Viitoarea piață unică europeană necesită o nouă orientare geopolitică

La sesiunea plenară din martie a Comitetului Economic și Social European (CESE), fostul prim-ministru italian Enrico Letta a precizat că piața unică europeană se referă în primul rând la oameni și, la 30 de ani de la lansarea sa, trebuie să se concentreze asupra autonomiei strategice a Europei și asupra unor aspecte precum apărarea, telecomunicațiile, energia și finanțele.

Regândirea strategică a pieței unice a UE este acum o necesitate: lumea s-a schimbat în ultimii 30 de ani, iar piața unică trebuie adaptată la noua panoramă internațională, a declarat fostul șef al guvernului italian, Enrico Letta, în dezbaterea din sesiunea plenară a CESE din 20 martie 2024.

Prezentând ideea esențială care stă la baza raportului său la nivel înalt privind viitorul pieței unice, dl Letta, actualul președinte al Institutului Jacques Delors, a subliniat că viitoarea piață unică trebuie să aibă o abordare geopolitică și să se concentreze pe autonomia strategică a Europei și pe piloni precum apărarea, telecomunicațiile, energia și finanțele.

Panorama geopolitică este în prezent complet diferită față de acum 30 de ani. Astăzi avem misiunea de a analiza consecințele pe care noul scenariu mondial le are asupra pieței unice și a viitorului său. Trebuie să avem o nouă abordare și să includem aspecte precum apărarea și extinderea, a afirmat el.

Președintele CESE, dl Oliver Röpke, a subliniat că succesul pieței unice nu poate fi măsurat doar din punct de vedere economic, ci trebuie să reflecte și speranțele și bunăstarea cetățenilor europeni: La CESE, considerăm că piața unică se referă în mod fundamental la oameni, iar dreptul la libera circulație înseamnă, de asemenea, libertatea de stabilire.

Dl Letta a subliniat că piața unică este despre oameni dar și pentru oameni. Competitivitatea economică a trebuit să meargă mână în mână cu protecția socială, iar libertatea de circulație și dreptul de ședere fac parte din aceeași libertate: Exodul creierelor are un impact devastator în unele țări. Trebuie să abordăm libertatea de ședere și libertatea de a reveni în țara de origine. Astăzi piața aceasta este un bilet doar dus, ceea ce afectează competitivitatea și creează o problemă majoră în Europa.

Menționând necesitatea de a proteja și îmbunătăți viitoarea piață unică, dl Röpke a adăugat: Orice plan pe termen lung pentru piața unică ar trebui să se axeze atât pe convergența socială, cât și pe cea economică, combătând inegalitățile și disparitățile sociale care amenință integrarea europeană. Acest lucru necesită un efort colectiv care să implice regiunile, autoritățile locale, întreprinderile și societatea civilă pentru a construi o Europă conștientă din punct de vedere social, care să nu lase pe nimeni în urmă.

În numele Grupului „Organizații ale societății civile”, președintele Grupului CESE privind semestrul european, dl Luca Jahier, a subliniat că piața unică nu poate viza doar energia, telecomunicațiile și inteligența artificială, uniunea piețelor de capital și apărarea. UE are nevoie și de un pilon social ca o condiție pentru competitivitatea și prosperitatea sa.

Președintele Grupului „Angajatori” al CESE, dl Stefano Mallia, a declarat că viitorul pieței unice trebuie să înceapă „mâine”, nu în câțiva ani, subliniind că UE trebuie să se ocupe de toate întreprinderile, dar și să se concentreze asupra celor inovatoare, care vor genera creștere economică și locuri de muncă.

În cele din urmă, în numele Grupului „Lucrători” al CESE, vicepreședintele acestuia, dl Philip Von Brockdorf, a subliniat că uniunea piețelor de capital este fundamentală pentru finalizarea pieței unice, dar UE s-a concentrat pe aspectele mai ușoare, fără a aborda problemele reale ale piețelor naționale de capital și orientarea spre interior a unor țări.

Context general

Raportul la nivel înalt privind viitorul pieței unice a fost solicitat de Consiliul European la 30 iunie 2023. Fostul șef al guvernului italian, dl Enrico Letta, a fost însărcinat cu colectarea pozițiilor organismelor europene și naționale, precum și ale organizațiilor patronale, sindicale și ale societății civile. Obiectivul principal a fost acela de a formula recomandări concrete și ambițioase.

Se preconizează că raportul va fi discutat în reuniunea Consiliului European din aprilie 2024 și va servi drept bază pentru acțiunile viitoarelor președinții ale Consiliului, ale viitoarei Comisii Europene și ale statelor membre.

Lansată cu peste 30 de ani în urmă, la 1 noiembrie 1993, piața unică este cel mai valoros atu al integrării europene: un teritoriu fără frontiere interne sau alte obstacole de reglementare în calea liberei circulații a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor, așa-numitele „patru libertăți”.

Cu toate acestea, deși piața unică a facilitat viața de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor europene, beneficiile ei nu sunt întotdeauna valorificate, câteodată din cauza necunoașterii a normelor sau a neaplicării lor sau, pur și simplu, din cauza a diverse obstacole.