicatelor poartă discuții importante cu angajatorii, organizațiile societății civile și alte instituții ale Uniunii Europene. Succesul CESE se întemeiază pe colaborare. Aducând laolaltă reprezentanții unei serii de categorii sociale, reușim să elaborăm avize care reflectă o diversitate de perspective. Această acoperire largă face ca activitatea noastră să rămână în concordanță cu principiile democratice", a declarat dna Lucie Studničná, președinta Grupului „Lucrători”.

Dl Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, a solicitat implicarea totală a CESE în organizarea alegerilor europene. „UE trebuie să ofere o soluție colectivă la problemele cu care Uniunea Europeană se confruntă în ansamblul său. Dacă vom reuși sau nu acest lucru va depinde în mare măsură de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. CESE și membrii săi dețin un mandat și au sarcina de a intra în contact cu cetățenii prin intermediul rețelelor lor de organizații ale societății civile, pentru a contracara dezinformarea, temerile și lipsa de încredere. De asemenea, se impune să ne reiterăm apelul la adoptarea de măsuri efective în vederea instituirii unui dialog cu societatea civilă la nivelul UE în toate domeniile de politică”.

Aflați mai multe despre istoria CESE (ab)

Inițiativa „Global Gateway” are ca scop garantarea autonomiei strategice deschise a UE, dar ea trebuie să se bazeze pe analize ale impactului, astfel cum subliniază Comitetul Economic și Social European în avizul său, adoptat la sesiunea plenară din decembrie. CESE propune să joace un rol mai activ în etapele esențiale ale procesului decizional legat de proiectele de dezvoltare asociate inițiativei „Global Gateway”.

Strategia „Global Gateway” promite să mobilizeze investiții de până la 300 miliarde EUR în perioada 2021-2027 pentru combaterea schimbărilor climatice, ameliorarea conectivității în sectorul energetic și cel al transporturilor și pentru consolidarea infrastructurilor din domeniul sănătății, educației și cercetării în întreaga lume.

CESE subliniază însă că programele de investiții din cadrul inițiativei „Global Gateway” trebuie să se bazeze pe analize ale impactului, garantând o asumare democratică a inițiativelor de dezvoltare în țările partenere, precum și durabilitatea economică, socială și ecologică a proiectelor. În același timp, Comitetul își exprimă rezervele legate de proiectele finanțate din alte fonduri ale UE, care ar putea devia de la procesul de monitorizare standard din cauza neclarității procedurale în analiza impactului proiectelor individuale.

Dl Stefano Palmieri, membru al CESE și raportor al avizului, a scos în evidență necesitatea ca proiectele „Global Gateway” să respecte o serie de principii și obiective, declarând următoarele: „conformitatea cu valorile UE și transmiterea unor analize de impact detaliate sunt factori importanți pentru a garanta durabilitatea acestor proiecte”.

În același timp, Comitetul regretă lipsa unei implicări semnificative a părților interesate de la nivel european în întregul proces de dezvoltare. CESE ar dori să joace un rol mai activ în etapele-cheie ale procesului decizional pentru proiectele de dezvoltare asociate cu „Global Gateway”, începând cu organizarea de reuniuni periodice între Comitetul „Global Gateway” și organizațiile societății civile și partenerii sociali. (mt)

Organizațiile societății civile își exprimă dezamăgirea cu privire la rezultatele COP28, dar le consideră un punct de pornire pentru intensificarea acțiunilor europene pe plan mondial. Comitetul Economic și Social European (CESE) își menține angajamentul de a aborda criza climatică, subliniind că este necesar un nivel mai înalt de ambiție și o implicare mai intensă a tinerilor.

COP28 reprezintă un punct de cotitură istoric: pentru prima dată în treizeci de ani, țările se angajează să elimine utilizarea combustibililor fosili din sistemele lor energetice. Președintele CESE, dl Oliver Röpke, recunoaște că s-au făcut progrese, insistă însă asupra unei eliminări complete a combustibililor fosili și subliniază importanța implicării tinerilor în aceste eforturi.

