Jacques Delors, omul acțiunii colective

Jacques Delors s-a stins din viață după ani mulți de implicare fructuoasă, cu rezultate de lungă durată. Piața unică, spațiul Schengen, Erasmus, euro, Fondul de coeziune: el a contribuit direct la construirea unor capitole întregi ale integrării europene așa cum o cunoaștem astăzi. În spatele realizărilor europene stă etica acțiunii.

Participarea publică îi datorează lui Jacques Delors întreaga sa noblețe. Activitățile sale în cadrul asociațiilor, sindicatelor și cele politice ale acestui activist –cum îi plăcea umil să se numească – s-au inspirat din gândurile despre personalism ale lui Emmanuel Mounier. Creștin discret, el vedea în fiecare persoană o ființă unică, integrată într-o rețea de relații sociale pe care știa cum s-o mobilizeze pentru a întreprinde acțiuni de anvergură.

Preocupat de răspândirea individualismului, acest social-democrat a mizat pe angajamentul societății, în care fiecare își asumă un rol pentru binele comun. Numele său rămâne indisolubil legat de concertare, de gestionarea în comun, de colegialitate și de alte forme de acțiune colectivă, pe care le-a promovat și le-a susținut. De aceea a acordat o importanță atât de mare Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, contribuind la crearea sa. Respecta organismele intermediare și credea în dialogul social sincer, în spiritul compromisului.

L-a practicat la nivel european, unde l-a extins la dialogul cu religiile. Dl Delors nu a fost omul providențial. Autodidact, el nu s-a considerat un o persoană care s-a ridicat prin forțele proprii, ci o persoană formată de și împreună cu alții, prin acțiune. Modul său de gândire a evoluat permanent, alimentat de răspunsul obținut în urma acțiunilor sale, într-un cerc virtuos. Om cu principii și convingeri ancorate în credința sa puternică, el nu a fost prizonier al unei ideologii surde. Privind cu luciditate realitatea, înțelegând situațiile, respectând tradițiile naționale, a fost capabil să găsească calea de urmat.

Pentru el, realitatea a primat față de ideologie, știind să-și croiască drumul când circumstanțele impuneau acest lucru. Astfel, a știut să reia ideea unei monede unice, și să sprijine de la bun început reunificarea Germaniei, care era inevitabilă după căderea Zidului. Este adevărat că lumea și tumulturile sale actuale nu mai sunt cele ale Europei dlui Delors. Realizările sale, ca de exemplu piața internă, trebuie adaptate și completate pentru a face față unor puteri amenințătoare. Dar ele constituie baza acțiunilor pe care le întreprindem în prezent. Abordarea sa incluzivă și clarvăzătoare a realităților, ancorată ferm în principii și deschisă compromisurilor pentru a progresa împreună, trebuie adusă din nou pe masa de lucru a liderilor europeni.

Sébastien Maillard, consilier special în cadrul Institutului Jacques Delors și fost director al institutului (2017-2023)