Rolul activ al societății civile organizate este esențial pentru o UE rezilientă

CESE a organizat, în sesiune plenară, o dezbatere privind importanța tot mai mare a societății civile organizate și a orașelor în asigurarea capacității Europei de a face față șocurilor asimetrice și crizelor neprevăzute. Schimbul de opinii a fost legat de adoptarea a două avize, unul privind Asistență flexibilă pentru teritorii (FAST-CARE), iar celălalt privind Acordul de la Ljubljana privind Agenda urbană a UE. Comitetul salută ambele inițiative, dar consideră că acestea nu propun soluții suficiente pentru capacitarea și implicarea corespunzătoare a societății civile organizate în eforturile de asigurare a rezilienței europene. O măsură esențială propusă de CESE este crearea unui fond UE separat pentru reconstrucția și dezvoltarea Ucrainei, care să completeze eforturile depuse de statele membre.

Președinta CESE, Christa Schweng, a insistat asupra faptului că, în actualul context dificil, trebuie puse rapid în aplicare politicile adecvate. Avem nevoie de un cadru de capacitare și implicare, a spus ea adunării. Politica urbană, în special Agenda urbană a UE, se concentrează puternic pe parteneriatul cu societatea civilă organizată și pe abordările multipartite în ceea ce privește dezvoltarea urbană sustenabilă. Ea poate juca un rol vital în reziliența și redresarea economiei UE.

Radim Sršeň, reprezentant al Președinției cehe a Consiliului UE, a explicat cât de important este considerat a fi rolul CESE. Credem într-o abordare bazată pe realitatea zonei și ascendentă a acestor teme, iar avizele CESE vor fi utilizate pentru a influența politica europeană actuală și viitoare.

Consolidarea capacității de acțiune

Asistența flexibilă pentru teritorii (FAST-CARE) este răspunsul Comisiei la provocările legate de migrația cauzată de agresiunea Rusiei, precum și de punerea în aplicare întârziată a proiectelor, consecință a efectelor combinate ale pandemiei de COVID-19, a costurilor ridicate ale energiei și a deficitului de materii prime și de forță de muncă.

CESE consideră că noul pachet de politici, deși oferă un răspuns adecvat și la timp, trebuie să fie și mai flexibil și mai favorabil incluziunii în ceea ce privește societatea civilă organizată. De exemplu, FAST-CARE prevede alocarea a cel puțin 30 % din fonduri autorităților locale, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile. Este o idee bună, dar 30 % ar putea fi prea puțin pentru țările care se învecinează cu Ucraina, a explicat raportoarea Elena Calistru în cadrul dezbaterii.

Partenerii sociali – a subliniat ea – au furnizat soluții urgente în primele faze ale războiului. Ei au jucat, de asemenea, un rol esențial în punerea în aplicare și monitorizarea programelor europene. Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a-i sprijini, pe măsură ce nevoile refugiaților cresc pe termen mediu și se apropie sezonul rece.

Una dintre principalele măsuri propuse în avizul Comitetului pentru extinderea domeniului de aplicare al FAST-CARE este crearea unui fond UE separat pentru reconstrucția și dezvoltarea Ucrainei, care să completeze eforturile depuse de statele membre. CESE a solicitat Consiliului și Parlamentului European să aprobe rapid regulamentul, astfel încât acesta să poată fi adoptat cât mai curând posibil. 

Implicarea

Al doilea aviz dezbătut a fost solicitat de Președinția cehă a Consiliului UE. Acesta acoperă parteneriatele tematice în temeiul Acordului de la Ljubljana, care reprezintă noua etapă a Agendei urbane a UE (UAEU), adoptată în noiembrie 2021.

Politica urbană, în special Agenda urbană a UE, poate juca un rol vital în reziliența și redresarea economiei UE, a declarat raportorul David Sventek. Sprijinim noua abordare și accentul puternic pe care îl pune pe parteneriat și pe abordări pe mai multe niveluri și multipartite. Ar putea fi însă consolidată legătura cu politica de coeziune a UE.

În avizul său, CESE solicită să facă parte din Grupul pentru dezvoltare urbană și din Grupul de pregătire tehnică a Agendei urbane în cadrul Acordului de la Ljubljana. Comitetul propune, de asemenea, ca parteneriatele tematice să abordeze și următoarele teme: democrația participativă, economia bunăstării în orașe și conexiunile dintre zonele urbane și cele rurale.

Coraportorul Florian Marin a atras atenția asupra câtorva puncte suplimentare: În viitor, parteneriatele tematice trebuie să acorde mai multă legitimitate și mai multă atenție tineretului. De asemenea, criteriile de selecție a partenerilor tematici ar trebui să fie deschise și favorabile incluziunii. Condițiile de muncă, egalitatea de șanse și salariile adecvate ar trebui abordate transversal în cadrul parteneriatelor tematice.

Downloads

Active role for organised civil society key for a resilient EU