Negociatorii Uniunii Europene consideră un succes faptul că este menținut obiectivul Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale. COP28 se axează pe sectorul energetic, vizând o reducere cu 43 % a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030 și un nivel al emisiilor nete egal cu zero până în 2050. Cu toate acestea Acordul este criticat din cauza deficiențelor sale, inclusiv o serie de incertitudini legate de realizarea obiectivului de 1,5°C, influența statelor petroliere și dispozițiile financiare ineficiente privind tranziția.

Dna Sandrine Dixson-Declève, copreședintă a Clubului de la Roma, avertizează că se adâncesc inegalitățile în ce privește bogăția și tensiunile sociale din cauza unei partajări inadecvate a poverilor. Delegata tinerilor din cadrul CESE, dna Diandra Ni Bhuachalla afirmă că este pur și simplu devastată de rezultatul COP28, subliniind importanța experiențelor concrete ale cetățenilor în lupta împotriva grupurilor de presiune în favoarea combustibililor fosili.

În ciuda îngrijorărilor, membrii CESE apreciază rezultatele pozitive ale Acordului de la Dubai și se angajează să abordeze lacunele, încurajând și alte instituții europene să procedeze la fel. Mesajul general al dezbaterii CESE este un angajament ferm: „nu vom renunța” la abordarea urgentă a crizei climatice cu ajutorul măsurilor aplicate în permanență de UE și ONU. (ks)

Între germinarea ideii de piață unică europeană în anii ’80, proiectarea și lansarea sa la începutul anilor ’90 s-au petrecut numeroase schimbări istorice pe continentul nostru și dincolo de acesta. De atunci, UE însăși s-a dublat ca dimensiune și număr de membri, s-a confruntat cu crize și conflicte, cu provocări naturale, economice, sociale și tehnologice.

De atunci, și situația geopolitică s-a schimbat dramatic. O nouă superputere a apărut în Asia și a devenit un rival sistemic pentru UE la mai multe niveluri. De-a lungul anilor, principiile pieței interne, și anume libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului și a forței de muncă, s-au dovedit a fi benefice pentru performanța economică a UE. Cu toate acestea, situația este departe de a fi perfectă.

Punerea în aplicare a normelor convenite de comun acord poate fi destul de neuniformă, cerințele administrative s-au înmulțit, iar capacitățile de supraveghere a pieței sunt foarte limitate. În plus, UE se confruntă în prezent cu obiective contradictorii: cererile de subvenții din partea industriei, dar și a altor actori de la nivel național, în raport cu cererile de limitare a ajutoarelor de stat și de menținere a condițiilor de concurență echitabile între statele membre; cerințele de producție locală pentru a menține crearea de valoare și ocuparea forței de muncă în Europa în raport cu cererea de piețe deschise și de acces la acestea, ca modalitate de a rămâne competitivi din punctul de vedere al costurilor față de concurenții mondiali și de a oferi consumatorilor produse la prețuri accesibile; accesul la materii prime indispensabile pentru producția de bunuri, de la automobile la turbine eoliene sau panouri solare, la aparate de bucătărie sau de grădinărit în raport cu condițiile de aprovizionare cu aceste resurse, cum ar fi garantarea standardelor de muncă și de mediu și abordarea chestiunii concurenților pentru astfel de resurse.

Deschiderea piețelor și a frontierelor UE, un aspect esențial al concepției inițiale privind piața unică, a devenit insuficientă într-o lume care nu mai respectă normele comerciale internaționale convenite la nivel multilateral. De fapt, există riscul ca aceasta să se transforme într-un punct slab pentru UE, dacă nu dispune de anumite garanții, cum ar fi supravegherea strictă a calității și siguranței produselor care intră pe piața UE sau examinarea investițiilor și a obiectivelor conexe de către investitori. Într-o lume care se îndepărtează de la sistemele multilaterale bazate pe norme către state care restricționează sau limitează accesul la resurse în funcție de interesele lor naționale, economia globalizării, cea a lanțurilor de aprovizionare integrate la nivel internațional, nu mai funcționează.

Prin urmare, o piață internă bazată pe aceste norme necesită o nouă strategie. Ea ar trebui să se concentreze asupra mai multor aspecte: o politică industrială europeană, un cadru favorabil pentru întreprinderi, IMM-uri și întreprinderi din economia socială, sprijin public pentru proiectul european, servicii de interes general (SIG) organizate corespunzător și eficiente, precum și măsuri de conservare și dezvoltare a modelului nostru social.

În opinia CESE, finalizarea pieței de capital a UE este esențială pentru aprofundarea pieței unice. Piața de capital ar trebui orientată către finanțarea producției, achiziția și fluxul de mărfuri sau servicii, în special prin sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării în cazul întreprinderilor, precum și a serviciilor de interes general, și prin încurajarea spiritului antreprenorial.

În plus, ar trebui să se acorde prioritate politicilor care oferă un cadru pentru inovare de către întreprinderile private și care favorizează inovarea prin accesul la capitalul de risc și cooperarea dintre industrie și știință. Punerea în aplicare a acquis-ului trebuie să reprezinte o prioritate suplimentară pentru consolidarea pieței interne. Din nefericire, multe dintre aceste norme nu sunt transpuse la nivel național, fiind concretizate în moduri foarte diferite sau aplicate într-o măsură mai mare sau mică. Este vorba de un obstacol serios și substanțial în calea bunei funcționări a pieței interne.

UE ar trebui să promoveze diplomația în domeniul climei ca politică emblematică a acțiunii sale externe, a subliniat Comitetul Economic și Social European în avizul său adoptat în sesiunea plenară din decembrie. Uniunea are nevoie de un plan strategic solid și credibil pentru a-și adapta diplomația în domeniul climei la peisajul geopolitic actual și la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

În opinia CESE, calea de urmat este modernizarea diplomației în domeniul climei, astfel încât aceasta să dobândească statutul de acțiune emblematică în relațiile externe ale UE.

Președintele Grupului „Angajatori” al CESE și raportor al avizului, Stefano Mallia, a subliniat: „Nu este timp de pierdut dacă dorim să evităm daune ireparabile. Diplomația în domeniul climei este o diplomație preventivă, ceea ce explică nevoia urgentă de a o moderniza și de a o transforma într-o inițiativă emblematică a afacerilor externe și a politicii externe a UE.”

CESE încurajează UE să adopte o strategie cuprinzătoare de diplomație în domeniul climei, cu priorități pe termen scurt și lung, care să integreze acțiunile climatice în toate domeniile acțiunii externe, inclusiv securitatea și apărarea, comerțul, investițiile, transporturile, migrația, cooperarea pentru dezvoltare, asistența financiară și tehnică, cultura și sănătatea.

Punerea eficace în aplicare a Pactului verde european la nivel intern conferă UE credibilitatea de a-i influența și a-i inspira și pe alții să urmeze o traiectorie similară către durabilitate. Din acest motiv, CESE îndeamnă statele membre și instituțiile să asigure o mai bună coordonare între actorii UE, astfel încât politicile lor să fie aliniate la obiectivele climatice și să accelereze acțiunile interne de punere în aplicare a Pactului verde.

După cum a declarat raportorul avizului, Stefano Mallia, „trebuie să analizăm la nivel intern dacă suntem în măsură să atingem obiectivele pe care le-am stabilit în cadrul Pactului verde. De îndată ce avem ordine în casa noastră, ar trebui să colaborăm cu țările învecinate, să încurajăm diversificarea lor economică, să modelăm planuri pentru o tranziție justă și să sprijinim proiectele de adaptare și de gestionare a riscurilor pentru a preveni și a reduce riscurile de fragilitate”. (mt)